Grija fata de pacientii grav-bolnavi

507690-404-59Grav-bolnavi sau care sunt in faze terminale ale unor boli de lunga sau scurta durata.

M-am uitat pe materiile de anul 2 si 3. Teoretic, atunci ar trebui sa ne ‘invete’ destul de multe despre pacientii aflati in aceste situatii.
Practic, din experienta mea cu un membru de familie aflat in situatia asta, pentru majoritatea asistentilor asta este ceva asa… pur teoretic, pe care parca cineva ti l-a spus la un moment dat, dar cu siguranta nu te-a interesat. Mi se pare incredibil ca la departamente de oncologie asistentele medicale se comporta cu pacientii cam cum s-ar comporta un țăran cu vitele lui. Am auzit tipete, injuraturi, jigniri (asta adaugat aglomeratiei si atmosferei proprii spitalelor din tara noastra). Multi dinte pacientii aia vor muri in curand. Dupa operatii dureroase, dupa niste tratamente cu niste chimicale care le dau peste cap tot organismul, cu efecte secundare deloc placute, cu limitari drastice in a manca niste feluri de mancare banale, toate in numele ‘insanatosirii’ pacientului.

Stau si ma gandesc: daca eu as suferi de cancer intr-o faza avansata, oare mi-as mai dori sa ma mai lupt pentru viata mea atunci cand sansele mele de supravietuire sunt minuscule si toate masurile pe care le iau pentru a lupta cu o boala mai repede ma omoara ele? Ultimele luni din viata mea pe Pamant vreau sa le petrec cu vizite regulate la doctor, cu analize saptamanale, cu tratamente administrate de niste acrituri care n-au nici cea mai mica urma de umanitate ramasa in ele?

Si de partea cealalta a ‘baricadei’. Oare eu, ca asistent medical, mai pot ramane ‘om’ dupa ce vad/tratez zilnic pacienti care urmeaza sa moara aproape sigur in curand? Nu in ultimul rand, din ce am vazut eu, cu cat inaintezi in varsta si suferi de o boala, cu atat e mai probabil sa renunti la politete in situatii banale si la stapanire de sine in situatii relativ conflictuale. Ca nu exista ‘pacient perfect’ e evident. Dar cum ‘inveti’ sa te comporti profesionist si sa-ti pastrezi sanatatea mentala (si chiar umanitatea) intr-un mediu in care zilnic vezi moarte, nervi, ura, tristete si regret?

Cum?

La naiba, sunt abia anul 1, abia am trecut prin 3 spitale (ca asistent) si-mi pun deja probleme din astea.

drepturi imagine: www.buzzle.com

Advertisements

3 Comments

  1. Vai. Multumesc cerului ca am dat peste blogul asta. Sunt si eu in pragul unei reconversii si imi vine uneori sa ma dau cu capul de pereti fiindca nu stiu ce sa fac. Ideea de asistenta medicala mi-a suras pentru ca este o meserie in care ai un contact direct cu suferinta si ai sansa sa faci lumea asta un pic mai buna decat ai gasit-o. Dar, asa cum ai zis si tu, scoala m-a invatat ca sunt inteligenta. Deci trebuie sa imi folosesc creierul ca sa memorez cantitati uriase de informatii teoretice. Astfel, am ajuns sa ma tem ca fiind asistenta medicala nu o sa imi satisfac “nevoile intelectuale”. Am incercat anul trecut sa dau la medicina, dar nu am intrat (fiind foaaarte aproape) pentru ca, paradoxal, aceeasi scoala m-a invatat ca pot sa obtin rezultate bune fara sa depun un efort prea mare. Iar acum, la 23 de ani, mi-e si mie groaza sa mai incerc o data. In plus, e si problema banilor, pentru ca si eu am facut 3 ani de veterinara. Da, stiu, ar fi fost o meserie buna, dar eu vreau sa ma pun in slujba oamenilor. Oricum , iti multumesc ca te-ai gandit sa iti documentezi calatoria, o sa savurez fiecare articol. Mai ales ca m-am identificat deja cu multe din problemele pe care le-ai avut si tu, ca si teama de a investi in ceva ce s-ar putea sa nu iti mai placa la un moment dat.

    Like

    1. 23 de ani?
      Vai de capul meu. Pai daca aveam 23 de ani cand am inceput eu postliceala, acum eram cel mai cel mai. 🙂

      Serios vorbind, orice ai vrea sa faci, intreaba-te daca stii cu adevarat ce inseamna acea meserie si DACA te vezi cu adevarat facand acea meserie si peste 10-20-30 ani.
      Daca raspunsul e “nu” la ambele intrebari, mai bine cauti altceva.
      Daca e “da”, nu dispera, nimic nu se schimba in bine peste noapte 🙂

      Oricum, nu trebuie sa te limitezi la doctor sau asistent medical. Exista farmacie, exista cercetare in biologie (biochimie, biofizica etc.). Sau multe alte meserii in multe alte domenii, unele mai banoase, altele mai putin banoase.
      Trebuie doar sa-ti gasesti ceva ce-ti place sa faci, nu neaparat ceva ce le-ar placea altora sa faci.

      Mult succes mai departe!

      Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s