Wikipedia si greselile

Sau wikipedia ca instrument de invatare + Un pic despre jurnalismul contemporan.

Aseara a aparut si (tocmai citisem si eu studiul initial, printr-un link de pe un site din America) pe mediafax.ro o stire cu titlul “Autodiagnosticarea pe Wikipedia: 90% dintre termenii medicali sunt lipsiţi de acurateţe“.

SubtitlulAutodiagnosticarea cu ajutorul site-ului Wikipedia este o idee neinspirată, afirmă cercetătorii de la Universitatea Campbell din Statele Unite, potrivit cărora 90% dintre termenii medicali publicaţi în celebra enciclopedie online sunt lipsiţi de acurateţe.

Articolul este doar o traducere si adaptare a unui articol din Daily Mail. Jurnalistul roman nu s-a obosit sa verifice studiul in sine (usor Imagede gasit) sau sa gaseasca alte surse (macar 2). A tradus/reformulat aproape integral articolul din Daily Mail, inclusiv titlul si subtitlul. Un titlu mai corect si un articol ceva mai cumpatat este cel de pe site-ul BBC pe aceeasi tema, de exemplu. Asta daca tot ce poti face e sa copiezi munca altuia, nu sa scrii tu ceva original.

Pentru cei care nu stiu, Daily Mail este un fel de Libertatea de UK (mai degraba viceversa, depinde unde crezi ca s-a inventat apa calda). Sa traduci un articol de acolo e ca si cum ai traduce un articol despre “țâțe, buci și cluburi“, dar l-ai prezenta drept un articol despre arta. Da, stiu, e un ad hominem. Dar tabloidele nu sunt si n-au fost vreodata niste bastioane ale informarii corecte a populatiei. Deci daca vrei sa vezi sâni, e treaba ta, dar nu-ti lua informatiile importante pentru tine din aceeasi sursa care-ti arata sâni pe post de stiri.

Revenind la articol: pentru un text in care se vorbeste despre erorile dintr-un alt mediu de informare publica, este trist cat de plin de greseli este.

Sa o luam in ordine:

1. Datele: Studiul la care se face referire este “Wikipedia vs Peer-Reviewed Medical Literature for Information About the 10 Most Costly Medical Conditions“, aparut pe 1 mai 2014 in The Journal of the American Osteopathic Association. Apropo: dupa nume, 2 dintre doctorii participanti sunt romani. 🙂

Studiul este publicat intr-o revista stiintifica cu un prestigiu relativ scazut – 0,304 in 2012. Mai multe informatii despre prestigiul  unei reviste (si legatura cu relevanta cercetarilor din ea) stiintifice puteti gasi… pe internet. Spre comparatie, The Journal of the American Medical Association (o publicatie relativ cunoscuta la nivel mondial) are un prestigiu de 4,843 in 2012. Studiul este efectuat de catre niste Doctori in Osteopatie (cautati pe internet diferenta intre DO si MD in SUA). Conducatorul studiului este un profesor (si Associate Dean) la Facultatea de Osteopatie a Campbell University din NC, USA. O universitate regionala, de mic renume.

Metoda e relativ simpla: au fost folositi 20 de rezidenti, cate 2 pentru cate un articol in parte (ales aleatoriu din 10 articole despre boli raspandite in SUA). Au fost pusi sa verifice in reviste de specialitate absolut toate asertiunile din articole (ex. asertiune = “diabetul zaharat este o afectiune cronica“). Apoi au fost reverificate rezultatele lor de alti 2 doctori, care au cuantificat numarul de asertiuni gasite (de primul, al doilea sau de ambii rezidenti) drept conforme cu sursa de incredere si cele neconforme (adica gresite).

Niste informatii relativ neimportante, intr-un final: concluzia e de bun-simt, si ar trebui s-o urmeze oricine atunci cand viziteaza wikipedia (pentru informatii din orice domeniu):  Articolele wikipedia au erori, mai multe sau mai putine, si nu ar trebui considerate o sursa de informatie 100% corecta!

Most Wikipedia articles for the 10 costliest conditions in the United States contain errors compared with standard peer-reviewed sources. Health care professionals, trainees, and patients should use caution when using Wikipedia to answer questions regarding patient care.

Our findings reinforce the idea that physicians and medical students who currently use Wikipedia as a medical reference should be discouraged from doing so because of the potential for errors.

2. Studiul nu demonstreaza in nici un fel ca “90% din explicaţiile termenilor medicali (de pe wikipedia) conţin erori” (cum zic articolele mentionate).

Studiul demonstreaza ca dintr-o lista de 10 articole afectiuni medicale comune in SUA, 9/10 aveau un numar importat de erori in asertiunile din articole, atunci cand erau comparate cu surse academice (reviste de specialitate).

Ei sustin ca doar articolul despre comotii (concussions) este relativ-lipsit de erori. Uitandu-ma prin tabelul cu rezultate, mie mi se pare ca ceva e in neregula cu aceasta afirmatie. Dintre cele 10 afectiuni, articolul despre comotii NU pare sa aiba un numar covarsitor de asertiuni conforme cu sursele de incredere, ba din contra. MI se pare ca articolele despre dislipidemie sau diabet zaharat sunt mai lipsite de erori decat cel despre comotii. Poate nu le inteleg eu termenii folositi in cercetare?

Oricum ar fi, tot ce demonstreaza inechivoc studiul e ca 10 din 10 articole alese (pe un anume criteriu) de pe wikipedia au SI erori in ele. Aceste rezultate nu inseamna ca TOTI termenii medicali de pe wikipedia sunt lipsiti de acuratete, ci ca exista greseli in 10 articole din 10, ceea ce inseamna un singur lucru:  

“Caution should be used when using Wikipedia to answer questions regarding patient care.”

3. Autorii studiului nu afirma nicaieri in studiu ca “Autodiagnosticarea cu ajutorul site-ului Wikipedia este o idee neinspirată”. Self-diagnosis nu apare in studiu nicaieri. Poate intr-un interviu ulterior sa fi zis asa ceva. Nu ca nu ar fi o afirmatie corecta (cu care sunt 100% de acord), dar daca citezi pe cineva, macar ofera o sursa pentru acest citat. Oricum, totul pare a fi o traducere a unui articol rescris dupa un articol rescris dupa un comunicat de presa.

4. In studiu se recunoaste faptul ca metodele folosite pot fi, la randul lor, eronate. S-au luat in calcul doar erorile de asertiune, nu cele de omisiune (la fel de importante); s-au folosit doar cate 2 persoane pentru examinarea articolelor, ceea ce poate duce la prejudecati personale si greseli; s-au folosit rezidenti – nu experti in revizuirea unor informatii, ceea ce poate produce un rezultat (teoretic) viciat de prejudecatile personale.

Nu in ultimul rand, s-a presupus (in mod relativ eronat – se recunoaste) ca articolele din revistele de specialitate sunt 100% corecte, o presupunere care se stie ca e infirmata de realitate: articolele din revistele de specialitate sunt de multe ori in contradictoriu cu alte articole din alte reviste de specialitate.

5. In studiu se face referire la alt studiu, din feb. 2014, din European Journal of Gastroenterology & Hepatology, in care se verifica credibilitatea continutului cu caracter medical de pe wikipedia, verificandu-se 39 de articole.

In studiu se afirma ca, desi articolele par a folosi multe citate din surse (teoretic) de incredere si sunt revizuite periodic, au fost identificate mai multe probleme in legatura cu complexitatea informatiilor oferite despre mecanismele si patogeneza bolilor, plus informatii incomplete despre anumite investigatii. Concluzia evidenta:

Wikipedia is not a reliable source of information for medical students searching for gastroenterology and hepatology articles. Several limitations, deficiencies, and scientific errors have been identified in the articles examined.

6. Alte erori din articol: “Celebra enciclopedie online conţine peste 31 de milioane de termeni în 285 de limbi, iar cel puţin 20.000 dintre aceştia au legătură cu domeniul sănătăţii.” Termen e folosit incorect aici. E vorba de articole (asociate cate unui termen). Oricum, azi ar fi minim 31.766 articole despre medicina (si cam 31,6 mln de articole).

Tot articolul afirma: “Studiul… confirma concluziile unei cercetări anterioare, potrivit căreia un sfert dintre femeile care folosesc internetul s-au autodiagnosticat în mod eronat pe Google” si “Un alt studiu, realizat pe 1.000 de femei în anul 2012, a arătat că acestea s-au autodiagnosticat eronat, adeseori, ajungând să creadă că suferă de cancer mamar, afte, diabet, hipertensiune şi astm“.  Ahem… E ACELASI STUDIU! Un “studiu” pe care nu-l gasesc, comandat de o firma producatoare (Balance Activ) a unui gel-tratament pentru o afectiune feminina (vaginoza bacteriana). Am gasit doar comunicatul de presa al firmei, in care afirma ca 1 sfert din 1000 de femei intervievate (din UK) au spus ca s-au autodiagnosticat gresit (si alte lucruri). De aici si pana la “1 sfert din femeile care folosesc internetul se diagnosticheaza gresit” e o cale lunga.

Si pot continua cu erorile din articolul “despre erori”, dar nu mai am timp.

Concluzii?

0. Jurnalistii se obosesc din ce in ce mai putin sa faca vreo farama de cercetare, traduc orbeste ceea ce citesc in alte parti.

1. Wikipedia nu e o sursa de incredere pentru cineva care vrea sa invete medicina. PubMed, JAMA, scholar.google.com si multe altele sunt mai corecte pentru acuratete mai mare.

2. Wikipedia nu trebuie folosita deloc (sau cu mari precautii) pentru tratamentul/diagnosticul unei boli.

Advertisements

AVC stang si AVC drept – manifestari

AVC stang si AVC drept - manifestari

AVC stang

 

Daca as fi gasit chestia asta acum 2 saptamani, mare inteligent paream la spital. 🙂

Ok, ok, in cel mai bun caz paream “mai putin tampit“. 🙂