Cadouri de Craciun

La final de an vine “sezonul cadourilor”. Ideea de sarbatori si bucurie a fost pervertita atat de mult de consumerism, incat lumea aproape ca a uitat sa se bucure. De la atata alergat dupa un ideal fals al “fericirii”, ajungi foarte usor sa fii nemultumit din cauze mai mult sau mai putin absurde.

Din pacate pentru mine, lucrez (inca) intr-o industrie al carei unic scop este sa convinga oamenii sa consume mai mult, sa-si doreasca lucruri din ce in ce mai complicate (si mai inutile) si sa nu fie fericiti decat daca DETIN din ce in ce mai multe lucruri. Din pacate pentru mine pentru ca e foarte greu sa renunti la un nivel al venitului si un confort personal doar din cauze ideologice. Pentru moment sunt blocat in jobul asta si trebuie sa  ma descurc in situatia asta.

La fiecare final de an, pentru a pastra niste relatii “calde” cu colaboratorii nostri – clienti, agentia unde lucrez le trimite tuturor cate un mic cadou “creativ“. Cadouri care “trebuie sa faca impresie buna”. Asta inseamna ca in fiecare an se face cate un cutie cadoubrainstorming pentru idei de cadouri. Atunci cand pe piata exista si cazuri de agentii mari care ofera (caz real, de anul asta) “cadou de absolvirea liceului” un iPad mini fetei unui directoras dintr-o ditamai compania care le platea sume imense anual… parca privesti lucrurile din alta perspectiva.

Oricum, eficienta acestor cadouri e indoielnica in opinia mea – majoritatea clientilor care ne-au parasit de-a lungul anilor au plecat la prima ocazie in care au primit un pret mai mic pentru orice servicii. Ne-au parasit clienti cu cifre de afaceri anuale de cateva milioane de  euro, care lucrau cu noi de ani buni – pentru ca au primit oferte de pret cu cateva sute de euro mai mici ca a noastra. Dar cand au plecat, clientii ne-au zis mai tot timpul ca au fost foarte multumiti de colaborarea noastra… Halal multumire.

Ideea de a trimite aceste cadouri pute oricum a ipocrizie. Onest vorbind, oamenilor care lucreaza la firmele-clienti ai nostri NU le pasa de noi. “Relatia” client-agentie trecee foarte rar de statusul de “profesionala si-atat“, situatie pe care, sincer, o inteleg. Iar atunci cand se trece, de multe ori e vorba doar de dorinta unuia sau a altuia de-a obtine un avantaj (posibil) in viitor. Visul oricarui client service din orice agentie de publicitate maricica din Romania este sa ajunga sa lucreze “la client”, ca sa nu mai fie cel care este frecat la cap din toate partile, ci sa fie cel care ii freaca pe alti nefericiti la cap cu tot felul de cerinte (mai mult sau mai putin absurde). La fel, de multe ori, oamenii care lucreaza in anume posturi din corporatii isi formeaza  o imagine idealizata despre “munca in agentie”, care presupune numai distractie si libertati. Lucram cu o tipa dintr-o corporatie care castiga pe la 5000 lei/luna. Ea credea ca daca ar veni la noi (o agentie MICA – ce oricum n-avea nevoie de skill-urile ei imaginate) ar putea primi cel putin 6000 lei. Chiar a fost mirata (“nuuu va cred!”) cand a aflat ca fetele de la Client Service de la noi castigau in jur de 1500 lei.

Ma rog, revenind la ideea de la care am pornit. O colega a sugerat o idee de cadou (despre care citise ea) in care incerci sa-i faci pe clienti sa se simta mai bine “de Craciun”. Decat sa le iei un cadou pe care-l vor uita imediat, mai bine le trimiti o felicitare in care le spui ca ai donat in numele lor o suma de bani pentru o masa pentru persoane nevoiase. De la asta, eu am sugerat sa colaboram cu vreun ONG care ajuta intr-adevar copiii din orfelinate – sa ii rugam pe copii sa deseneze ceva, noi sa inramam desenul (asta a adaugat colega) si apoi sa trimitem acest desen inramat clientului, cu mesajul “in numele dumneavoastra am facut o donatie organizatiei X care se ocupa de copii”. Ideea mi-a venit pentru ca am tot trecut in ultimii ani pe langa desenele (facute de copii orfani) expuse pe un gard de orfelinat.

Pana la urma, s-a renuntat la aceasta idee. Prea dificil de implementat si exista (in opinia colegilor) posibilitatea ca oamenii carora le trimiteam “cadoul” asta de Craciun de fapt sa se simta prost din cauza asta (“domne, eu n-am facut nimic pentru copiii nevoiasi, dar au facut astia in numele meu, dar cine sunt ei sa faca asa ceva, se cred oare mai buni decat mine?“). L.E. Pana la urma asta va trimite firma de Craciun. Sper ca niste copii amarati vor avea un Craciun un pic mai bun din treaba asta. 🙂

Personal, eu m-as fi simtit si vinovat si foarte putin mai bine daca as fi fost in masura sa primesc un asemenea cadou. Macar as fi stiut ca un nevoias, undeva, poate a avut o zi mai buna putin si din cauza mea. Oricum toti am fi fost ipocriti, dar cineva care are nevoie de ajutor ar fi castigat ceva din ipocrizia noastra…

Drepturi de autor imagine: chicagonow.com

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s