Ai cumpara marfa furata?

Aseara ieseam de la metrou in drumul spre casa si m-am gasit fata-n-fata cu un roman care vindea o lada mare cu broccoli. Pretul? 5 lei/bucata. Deoarece sunt fan al legumei asteia si mai stiu si ca pretul lui e pe undeva pe la 10-15 lei/kg in momentul de fata (iar omul cu pricina vindea bucati mari, care pareau sa aiba in jur de sau mai mult de 1 kg – judecand din experienta proprie), primul impuls a fost sa ma opresc, ba chiar sa cumpar. Dupa aia m-am gandit un pic si am trecut mai departe.

Nu era tigan, deci nu din cauza asta m-am gandit ca ar fi marfa furata. Dar era intr-un loc care n-are nici o treaba cu vanzarea de legume in mod organizat. Pur si simplu i s-a parut lui ca lumea din zona aia ar fi amatoare de broccoli (as zice ca s-a gandit bine). N-avea cantar, n-avea casa de marcat din aia mica mobila. Cu siguranta era marfa “de furat”. Deci din principiu nu ar fi trebuit sa-i cumpar “marfa”.

Desi mi-am facut o regula din a nu cumpara nimic ce pare a fi furat, trebuie sa recunosc ca mi se mai intampla de cateva ori sa ma opresc la o “ocazie” de genul asta. Nu tin minte sa fi cumparat vreodata vreo marfa de genul asta, dar tot ma opresc. “Oferta e prea buna!” e primul gand care-mi vine in minte. Daca in primul caz nu sufeream direct prea mult daca achizitionam marfa furata, exista alte cazuri in care prin cumpararea de marfa furata iti scurtezi drumul catre a deveni victima la randul tau.

Iarna trecuta m-a oprit un tigan in usa blocului alor mei, care m-a vazut ca ma uitam in vitrina unui magazin de telefoane mobile (chiar imi cautam telefon atunci – cautare care a mai durat vreo 9 luni, dar asta e alta poveste). “Frate, nu vrei un Galaxy S3? Il dau ieftin, uite-l…”. Din nou, primul impuls a fost sa ma opresc si sa vad despre ce ar fi vorba. A durat cateva secunde pana sa ii zic ce trebuia sa-i fi zis din prima “nu ma intereseaza, n-am bani”. “Cuuum, ca ti-l dau ieftin, nici nu ti-am zis cat vreau”. I-am repetat raspunsul si-am intrat in bloc. De-a lungul timpului m-au tot abordat oameni incercand sa-mi vanda chestii pe strada. Camere foto si telefoane de mai multe ori, o data 1 casetofon auto si alta data niste haine. De fiecare data n-am continuat conversatia in nici un fel.

Multa lume nu realizeaza ca, prin achizitia de bunuri furate, 1. se fac partasi la furt si 2. incurajeaza furtul in continuare. Deci desteptul care cumpara un telefon mobil furat “la oferta” de la unu’ de pe strada se expune riscului de-a fi la randul lui furat (pentru telefonul pe care l-a cumparat sau pentru un telefon ulterior) – doar pentru ca prin achizitia lui el a creat “cerere” pe piata bunurilor furate. 

Asta ca sa nu mentionez ca risca foarte des sa cumpere o rapciuga de produs (cu ceva defecte) pe care nu-l va putea duce la reparat decat pe banii lui. Ceea ce s-ar putea sa-l coste foarte mult. O soarta pe care o merita, sincer vorbind.

Exemplul clasic pentru aceasta limitare a logicii este furtul si recumparatul de oglinzi de masini germane. “Taxa pe smecherie” – cum au numit-o niste romani care nu pot trece peste invidie. Pe langa faptul ca Politia Romana nu face mai nimic in legatura cu asta (o absurditate intr-un stat democratic – dar nici in tari mai breze lucrurile nu stau mult mai bine), la noi (si in alte tari) tot procesul este tinut in viata fix de cei care sufera – proprietarii de masini. Daca nimeni n-ar cumpara vreo oglinda sh de la dubiosi (din targuri/de pe internet), hotii n-ar mai avea ce sa faca cu ele. Pe de alta parte, ce faci daca ti se fura oglinzile? Nu le iei de la hoti, dar daca originalele costa o gramada de bani (pentru ca si producatorii sunt hoti in felul lor), atunci nu suna mai bine oglinzile alea de la dubiosi? Un exemplu simplu de dilema a prizonierului in viata reala.

Acum cativa ani vorbeam cu un cunoscut. Avea un BMW seria 5 (vechi de cativa ani, luat SH din Germania). Avea venituri mai mari decat mine, deci pot spune ca isi permitea acea masina. Desi sta intr-o zona semicentrala, pe un bulevard mare, la 1,5 km de o sectie de politie, i-au furat oglinzile masinii cam de 10 ori in 2 ani de zile. Nu conta faptul ca si le personaliza (isi grava cu laser numerele pe ele), tot i le furau. Primele dati si-a cumparat oglinzi originale (de la magazin). Urmatoarele dati s-a dus pe la niste magazine mai obscure, care vindeau (spera el) piese de masini dezmembrate/din accidente. Intr-un final, a ajuns in targ. N-a cumparat nici macar o data oglinzi cu numere gravate pe ele, dar a cumparat de cateva ori de-acolo cate un set de oglinzi. Cand l-am intrebat daca-si da seama ca asa incurajeaza furatul oglinzilor in continuare, a raspuns ca da, dar mi-a zis “tu ce-ai face daca ai avea de-ales intre a da peste 500 lei pe 2 oglinzi legal si 100 lei din targ?“. M-a blocat un pic. I-am raspuns ca ori as schimba masina, ori as cauta un garaj inchis in zona si as compara costurile inchirierii locului de parcare cu costurile cu oglinzile.  Singura solutie pe care-a gasit-o ca sa nu i se mai fure a fost sa si le puna si dea jos zilnic. Asta i-a uzat plasticele carcaselor oglinzilor si l-a facut si sa-si sparga (partial) una din oglinzi intr-o zi friguroasa, in care a incercat s-o monteze cu mainile inghetate. Pana la urma a vandut masina si si-a luat una mai ieftina, a carei oglinzi nu i le-a mai furat nimeni, niciodata.

Concluzia: nu cumpara marfa furata niciodata, oricat de mult pare o afacere pe termen scurt (asta daca nu-ti pasa de faptul ca incalci legea).

Advertisements

6 Comments

    1. Daca folosim sitemul Kohlberg, multi oameni sumnt blocati in stagiul 2. Sau fumnctioneaza in mai multe stagii, in functie de niste criterii personale…

      Like

      1. cristian, sigur nu are legatura ce-ti scriu eu aici. Vreau doar sa iti spun ca scrii foarte, foarte frumos! indiferent de topic, mi-ai transmis mult. Iti multumesc.

        Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s