Vocabular medical

Faceam curat in fisierele din calculatorul de la munca si am dat peste un folder cu niste referate si informatii pe care le-am folosit in anul 1. Printre ele era si un mic “dictionar” de termeni medicali, pe care ni-l ceruse profesoara de semiologie anul trecut. M-am chinuit ceva sa strang toti termenii, sa-i inteleg si sa-i explic cu cuvintele mele, nu sa-i iau cu copy-paste de pe internet si-atat.

Cateodata, cand discut cu o asistenta medicala sau un doctor mai dispusi sa-mi raspunda intrebarilor mele (uneori enervante, uneori stupide), tot am o senzatie greu de descris, deoarece oamenii astia imi vorbesc folosind si termeni pe care majoritatea oamenilor nu-i inteleg, pe care nici eu nu-i stapanesc inca foarte bine si pe care ei se asteapta ca eu sa-i stiu 100%. E relativ bizar sa-ti formezi un vocabular pana la o varsta si apoi brusc sa-i adaugi cateva sute-mii de termeni noi pe care sa trebuiasca sa-i inteleg si folosesti (corect).

Sper ca ii vor fi de folos acesti termeni cuiva, vreodata. Si daca e vorba de un viitor asistent medical care ii va cauta pentru un referat (ca mine anul trecut): nu ii lua cu copy-paste si atat, te rog. Citeste-i si invata-i! Daca e ceva gresit, anunta-ma! Tara e plina de prostalai cu diploma care au copiat pana in panzele albe, nu fi unul dintre ei, te rog!

Evident, e doar o colectie mica de termeni medicali, nu pretind ca am scris eu vreun vocabular exhaustiv medical.

Tahipnee: Respiratie rapida. La adultii aflati in repaos, o rata de ventilare intre 12 si 20 de respiratii pe minut este considerata normala iar tahipneea este o rata mai mare de 20 de respiratii pe minut. La copii, rata de ventilare este semnificativ mai mare ca la adulti, dar scade constant pana la varsta adulta, deci tahipneea este la ei considerata o respiratie mult mai rapida decat la un adult.

Bradipnee: O rata de respiratie anormal de lenta. La fel ca la tahipnee, rata de ventilare considerata normala variaza o data cu varsta. Astfel, un copil sub 3 ani se considera ca sufera de bradipnee la mai putin de 25 de respiratii pe minut, un adult la mai putin de 12 respiratii pe minut si o persoana peste 50 de ani la mai putin de 13 respiratii pe minut.

Polipnee: Respiratie foarte rapida, grabita, obosita, in suflari mici, ca dupa un efort fizic sustinut.

Wheezing: Respiratie dificila continua, care produce un sunet ragusit sau fluierat. Pentru a se petrece, o parte a arborelui respirator trebuie sa fie partial obstructionata sau ingustata ori viteza fluxului de aer in acelasi arbore respirator trebuei sa fie sporita.

Durere toracica: Este o durere sau jena la nivelul toracelui, foarte intensa, sub forma unei apasari intense, a unei striviri sau a unei strangeri, ca o gheara sau ca o greutate mare care apasa pe torace; durerea poate iradia in spate, spre gat sau spre membrele superioare (mai frecvent spre mana stanga).

Febra: Cunoscuta si ca pirexie, este un semn medical caracterizat prin cresterea temperaturii corporale peste valorile normale (care sunt intre 36,5 si 37,5 grade Celsius), din cauza unei cresteri a temperaturii de reglementare a corpului (variatie a homeostazei umane). Aceasta crestere declanseaza un tonus muscular crescut si frisoane.

Cefalee: Durere de cap difuza sau localizata undeva in regiunea capului sau a gatului, continua sau intermitenta, care poate insoti anumite boli. Durerea este cauzata de tulburarea structurilor sensibile la durere din jurul creierului (care nu este el insusi receptiv la durere). Acestea sunt: craniul (periostul sau), muschii, nervii, arterele si venele, tesuturile subcutanate, ochii, urechile, sinusurile si membranele mucoase. Exista peste 200 de tipuri de cefalee, cu cauze care pot fi de la inofensive la unele care pot pune viata in pericol.

Dispnee: Numita si foamea de aer sau senzatia de lipsa de aer, se defineste ca fiind o experienta subiectiva de disconfort in respiratie, care consista in senzatii distincte calitativ care variaza in intensitate.

Apnee: Suspensia (oprirea) respiratiei externe, voluntar sau cauzata de o boala, adica nu mai exista miscari are muschilor respiratori si volumul plamanilor ramane initial neschimbat. In functie de permeabilitatea cailor respiratorii poate exista sau nu un schimb de gaze intre plamani si mediul inconjurator. Schimbul de gaze in interiorul plamanilor si respiratia celulara nu sunt afectate.

Cianoza: Este aparenta unei coloratii albastrui sau purpurii a pielii sau a membranelor mucoase, datorita lipsei de oxigen din tesuturile apropiate de suprafata pielii. Cianoza apare la o concentratie de 5 g deoxihemoglobina la 1 dL de sange, deci la o concetratie excesiva de deoxihemoglobina in sange, cauzata de dezoxigenare.

Tiraj: Tragerea aerului în plamani ca urmare a contractiei muschilor inspiratori. Efort inspirator in dispnee.

Cornaj: Zgomot produs de trecerea aerului prin caile respiratorii (trahee, laringe, bronhii) ingustate din cauza unei infectie, boala sau leziune.

Ortopnee: Dispnee (lipsa de aer) care apare atunci cand subiectul sta la orizontala (pe o suprafata plata). Este cauzata de distributia sangelui in exces catre circulatia pulmonara in pozitia culcat.

Epistaxis: Cunoscuta si ca ‘sangerarea nasului’, este aparitia unei hemoragii nazale, observata de obicei cand sangele se scurge prin nari.

Vertij: Senzatie de lipsa de echilibru in saptiu, ameteala (care apare mai ales la vederea unui abis)

Suflu sistolic: Zgomot auzit la ascultarea cordului cu un stetoscop, perceput in momentul in care inima se contracta pentru a pompa sangele din ventricole in atrii (sistola).

Hipertensiune arteriala: Tensiunea arteriala, masurata in milimetri coloana de mercur (mm col. Hg) este impartita in 2 componente: sistolica, adica presiunea inimii generata pentru a pompa sangele de la inima catre alte organe si cea diastolica, adica presiunea vaselor sangvine in momentul cand inima se umple cu sangele venit din restul corpului. Hipertensiunea arteriala apare atunci cand tensiunea sistolica si/sau diastolica depaseste valorile normale la repaos (sistolica < 129 mm col. Hg si cea diastolica < 84 mm col Hg.)
Astfel, avem:
– hipertensiune usoara cand sistolica este intre 140 si 159 mm col. Hg si/sau tensiunea diastolica este intre 90 si 99 mm col Hg;
– hipertensiune moderata cand sistolica este intre 160 si 179 mm col. Hg si/sau tensiunea diastolica este intre 100 si 109 mm col Hg;
– hipertensiune severa cand sistolica este > 180 mm col. Hg si/sau tensiunea diastolica este > 110 mm col Hg;

Hipotensiune arteriala: Apare atunci cand tensiunea arteriala este situata mult sub valorile normale, adica tensiunea sistolica este sub 90 mm col. Hg si/sau cea diastolica este sub 60 mm col. Hg.

Extrasistola: Este o contractie cardiaca (a inimii) anormala, suplimentara, care survine in mod prematur in ciclul cardiac, inainte de sistola, afectand ritmul cardiac.

Palpitatie: Bataie neregulata, puternica, rapida, anormala a inimii, provocata de o boala, emotie, efort.

Edem: Retentie de lichid seros in tesuturile organismului, in special in tesuturile conjuctive (care servesc la sustinerea altor tesuturi ale corpului, asigurand nutritia si participand la apararea imunitara a lor si a organismului).

Tahicardie: Accelerare anormala a ritmului cardiac (crestere a numarului de batai ale inimii), datorita unei afectiuni cardiace, efort fizici, emotii etc.

Bradicardie: Scadere a ritmului cardiac al inimii (sub 60 pulsatii/minut).

Eructatie: Eliminare pe cale bucala a gazelor din stomac sau a unor mici cantitati de suc gastric prin esofag si cavitatea bucala.

Pirozis: Senzatie de arsura care urca din stomac spre esofag, care poate avea gust acru si care este provocata de hiperaciditatea gastrica, de gastroesofagita de reflux sau alte boli.

Disfagie: Dificultatea transferarii alimentelor din gura in esofag sau de trecere a alimentelor in jos pe esofag. Produsa de obicei de tulburari neuromusculare sau structurale care implica orofaringele si esofagul proximal.

Greata: Senzatie neplacuta, insotita de nevoia acuta de a voma, datorita actiunii unor stimuli care actioneaza la un nivel al creierului care coordoneaza actul de a vomita.

Varsatura: Eliminarea prin esofag si apoi prin gura a continutului stomacului (si chiar a intestinului subtire in cazuri mai grave).

Anorexia: Lipsa a poftei de mancare, manifestata chiar prin repulsie fata de alimente.

Diaree: Eliminarea de mai mult de 3 ori pe zi de materii fecale apoase, moi.

Tenesme: Spasm dureros al sfincterului anal sau al colului vezicii urinare, insotit de necesitatea continua de urinare sau defecare, care apare la anumite boli ale aparatului excretor.

Constipatia: Afectiune a tubului digestiv manifestata prin dificultatea sau imposibilitatea de a elimina materii fecale pentru o perioada indelungata.

Gingivoragii: Sangerare la nivelul gingiilor

Hematemeza: Hemoragie pe traiectul tubului digestiv, care duce la eliminarea sangelui pe gura (voma cu sange), apare des la diferite boli ale aparatului digestiv.

Melena: Eliminarea de materii fecale de culoare foarte inchisa, care contin sange partial digerat (de culoare neagra) provenit din partile superioare ale tubului digestiv

Ascita: Acumulare de lichid seros in cavitatea peritoneala (in membrana care captuseste peretele cavitatii abdomenului).

Anurie: Incetarea secretarii urinei de catre rinichi, incetarea urinarii.

Oligurie: Diminuarea secretiei urinare manifestata pe parcursul a minimum 24 de ore (eleiminarea unor cantitati anormal de mici de urina).

Hidronefroza: Retentia de urina in segmentul colector format din reuniunea conductelor renale care culeg urina (calice), care se prelungeste cu ureterul (segment numit bazinet), urmata de dilatarea acestuia (bazinetului), al calicelor si in cazuri avansate de atrofia parenchimului renal.

Hematurie: Prezenta sangelui sau a hematiilor in urina, intalnita la anumite afectiuni renale, vezicale, uretrale etc.

Nicturie: Incontinenta nocturna de urina, cand volumul urinei nocturne ajunge sa reprezinte mai mult de jumatate din volumul total eliminat in 24 de ore (in mod normal este 1/4 din volumul total de urina eliminat).

Poliurie: Cresterea numarului de mictiuni zilnice, eliminare abundenta de urina.

Polachiurie: Cresterea anormala a numarului de mictiuni zilnice (peste 4-5 ziua si 0-1 noaptea).

Amenoree: Lipsa menstruatiei, fie neaparitia acesteia dupa varsta de 16 ani, in conditiile in care nu a exista inca un ciclu menstrual (amenoree primara), fie lipsa menstruatiei atunci cand ciclurile menstruale au aparut deja (secundara).

Menarha: Prima menstruatie aparuta in primul ciclu menstrual la o persoana de sex feminin, semnul dezvoltarii copilului spre starea de adult (dpdv fizic).

Telarha: Dezvoltarea limitata a sanilor, primul pas in progresia pana la sanul matur, aparuta la fete. Poate fi si prematura, aparand la fete foarte mici de varsta.

Pubarha: Aparitia pilozitatii pubiene la adolescenti.

Disurie: Numita si urinare dureroasa, este greutatea de a urina, mictiunea insotita de senzatii mai mult sau mai putin puternice de durere pe tractul urinar.

Oligurie: Diminiuarea extrema a volumului de urina secretata in 24 de ore (diureza), pana la limita suprimarii totale a mictionarii.

Echimoze: Depunere superficiala de sange sub piele, formand o pata vizibila rosie-vinetie, evoluand pana la galben. Cunoscuta si ca vanataie.

Petesie: pata de culoare rosie-vinetie, de dimensiuni reduse, care apare pe piele ca urmare a unei rupturi capilare, de obicei in boli infectioase sau contagioase.

Embolie: Obturatia brutala a unui vas de sange, cel mai des a unei artere, prin migrarea unui corp strain (numit embol) prin intermediul circulatiei sangvina.

Rectoragie: Sangerare a unei persoane prin anus.

Disartrie: Dificultate a vorbirii a unei persoane, dificultate care nu e generata de o disfunctie a organelor de vorbire (limba, buze etc.) sau de comanda nervoasa a acestor organe. Este paralitica: datorata unei leziuni directe a muschilor, a bulbului rahidian sau a unor leziuni bilaterale ale cailor ce merg de la cortex la bulb, sau neparalitica: datorata unor leziuni ale encefalului in urma unor boli neurologice

Torpoare: Stare intermediara a omului intre somn si veghe, in care diverse functii si reactii ale organismului sunt diminuate.

Obnubilare: Tulburare a starii de constiinta, in care pragul perceptiei este crescut si functiile psihice ale individului sunt incetinite, ceea ce duce la probleme de orientare in spatiu si ingreunarea perceptiilor.

Stupoare: Stare patologica care se manifesta prin deprimare, amutire si insensibilitate completa a pacientului.

Sincopa: Cunoscuta si ca ‘lesin’, este pierderea temporara a cunostintei si imposibilitatea de a mentine corpul intr-o pozite dreapta, ca urmare a pierderii tonusului muscular, apare de obicei cand fluxul sangvin catre creier este intrerupt.

Coma: Pierdere totala prelungita a cunostintei, a sensibilitatii si a motricitatii, asemanatoare cu un somn adanc, provocata de obicei de o ruptura a vaselor de sange din creier, de diabet, uremie, alte boli sau artificial.

Cifoza: Este o curbare exagerata, cu mai mult de 50 de grade antero-posterioara a coloanei vertebrale in regiunea toracala. Poarta si numele de cocoasa.

Scolioza: Este devierea coloanei vertebrale intr-o parte (plan frontal), anormal fata de pozitia dreapta, normala. Poate fi si rasucita in jurul axului sau. Apare de regula in zonele toracale sau lombare.

Picior plat: Este alta denumire pentru platfus, o boala in care arcada longitudinala a unuia sau ambelor picioare nu s-a dezvoltat corect si este mai coborata sau aplatizata.

Cheiloschizis: Este denumita si ‘buza de iepure’. Este un defect congenital care apare cand tesutul maxilarului si cel al nasului nu se unesc total intrauterin, lasand buza (in general cea superioara) despicata.

Cheilopalatoschizis: Numita si ‘gura de lup’. Este un defect congenital ce presupune o despicatura la nivelul buzei superioare, a nasului (la nivelul palatului dur) si a cavitatii bucale – pana la nivelul valului palatin (asa-numitul ‘omusor’ – apendicele muscular din partea posterioara a cavitatii bucale care contribuie la inchiderea foselor nazale in deglutitie). Cerul gurii comunica in acest fel cu nasul, ducand la probleme in functionalitatea organismului.

Diaforeza: transpiratie abundenta, care poate fi de natura fiziologica  sau patologica.

Prurit: mancarime intensa a pielii, care apare ca urmare a tulburarii functionarii nervilor de la nivelul pielii.

Advertisements

One thought on “Vocabular medical

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s