Un sfat bun, dat la momentul potrivit

Pe la sfarsitul lui 2007 castigam foarte bine. In doar 3 ani mi se triplase salariul lunar. Comparat cu primul meu salariu, pe care l-am primit in anul 1 de facultate, muncind ca portar la Flamingo Otopeni, mi se inmultise de cam 13 ori (in lei). Preturile pentru un apartament cu 2 camere crescusera in perioada 2003 – 2007 tot cam de 13 ori.

Fratele meu intentiona sa-si vanda apartamentul micut din Titan cu aproximativ 80k euro si sa-si cumpere un apartament mai mare intr-un proiect rezidential numit pompos. Era un pret ‘mic’, daca te refereai strict la valorile cu care se tranzactionau apartamente de 2 camere in perioada aia. Ma gadeam sa ma inteleg cumva cu el sa facem o ‘afacere’. Eu iau un credit, el ia banii, isi ia casa, eu cumpar casa lui, toata lumea e fericita, nu?

Toata lumea din jurul meu mentiona intr-un fel sau altul imobiliarele. “Ai vazut cu cat au mai crescut preturile?” era pe buzele tuturor. Economia duduia, Tariceanu spunea ca o sa ajungem a 7-a economie din UE in cativa ani, euro era la un nivel minim samd. Totul “țipa” a absurd. Ok, castigai 500-700-1000 euro. Dar ti se cerea sa iti faci un credit pentru o suma imensa. Nu cred ca multa lume se gandea atunci ce inseamna 60.000 – 80.000 euro. Ce inseamna aceeasi suma platita in vreo 30 de ani (pe undeva peste 200.000 euro).

Stateam eu (drept) si ma gandeam (stramb):

• suma e foarte mare, asa e

• dar salariul mi-a crescut foarte mult in ultima vreme

• daca salariul va tot creste, in 10-20 de ani o rata de 600 euro nu va mai insemna mare lucru.

• daca preturile vor continua sa creasca? Acum nu-mi permit sa cumpar un apartament, d-apoi in 10 ani de cresteri ca astea de acum

Image

• chiriile sunt mari, nu chiar cat o rata, dar daca platesti ratele la timp… te poti considera un fel de proprietar (ok, banca detine apartamentul, dar parca e altceva, nu?).

Multa prostie se invartea in capul meu.

Daca nu citeam o fraza extrem de simpla si corecta, in momentul asta as fi avut de platit o rata egala cu 90% din salariul meu lunar actual si perspective negative pe termen mediu (pierderea locului de munca, imposibilitatea de-a gasi un job platit macar cu cat castig aici samd).

Îi sfătuiesc pe toţi cei care nu au de pe acum un salariu de 3000 de euro / lună să nici nu acţioneze ca şi cum ar urma să aibă.

La cate porcarii am pe cap acum, sa stiu ca ar trebui sa traiesc cu 10% din banii pe care-i castig intr-o luna cred ca m-ar fi facut praf.

copyright imagine: www.abe.org.uk

Advertisements

2 Replies to “Un sfat bun, dat la momentul potrivit”

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.