2 campanii publicitare

1 exemplu de “așa nu” si un exemplu de “așa da“.

    1. Kinda Geza este unul dintre cei mai buni snowboarderi din Romania.

Snowboardul este un sport scump si de nisa in tara noastra, deci foarte putini oameni au auzit de Kinda Geza – oricat de meserias ar fi.

Practic, ai mai mari sanse sa fi auzit de el daca ti-ai cumparat haine de schi/snow ieftine din magazinele Lidl Romania – era imaginea campaniei cu care au inundat nemtii on-line-ul romanesc prin decembrie. Aici ar fi loc de alta discutie. Intr-un decembrie total lipsit de zapada, Lidl au inundat internetul cu reclame la haine pentru sporturi de iarna. Cred ca nu au auzit de prognoze meteo sau se bazau prea mult pe faptul ca avem mai multi schiori de apartament* decat schiori de partie.

Kinda Geza fost aproape de o calificare la Jocurile Olimpice de Iarna de la Soci. Ca au fost cateva sutimi de secunda, ca au fost niste reguli pe care nu le indeplinea, e irelevant. NU s-a calificat.

Burn Romania il sponsorizeaza pe Kinda Geza. Bravo lui. Doar canorea sa obtina ceva din treaba asta. Deci hop, le trebuie o campanie in care sa apara boarderul lor, sa fie “de sezon” si sa capitalizeze un pic si faptul ca avem Olimpiada de Iarna acum.

Image

A iesit idiotenia din dreapta. Panouri publicitare si mesh-uri imense au umplut Bucurestiul de 1 luna incoace. Mesajul? “La un pas de olimpiada“.

Nu stiu daca McCann sau Heist Industries le-au facut celor de la Burn campania asta, dar e o RUSINE pentru publicitate in general si pentru orice tampit a muncit pentru ea. Cat de idiot sa fii sa alegi textul asta ca tagline pentru campanie? Nimeni nu s-a gandit ca e absurd?

Daca Ursus sau Bergenbier (sau mai stiu eu ce companie de bere are curajul sa se asocieze cu echipa noastra de ratati-profesionisti  de fotbal) ar fi facut o campanie in toamna cu bannere mari cu echipa nosra, fotografiati “concentrati” si cu un mesaj vesel “aproape ne-am calificat la Campionatul Mondial“, oare ar fi vandut vreo poșirca in plus din cauza campaniei? Oare ar fi fost vreun director de marketing suficient de idiot incat sa isi asocieze imaginea brandului sau cu un rateu?

Ei bine, cei de la Burn Romania (sau Coca-Cola Romania) au considerat ca ar fi o idee buna de campanie. Desteptii supraevaluati de la agentia de publicitate cu care lucreaza au luat ideea si au transformat-o in prostia de mai sus.

In afara de tagline-ul atat de prost ales incat e amuzant, vizualul e sublim, dar total lipsit de orice urma de creativitate. Repet: (aproape) nimeni nu stie cine e Kinda Geza, multi romani habar-n-au ce e snowboardingul, dar voi faceti un vizual cu un fundal gri si un necunoscut?

    2. Lidl este un hard-discounter.

Are o gama redusa de produse, un procent majoritar din ele fiind marca-proprie. Oferind majoritar produse marca-proprie, avand in medie mai putini angajati/magazin decat competitorii, facand economie la modul in care expun produsele in magazine, ei reusesc sa ofere preturi mici pentru produsele lor.

Ei bine, desi este un magazin care vinde produse ieftine, in Romania Lidl are o imagine foarte buna! Overall, ei fac reclama scumpa unui produs ieftin. Si le iese de minune.

Au peste 1 milion de fani pe internet, o prezenta constanta la radio si la TV (unde au niste campanii bine-gandite), on-line-ul e plin de reclamele lor, magazinele sunt colorate si “dragut” decorate pe afara (inauntru sunt simple), au bannere si panouri publicitare destul de ok.

Ultima lor campanie (Lidl Valentine Kiss) este genial de simpla si in acelasi timp eficienta. Daca trimiti o poza in care te saruti cu partenerul/partenera, poti castiga un premiu mic sau o excursie in Malta. Am vazut ca au montat si un mic chiosc-foto in una dintre cele mai aglomerate statii din metroul bucurestean (P-ta Victoriei).

Nu tu “am omorat preturile”, nu tu “mega oferte”, “super oferte”, “preturi mereu mici” si multe alte gunoaie de slog

Surprinzator, e facuta de McCann, foarte probabil aceeasi agentie vinovata si de aberatia de la inceputul postului.

Lidl sustin ca, desi vand produse ieftine, sunt de calitate foarte buna. Dupa ce le-am vizitat de cateva ori niste magazine diferite, nu sunt de acord cu asertiunea asta. Dar nu conteaza opinia mea, nu?

La nivel european, in ultimii 10 ani au fost mai multe scandaluri legate de produsele “de calitate” comercializate de Lidl: In 2011, 7 copii din Lille, Franta, au fost spitalizati dupa ce au mancat carne (vanduta de Lidl) infectata cu E. Coli. In 2013 s-a descoperit ca in carnea de “vita” vanduta de Lidl in mai multe tari era de fapt un amestec de carne de cal (cu surse si certificari de calitate dubioase) si foarte putina vita. IN 2012 s-a descoperit MRSA (Stafilococul Aureus rezistent la meticilina) in carnea de pui vanduta de Lidl in Germania. In 2009 s-a descoperit ca un lot de branza vanduta in magazinele Lidl era infectata cu Listeria – 1 om a murit, Lidl a avut un raspuns inadevat la pericol, pentru asta a platit o amenda de 1,5 mln de euro…

La aceste probleme adaugam o politica interna care trateaza angajatii ca pe niste vite, nu ca pe oameni. Se incuraja spionarea angajatilorneplata orelor suplimentare, neplata zilelor de concediu, concedierea femeilor care urmau sa aiba un copil samd. Aparent, nici la noi in magazine nu e situatia mai roz.

Ei bine, iata puterea publicitatii. Majoritatea oamenilor habar-n-au de problemele din spatele unui hard-discounter, ei vad doar imaginea stralucitoare.

O fi bine, o fi rau?

* Un schior de apartament este un om care investeste bani (multi/putini) in echipament de schi, dar abia stie sa schieze si oricum merge la schi de cateva ori pe an. Aceeasi denumire e valabila si pentru snowboarderi. Pentru ei e mai important sa stie lumea ca schiaza, nu schiatul in sine!

Advertisements

6 thoughts on “2 campanii publicitare

  1. In mare parte, produsele LIDL sunt slabute, dar trebuie sa le atribui insa o mica revolutie, cea a vinurilor (si alte supermarketuri le urmeaza calea, dar mai timid): de un an si ceva, poti gasi in oferta lor vinuri de import la preturi incepand cu 15 lei, un vin autohton decent incepand de la 20 si ceva. Ok, sunt vinuri ce s-au plictisit prin magazinele din afara si ajung in final la noi, dar raportul pret calitate e foarte bun.

    Like

    1. Raportul pret/calitate e bun atata timp cat producatorul sigur n-a gresit ceva la reteta (n-a bagat mai multi sulfiti decat ar fi necesar, de exemplu) 🙂

      Bine, e doar o supozitie.

      Au si produse ok in magazine. Ieftine-ieftine, dar chiar sunt bune.
      Pe de alta parte, au si niste produse pe care nu le-as da nici cainilor – preparatele din carne (in care carnea e ingredientul minoritar) si unele lactate (in care laptele e “reconstruit”), de exemplu…

      Apropo, ca tot am vorbit de paine. Sa te uiti la ingredientele painii lor. 😉

      Like

      1. Stai linistit, mitul sulfitilor a cam apus: se pare ca sulfitii sunt oricum un produs secundar al fermentarii alcoolului, deci orice vin, chiar si cel de tara, contine sulfiti (evident, in cantitati mai mici). Cica fructele confiate ar contine mai multi sulfiti decat vinurile.
        In fine, nu de la sulfiti ti se face rau: pe mine ma apuca o greata aiurea de la vinul de tara (banuiesc ca din cauza zaharului, vinurile de tara sunt de multe ori cam dulci, uneori chiar si din cauza zaharului adaugat), insa nu patesc asa ceva cu un vin sec cumparat. Oricum, lista cu substante admise a se adauga in vinuri e foarte lunga. In ce masura sunt folositi de fiecare producator in parte, e greu de zis.

        Hehe, ma tot uit, cand merg cu sotia pe la painile lor. Unele arata relativ interesant, desi un brutar amator poate face unele mai frumoase. Da, lista cu ingrediente e dubioasa, dar oricum multe din fainurile care se gasesc in comert si sunt folosite in brutarii contin by default prostii: vitamine care sa compenseze pentru tarata lipsa (deh, vrem paini albe), aditivi pentru a face aluatul mai usor de modelat etc. Iar daca unele paini din comert nu au specificate aceste lucruri nu inseamna ca faina folosita nu le contine. Daca mananci o pizza in oras nu vei gasi in lista cu ingrediente si conservanti, dar mozzarela folosita va contine de multe ori asa ceva.

        Like

        1. Nu e vorba de un “mit” 100%. Da, o sa gasesti 1000 si una de boli atribuite eronat sulfitilor, daca e sa cauti info de pe surse neverificabile.
          Ce e adevarat e ca e vorba de o substanta folosita inca din antichitate si care e si naturally-occuring in bauturi fermentate (vinuri) – substanta care opreste fermentarea si are si efect (slab) bactericid. Si mai e adevarat ca o portiune (foarte) mica din populatie este alergica la sulfiti si ca sensibilizarea poate aparea brusc (adica poti sa nu fii alergic toata viata si tot sa faci o reactie alergica la sulfiti).
          E un alergen potent pentru o categorie (limitata) de populatie, deci trebuie folosit cu grija. Problema vine de la faptul ca anumiti producatori adauga cantitati prea mari in produsele lor (vinuri, fructe confiate, anumite dulciuri, ceaiuri samd) sau pur si simplu nu avertizeaza clientii de faptul ca produsul lor contine sulfiti.
          Ma rog, la vinuri… ar cam trebui sa stie cam toata lumea ca au sulfiti. Daca esti astmatic (deci in categoria de risc major) – probabil ca vei fi avertizat in privinta lor.
          https://www.allergyuk.org/sulphites-and-airway-symptoms/sulphites-and-airway-symptoms
          http://edis.ifas.ufl.edu/fy731

          Oricum, ideea e ca un lant din asta mare care a dat in mod repetat gres in a face control de calitate la produsele lor ridica niste semne de intrebare pentru mine. Adica ma cam feresc de la a cumpara ceva de la ei. Din principiu 🙂

          Altfel, e corect ce zici. Orice ai manca din comert are sanse foarte mari sa aiba tot felul de aditivi si porcarii de care te-ai feri daca ai cumpara tu (personal) ingredientele… E greu sa te feresti de tot si de toate 🙂

          Like

          1. Totusi sursa vinurilor e decenta. Viata vinului e oricum destul de lunga, deci nu prea au ce sa controleze sau sa verifice.

            Iar daca vrei un vin bun si nu stii ce sa alegi din oferta foarte vasta a celorlalte supermarketuri, LIDL e o sursa buna.

            Like

            1. Cel mult la fel de buna ca alte supermarketuri/hipermarketuri. 🙂
              Din nou – controlul calitatii e important. Au dat gres de cateva ori, pot fi periculosi. Parerea mea. 🙂

              Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s