Masurarea temperaturii si termometrele cu infrarosii

Acum vreo 2 luni, stirile cu virusul Ebola erau inca importante. Intre timp, lumea deja ignora acest subiect, “ingrijorati” de cu totul alte subiecte, mai actuale.testare ebola1

In stirile (video sau de pe net) am tot observat ceva: pentru screening-ul oamenilor care vin din zonele periculoase din Africa Centrala si de Vest, prin aeroporturile africane (in special in Nigeria, pentru ca ei isi permit) se folosesc testare ebola2termometre cu infrarosu.

Termometre cu infrarosu care arata cam ca in pozele alaturate, luate din articole WSJ sau FoxNews.

 

Cum am vazut asta, imediat mi-a venit o idee nastrusnica in cap: cum ar fi sa-mi iau un termometru cu infrarosu? Daca e folosit in mediul spitalicesc prin alte tari, cu siguranta e bun. Daca gasesc unul si ieftin si micut, as rezolva o problema de care m-am lovit prin spital vara asta: luatul temperaturii cu niste termometre electronice stricate sau jerpelite. Sau jerpelite ȘI stricate. 🙂

Am cautat pe site-ul amazon din Germania, pentru ca ei livreaza in Romania relativ repede, cu costuri mici pentru transport si fara taxe (la majoritatea produselor). Am si gasit 2 candidati care pareau sa indeplineasca conditiile de mai sus: 1 si 2.

Inainte sa cumpar instrumentul, m-am uitat o țâră si la review-uri. Cam multi se plangeau ca masuratorile ar fi “ungenau” (imprecise).

Bai, da-i incolo. Nemtii nu-s prosti, au verificat termometrele-minune cu masuratoarea facuta cu un termometru standard – rectal. Stiu si eu ca temperatura masurata rectal difera de cea masurata oral sau la axile. Dar au trezit curiozitatea in mine. Or fi bune sau nu termometrele astea?

So, am uitat de cumparaturi si hop la cautare de informatii despre cum masori temperatura cu un termometru cu infraroșu (apropo, cred ca mai corect este “în infraroșu“).

Bun, ce am aflat (sau stiam, partial): Toata materia cu o temperatura peste 0 grade Kelvin emite radiatii infrarosii. Acestea sunt radiatii electromagnetice intr-o anumita lungimea de unda, pe care ochii umani nu le pot vedea. Sunt practic radiatii termice ale moleculelor incarcate electronic. Cana de cafea pe care o atingi si o simti calda emite radiatii infrarosii, de exemplu.

Termometrele cu infrarosii pur si simplu au un senzor care masoara cantitatea de radiatii emise de o anumita portiune dintr-o suprafata. Dimensiunea portiunii evaluate este importanta pentru acuratetea termometrului. De asta exista indicatorul distanta/suprafata masurata (Distance-to-spot ratio). Cu cat e mai mare, cu atat inseamna ca termometrul este mai eficient la o distanta mai mare de obiectul caruia ii masuram temperatura.

Anumite termometre folosesc o raza laser sau dioda de lumina pentru a ghida vizual masuratoarea.

 

Buuun. Acum curiozitatea mea a luat o mica curba – vroiam sa gasesc niste date stiintifice pentru masuratoarea temperaturii corpului uman.

Am pornit de la datele standard pentru un asistent medical. In documentul “PROCEDURI DE PRACTICĂ PENTRU ASISTENŢII MEDICALI GENERALIŞTI” (multumesc, dr. Ibrahim) de pe site-ul Ministerului Sanatatii din Romania, la masurarea temperaturii pacientilor de catre asistentii medicali (pg. 36) avem urmatoarele mentiuni:

  • […]se efectuează, la ora actuală, cu termometrul electronic

– termometrul electronic cutanat: “se descoperă axila pacientului … se tamponează pentru a îndepărta transpiraţia … se introduce sonda /captatorul termometrului în mijlocul axilei şi se apropie braţul de torace … se aşteaptă 30 sec. până se aude semnalul sonor … se ajustează temperatura afişată cu 0,5°C pentru a obţine temperatura corporală

  • termometrul electronic oral: “se introduce sonda /captatorul electronic într-un capişon din material plastic … se plasează în cavitatea bucală, sublingual … se menţine termometrul pe loc până la semnalul sonor”
  •  termometrul electronic rectal (care poate fi cel folosit la axile, cucapison termometruratat si capisonat): “se aşează pacientul în poziţia SIMS … se introduce sonda termometrului protejată de capişonul lubrifiat (aproximativ 4 cm) … se menţine termometrul până la semnalul sonor … se scoate termometrul, se citeşte valoarea”

Eu n-am vazut inca un capison din asta de protectie pentru termometre. Sincer, n-am vazut nici masurare de temperatura rectala. Chiar o sa intreb la spital, sa vad cine a vazut asa o minune de capison. Aici e pur si simplu probabil sa fiu eu prea incepator.

In acelasi document avem niste “valori termice orientative, în funcţie de calea de măsurare folosită:”

valori temperatura masurata

Ce am retinut eu de aici? Ca temperatura axilara este in general mai mica cu 0,5 grade Celsius decat cea corporala si ca ar trebui adaptata prin adaugare… O fi bine, o fi rau ce am inteles?

 

Aici m-am enervat. De ce variaza temperatura atat de mult si care o fi, oare, temperatura considerata “normala”.

Pornind de la un site care incerca sa centralizeze datele din cercetarile stiintifice pe tema masurarii temperaturii corpului uman, am citit cateva articole stiintifice pe tema asta.

Ce date am strans:

 

  • valoarea considerata echivalenta temperaturii normale vine de la masuratorile facute de un doctor german Carl Reinhold August Wunderlich. Acesta a masurat intr-o clinica din Leipzig temperaturile a peste 25.000 de pacienti la jumatatea secolului 19 si a ajuns la concluzia ca 37 de grade Celsius este valoarea “normala” a temperaturii corpului uman. Tot el considera temperaturile intre 36,2 si 37,5 grade C drept fiziologic normale, a observat ca femeile au temperaturi usor ridicate fata de barbati si ca la batrani temperatura normala este usor scazuta (cu aprox. 0,9 grade C). Tot de la el avem si fraza “cea mai scazuta temperatura este atinsa dimineata, intre 2 si 8 AM si cea mai crescuta dupa-amiza, intre 4 si 9 PM“. Datele ramase de la el au fost ulterior contestate deoarece nu a folosit proceduri statistice deloc in evaluarea lor. Mai multe info (plus informatii pe care le voi prezenta mai departe – in acest studiu).
  • Un mic studiu din 1992 arata ca o temperatura de 36,8 grade C ar fi mai degraba “normala” si ca dimineata o temperatura de aproximativ 37,2 grade C ar fi mai degraba normala si pe total, una de 37,7 ar fi limita superioara a temperaturii “fiziologic normale”. Masuratorile lor au fost facute doar oral, apropo.

  • Un studiu de tip review sistematic al literaturii din 2002 (“Normal oral, rectal, tympanic and axillary body temperature in adult men and women: a systematic literature review”) trage alte concluzii, mai nuantate: temperatura normala a corpului se invarte intre niste valori mai mari decat se credea si depinde intr-un mod semnificativ de locul de masurare si de sexul persoanei.

  • temp

     

    • un studiu din 2003, facut pe 42 de pacienti dintr-o sectie de Terapie Intensiva a comparat temperatura obtinuta prin intermediul unui cateter din artera pulmonara dotat swan-ganz-catheterizationcu un senzor (de temperatura) fata de temperatura obtinuta prin masuratori axilare, sau inghinale (non-invazive) sau invazive: rectale, esofagiene, in vezica urinara. Aici s-a verificat care metoda de masurare ofera rezultate cat mai apropiate de “temperatura corpului” (considerata a fi cea masurata in artera pulmonara, deoarece temperatura sangelui care iriga hipotalamusul – care ar fi cea mai aproape de conceptul de “core temperature” – nu prea poate fi masurata). Rezultatul ar fi ca masuratorile esofagiene sau din vezica urinara (prin sondare) ar fi cele mai apropiate de temperatura corpului, urmate de cele rectale si abia apoi cele facute la axile sau inghinal.

     

    Ok. Am citit suficient despre valorile considerate normale. Ce recomanda MS e apropiat de valorile din literatura de specialitate. La axile avem valoarea cea mai mica – deci o modificare a temperaturii citite cu 0,5 grade in plus este recomandata.

    Apoi am pornit in cautarea de informatii despre acuratetea termometrelor cu infrarosii. Am pornit de la un articol de ziar american (mai vechi) care cita niste doctori care se declarau nemultumiti de acuratetea termometrelor cu infrarosu si recomandau sa nu fie folosite in mediul clinic.

    De aici am recurs la pubmed, care ofera o sumedenie de rezultate la o cautare dupa “accuracy of infrared thermometers”. Am retinut concluziile din 5 articole:

    1. Determinarea unei temperaturi de “febra” de la o parte a corpului care a fost expusa unor conditii de mediu rece poate oferi rezultate contradictorii daca se ia temperatura atunci cand copilul este inca “rece” dupa expunerea la frig. (la 10 minute dupa revenirea in casa, temperatura se normalizeaza). Pentru acuratete, copii trebuie aclimatizati cu temperatura din interiorul unei cladiri, inainte de a li se lua temperatura. 

    Ok, nu e mare concluzie. Practic irelevanta.

    2. Masuratorile temperaturii corpului la axila sau cu un termometru cu infrarosu la nivelul fruntii ofera variatii de temperatura de 0,5 grade C….  Acuratetea este nesatisfacatoare, deci tehnologia respectiva are nevoie de imbunatatiri suplimentare pana poate fi adaptata la utilizarea de rutina pentru ingrijirea pacientilor.

    Hmm. Pai si daca ar fi comparat masuratorile orale cu cele de la axila ar fi avut aceeasi variatie.

    3. O legatura liniara intre masuratorile rectale sau cu infrarosii a temperaturii corpului a fost observata… Termometrele cu infrarosu tind sa supraestimeze temperatura copiilor afebrili si sa subestimeze temperatura pacientilor febrili (P<.01). Temperatura ambientala si varsta copilului nu au afectat acuratetea dispozitivului. 

    Hmm. Asta n-a sunat bine.

    4. Pentru folosirea termometrelor cu infrarosii in screeningul calatorilor cu o temperatura a corpului ridicata in aeroporturi si treceri de frontiera, temperatura masurata cu IRT a fost substantial diferita fata de temperatura corpului… Temperatura trebuie luata la o distanta definita fata de dispozitiv. Per total, sensibilitatea IRT in detectarea febrei este mica, daca limita minima stabilita pentru “febra” este scazuta. Cand riscul unei epidemii este crescut si este necesara sensibilitate mare, o temperatura minima foarte scazuta(≤35.5ºC) ar trebui aleasa, desi asta va insemna un numar mare de masuratori de confirmare pentru multi oameni. IRT este relativ lipsita de acuratete la femei si oamenii in varsta, ceea ce inseamna ca mai multe masuratori (intrauriculare?) trebuiesc facute acestor categorii de oameni. 

    Asta as traduce-o prin “dispozitiv aproape inutil”.

    5. Termometrele fara contact cu infrarosii sunt fiabile, confortabile si precise pentru masurarea temperaturii si sunt foarte utile in screeningul pentru febra in populatia pediatrica. Mai multe studii sunt necesare pentru a recomnda suportul pentru dovezile din acest studiu si a compara acuratetea cu dispozitive mai complexe.

    Oook. Ori sunt bune, ori nu?

     

    Intr-un final, n-am mai cumparat nici un termometru-minune. Nu prea am incredere in ele, pentru moment. Macar am aflat niste lucruri despre masurarea temperaturii.