Colegele mele spun tampenii (2)

Acum 1 luna si ceva mi-am recapitulat pentru cateva zile (mental sau cu cate un manual in fata) o parte din cunostintele din anul 1. E incredibil cat de repede uiti sau devii nesigur de niste notiuni pe care nu le folosesti zilnic. E incredibil cat de putine am invatat. Si e trist faptul ca daca eu, care sunt (judecand dupa note si opinia profesorilor) printre cei mai buni elevi din scoala (deloc un motiv de lauda, ba din contra), stiu atat de putine – altii/altele stiu MULT MAI PUTINE! 

In cursul unei ore de Pneumologie de la inceputul anului, profesoara noastra (care e si Medic) ne-a pus cateva intrebari simple de anatomie. S-a crucit cand a auzit raspunsurile unora dintre colegele mele (nu ca n-as fi gresit si eu – care nu eram sigur, in prostia mea, daca faringele face parte sau nu din aparatul respirator – pe logica total gresita “pai face parte din aparatul digestiv, deci parca nu e si la respirator”). Intrebate “unde va sunt rinichii?“, unele au spus fie ca rinichii sunt ori pe unde le sunt de fapt ovarele, ori pe undeva pe langa solduri-in partea supero-exterioara a feselor (ceea ce ar duce la injectii intramusculare fix in rinichi, daca ar fi fost asa) ori pe undeva pe langa articulatia sacro-iliaca. Nu, de fapt sunt situati paralel cu coloana vertebrala, intre nivelul vertebrelor Toracala 11-12 si Lombara 2-3, in general imediat sub ultimele coaste (11-12). Toate au terminat anul 1 fara vreo frica de repetarea anului – deci teoretic isi insușiseră materia la un nivel “satisfacator”.

Profesoara cu pricina a “recidivat” cu intrebarile de curand. De data asta a pus (pe langa niste intrebari despre termeni simpli medicali: sputa, secretii, dispnee, cianoza, tahipnee, bradicardie) o intrebare super-simpla: “unde va sunt plamanii?“. M-am crucit eu la raspunsurile pe care le-au dat niste elevi de anul 2 la o Scoala Postliceala pentru Asistenti Medicali: “pă aici” – insotite de gesturi care aratau (in functie de prostia fiecareia) catre zonele unde ne sunt rinichii, cosul pieptului, stomacul, ficatul. Alt raspuns “inteligent” a fost “în spate” – coroborat cu “ok, dar in față ce ai” – “ăăăă, nimic?“.

Alte tampenii pe care le-am mai auzit in clasa in ultimele saptamani: “in apa se gasesc carbohidrati” si “o sursa foarte buna de proteine sunt fructele“. Sau “vena jugulara transporta sange cu oxigen de la inima catre creier“.

Vai de capul meu daca peste 20 de ani o sa ajung intr-un spital romanesc sa aiba grija unul dintre astia de mine. Vai de pacientii care vor incapea pe mainile unora dintre astia in urmatorii ani. Singurul efect pozitiv al faptului ca posturile sunt blocate in spitalele de stat e competitia crescuta pentru un post – ceea ce duce (teoretic) la sanse scazute de angajare pentru niste loaze.

Partea buna e ca nu toti/toate sunt asa, partea proasta e ca nici aia care mai stiu cate ceva sunt departe de “bine-pregatiti”. Daca as fi pacient si ar trebui sa am EU (cu cat stiu acum din meseria asta) grija de mine intr-un spital… mai bine as sta acasa.

Advertisements

5 thoughts on “Colegele mele spun tampenii (2)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s