Un articol tulburator despre bolnavii de tuberculoza din Romania, plus niste explicatii proprii

Iulian Dobre a murit de tuberculoză rezistentă. Avea 42 de ani și a fost unul dintre puținii pacienți care au vorbit deschis despre această boală, considerată rușinoasă în România. Teoretic, e tratabilă. La noi, balanța înclină invers. Aceasta e povestea sa.

Am citit articolul asta de pe Decat o Revista via CasaJurnalistului – unde exista si varianta in engleza a acestui articol despre tuberculoza (si tuberculosi) in Romania: “The silent Disease“. Felicitarile mele pentru un articol foarte bine scris.

Scriam mai demult despre realitatea spre care ne indreptam: o lume in care antibioticele nu vor mai fi utile si vom fi prada unor bacterii pe care sistemul nostru imunitar nu le prea invinge de capul lui.

Bacteriile care provoaca pneumonie (K. pneumoniae), diaree (E. coli), boli ale tractului urinar (E. coli), gonoreea (N. gonorrhoea), meningita (S. pneumoniae), otita (S. pneumoniae), dizenteria (Shigella) si infectii ale ranilor banale (MRSA) si, bineinteles, Tuberculoza (Mycobacterium tuberculosis) au capatat rezistenta la multe tipuri de antibiotice si se raspandesc cu usurinta.

2 articole interesante pe tema implicatiilor pe care le au asupra sanatatii bacteriile rezistente la antibiotice aici si aici.

tb-infographic2014_620x802

Acum un pic despre Tuberculoza:

  • agentii cauzatori sunt niste bacterii din familia Mycobacterium (M. tuberculosis majoritar, dar si M. bovis, M. canetti, M. africanum, M. microtti). Pe Mycobacterium tuberculosis poti sa-l numesti si “bacilul Koch” (cum am raspuns eu rapid anul asta la o ora de Nursing, atunci cand eram ascultat de profesoara “ce cauzeaza TBC?”), dar e o denumire incompleta si nu chiar medicala.
  • desi ne luptam cu ea de mii de ani (s-au gasit mumii in Egipt care prezentau leziuni osoase asociate cu infectia cu Mycobacterium, teorie confirmata prin testare genetica), agentul cauzator a fost descoperit abia in  1882 de dr. Robert Koch – lucru pentru care a si primit Premiul Nobel pentru Medicina

  • tot Robert Koch a descoperit si un extract glicerinizat din bacilii cauzatori de TBC la vaci – tuberculina. E practic o mixtura de antigene bacteriene. A crezut, eronat, ca poate fi folosit pentru a trata bola (din cauza reactiei pe care o genera acesta la injectarea in organismul infectat). A generat un imens scandal dupa ce a castigat o gramada de bani Original Title: wheal 48.tifdupa ce si-a patentat “medicamentul”. Zeci de mii de pacienti au fost tratati si, evident, multi au murit. Mai multe informatii despre asta si aici. Cu toate acestea, descoperirea sa nu a fost inutila, inca este folosit pentru evaluarea usoara a riscului de imbolnavire la persoanele care au intrat in contact cu bolnavi de TBC. Cate ceva despre testul Mantoux aici. Testarea cu tuberculina este folosita si pentru a identifica bovinele infectate cu Mycobacterium bovis

BCG vaccination scar – primul succes real in lupta cu Tuberculoza a fost inregistrat atunci cand un doctor bacteriolog a colaborat cu un doctor veterinar pentru a crea un vaccin asemanator ca principiu de actiune cu cel folosit pentru a produce vaccinul antivariolic (se folosea un mix de virusi atenuati de vaccinia pentru a lupta cu virusul din aceeasi familie – care producea variola). Asa a aparut vaccinul BCG (Bacillus Calmette–Guérin), inca folosit la scara larga – cel c067_pneumo_machineare provoaca cicatricea aia pe care o avem toti pe mana stanga.

– De la sfarsitul secolului XIX si pana la aparitia primului antibiotic eficient impotriva Mycobacterium (Streptomicina, descoperita in 1943 si demonstrata drept eficienta anti-Mycobacterium in 1947), chirurgii tratau pacientii provocandu-le un pneumotorax artificial (colapsul fortat al unui plaman sau al unui lob al plamanilor, ceea ce le oferea posibilitatea sa se “odihneasca” si sa isi “revina” de la infectie)

  • Desi Streptomicina era demonstrat bactericida impotriva Mycobacterium, inca de la trialul clinic pentru a demonstra asta s-a descoperit ca poate aparea rezistenta bacteriana la ea. In 1957 s-a descoperit Rifampicina, un antibiotic mai eficient impotriva Mycobacterium. La inceputul anilor ’50 s-a descoperit ca si Isoniazida este eficienta impotriva Mycobacterium. Alaturi de ele se folosesc pentru prima linie de tratament anti-TBC inca 2 medicamente: Ethambutol si Pyrazinamida. Tratamentul “de prima linie” Template(2HREZ/4HR3) consta in 2 luni de Isoniazida, Rifampicina, Ethambutol si Pyrazinamida ZILNIC, urmate de 4 luni de Isoniazida si Rifampicina de 3 ori pe saptamana.
  • Tratamentul dureaza atat de mult pentru ca Mycobacterium este capabila sa intre intr-o stare latenta, in care nu mai poate fi afectata de medicamentele care ataca fix mecanismele de multiplicare din perioada activa. Aici intra in lupta antibioticele tintite, care distrug inclusiv bacteriile care isi incetinesc metabolismul foarte mult si replicarea (care sunt tintite in primele luni).

  • La medicamentele de mai sus se adauga un set de medicamente de linia a 2-a: aminoglycozide (amikacina, kanamicina), fluorochinolone (ciprofloxacin, levofloxacin si moxiflacin) si polipeptide (capramicina, viomicina, enviomicina).

  • tratamentul cu atat de multe medicamente are o sumedenie de efecte adverse periculoase (nu numai surzenia, halucinatiile si altele), printre care se numara si Hepatita indusa de medicamente.

  • Mycobacterium dezvolta rezistenta la un antibiotic din mai multe cauze:

    • Medicamentatie luata neregulat (i.e. azi da, maine nu)
    • Medicamente luate in doze incorecte – nu cele prescrise de medic (i. e. azi 1, maine 3, poimaine 2)
    • Medicamentele folosite erau prost-prescrise (nu erau adaptate corect la pacient si boala)
    • Medicamentele erau dintr-un lot “stricat” (se mai intampla, din pacate)
    • Un fost bolnav de TBC intra in contact cu unul care este bolnav activ (si netratat) de MDR-TBC
    • Durata foarte mare a tratamentului ofera nenumarate posibilitati pentru ca unul din lucrurile de mai sus sa se intample, pentru ca bacteriile sunt foarte capabile sa transmita generatiilor urmatoare niste mutatii genetice utile pentru rezistenta lor intr-un mediu toxic.

    Exista mai multe tipuri de TBC rezistenta la medicamente:

    • TBC rezistenta la Rifampicina
    • TBC rezistenta la Isoniazida si Rifampicina, adica MDR-TB
    • TBC multirezistenta: la Isoniazida, Rifampicina, Fluorochinolone SI un Aminoglicozid (ori Kanamicina, ori Capreomicin ori Amikacin), adica XDR-TB. Se pare ca XDR-TB apare in special la populatiile imunocompromise (i.e. infectate cu HIV)

    Mai multe (stiintifice) despre cum evolueaza bacteriile si virusii pentru a deveni rezistente la medicamente aici.

    Informatii despre MDR-TB pe site-ul WHO si din update-ul de aici. Un articol stiintific despre managementul TB rezistent la medicamente in India aici.

    Drepturi imagini: SciencePhotoLibrary, Elsevier, lung.ca, wikimedia commons, CDC

    Advertisements

    2 Comments

    1. nu este singura boala infectioasa care e afectata de antibiotice. De 35 ani nu s-a mai inventat nicio clasa noua de antibiotice. Omul e limitat, dar bacteriile nu, s-au adaptat deja la aceste antibiotice, au devenit super-bacterii; corpul uman (in cazul in care antibioticele sunt consumate) a creat rezistenta. De fapt, asta se poate spune despre toate medicamentele, unele utilizate haotic devin prietenoase cu bacteriile, sau mai rau un medicament administrat la o boala banala, datorita obisnuintei, in loc vindece, face mai rau.

      Like

      1. Eh, problema nu vine de la absenta unei “clase noi de antibiotice”. In principiu, se pot crea generatii mai noi de antibiotice, facand parte din aceeasi clasa (adica cu acelasi tip de efect antibacterian/bactericid/bacteriostatic), care sa fie mai eficiente impotriva bacteriilor – exemplul cel mai simplu fiind al cefalosporinelor, care au ajuns la generatia a 5-a.

        Antibiotice noi si eficiente impotriva bacteriilor rezistente au mai aparut inclusiv in ultimii 20 de ani (teicoplanin, daptomicina, ceftobriprole, linezolid).

        Problema e ca astea noi sunt din ce in ce mai toxice pentru om (in comparatie cu penicilina, de exemplu, care are reactii adverse foarte blande).

        Like

    Leave a Reply

    Fill in your details below or click an icon to log in:

    WordPress.com Logo

    You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

    Twitter picture

    You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

    Facebook photo

    You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

    Google+ photo

    You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

    Connecting to %s