Ieri am avut o scurta discutie cu profesoara noastra de nursing. M-a intrebat ce am vazut in Străinezia, apoi a vorbit putin despre plecatul in afara ca asistent medical si a mentionat o fraza pe care o folosesc (un pic modificata) si eu “poti sa iti gasesti usor un loc de munca pentru a ingriji batrani, dar daca vrei mai mult de la viata, o sa te lupti sa ajungi intr-un spital”. Urmat de o alta bucata de logica pe care o impartasesc “desigur, munca asistentelor in ingrijirea batranilor e foarte importanta si le respect pe cele ce fac asta, dar nu toata lumea poate s-o faca”.
Un punct de vedere interesant, mai ales daca iei in considerare faptul ca profesoara cu pricina este fix la varsta pensionarii.
La ultima intalnire din schimbul de experienta din Elvetia, profesoara de acolo (o germanca ce a emigrat in Elvetia la doar cativa ani 
dupa ce a terminat scoala de AM la ea acasa) ne-a spus un lucru ce m-a pus un pic pe ganduri: “we all say we want to help people, and we all know that older people need a lot of specialised care, and we feel sorry because they are not that well taken care of in their last years of life, but the truth is none of us really want to be Geriatrics Nurses“. Toata lumea stie ca lumea occidentala imbatraneste, ca stilul de viata din ziua de azi ii trimite pe batrani sa isi traiasca ultimii ani din viata intr-un mediu strain (nu in casele lor, cu familia extinsa in jurul lor) si ca in Europa de Vest este o cerere foarte mare de personal calificat, dispus sa lucreze cu batrani. Adevarul era ca toate persoanele din camera nu prea isi doreau sa devina asa ceva – desi cateva fusesera repartizate acolo in camine de batrani.
M-am gandit eu de mai multe ori la treaba asta. Am scris de mai multe ori ca unul dintre motivele principale pentru care m-am apucat sa invat fix aceasta meserie este “pentru ca vreau sa fac ceva ce ajuta oamenii“.
Nu pot eu sa zic ca sunt un mare ipocrit daca afirm cu gura mare ca as vrea sa fiu Asistent Medical de Chirurgie sau de Gastroenterologie si ca in nici un caz nu as vrea sa fiu unul de Geriatrie? Daca gandesc asa… sunt eu cu ceva mai bun decat idiotii care-i categorisesc cu spume la gură pe romanii plecati in strainatate sa munceasca prin camine de batrani (sau in casele oamenilor) drept oameni care “spală la cur bătrâni“?
Mai tin minte o discutie dintre un medic rezident de Neurologie si un asistent medical, despre o pacienta de vreo 90 de ani post AVC (Glasgow Coma Scale 3), care era deja in a 3-a saptamana de internare la UTIN, dar care era tinuta in viata practic doar de combinatia ventilator + antibiotice + ingrijire specializata. Fraza pe care a folosit-o rezidentul (vorbind despre starea ei) mi-a ramas in cap “te face sa te intrebi daca ceea ce facem noi aici este bine sau nu“. Sa aud o fraza din asta dureros de realista folosita de altcineva (decat mine) cu referire la un pacient… mi s-a parut foarte dur. Asta desi si eu gandeam acelasi lucru (dar nu aveam curajul s-o rostesc), sincer vorbind.
In ultima luna de viata a tatalui meu am fost extrem de multumitor pentru serviciile oferite de cei de la Hospice Casa Sperantei. Printre persoanele care au venit atunci pe la noi la ai mei a fost fix o absolventa a scolii mele. De atunci ma gandeam “bai, tot respectul pentru munca acestei femei, dar pe bune de-as putea s-o fac”. Asta desi (sau fix pentru ca) tocmai terminasem voluntariatul peste vara intr-o sectie de Oncologie…
Nu stiu ce sa zic. E clar ca e un grad de ipocrizie in gandirea mea, o recunosc. Dar eu iau in considerare urmatoarele lucruri:
- Majoritatea pacientilor care ajung in spital sunt batrani. Ok, in anumite sectii vei intalni si pacienti mai in putere, la Pediatrie vei avea de-a face doar cu copii samd. Dar, per total, tot de batrani “ai grija”. Deci oricum ai pune problema, tot ai grija SI de batrani.
-
Nu cred in fraza “oricine poate fi Asistent Medical” si nici in “orice Asistent Medical (absolvent) poate lucra in orice sectie”. Decat mai multi oameni carora nu le place ce fac sau o fac prost, pentru ca NU sunt potriviti pentru asta, mai bine mai putini, dar mai potriviti. Pe de alta parte, asta inseamna supraincarcarea putinilor care vor sa faca asta.
-
Daca privesti Ingrijirile Medicale per ansamblu, e evident ca Geriatria are rolul sau, dar la fel de evident e ca e nevoie de oameni pregatiti si in celelalte specialitati. Vezi si logica de la punctul de mai sus.
-
E atat de rau sa-ti doresti sa evoluezi – si sa alegi sa faci asta unde ti-e mai usor? E adevarat, sunt nenumarate lucruri de facut si invatat si in ingrijirea persoanelor in varsta, dar… parca ai mult mai multe sanse de evolutie profesionala intr-un spital modern (comparat cu un camin de batrani).
Oare gresesc? Oare mai sunt si alte argumente pro, oare exista argumente impotriva opiniei mele care sunt mult mai puternice decat ce am scris eu mai sus? Habar-n-am.
Drepturi imagine: The Telegraph.
lungul drum pana departe 
Citat:
“E atat de rau sa-ti doresti sa evoluezi – si sa alegi sa faci asta unde ti-e mai usor?”
Alegerea e instinctivă, cred eu; oamenii aleg să se plaseze acolo unde sunt buni – ca regulă generală, fiecare tinde să-și atingă limita proprie de incompetență.
Decât un ștergător prost de dosuri geriatrice, mai bine un îngrijitor bun la noi-născuți, deși esențial, munca e identică: de ajutor.
Pe unii îi ajuți să plece, pe alții să vină.
Ajutorul însă, e tot ăla.
Nu văd unde e ipocrizia.
Maica Tereza nu-i tocmai un exemplu bun de urmat – poate doar ca inspirație moralistică.
LikeLike
Precum vezi, suntem, in mare, de acord.
Doar ca… daca privesti meseria de Asistent Medical istoric (de la Florence Nightingale incoace) si mai iei in considerare si motivatia “vreau/imi place sa ajut oamenii” (cu care pornesc la drum multi oameni in meseria asta, judecand dupa discutiile mele de prin spitale, cu colege sau chiar si dupa amaratul meu de poll de la un post trecut), daca zici ca vrei sa ajuti oamenii… ar trebui sa n-ai o problema sa o faci oriunde. Inclusiv intr-un azil de batrani. Adica ori vrei sa ajuti orice oameni, ori doar pe unii. Nu? De asta imi pun eu intrebarea din titlu.
Btw, de sters batrani (sau pacienti, in general) la fund… stergi (ca AM) si la chirurgie si la oncologie si la cardiologie si la ATI si oriunde intr-un spital (inclusiv la pediatrie). Asta daca nu esti nesimtit si pui pe altcineva s-o faca sau pur si simplu nu-ti pasa ca zac oamenii in rahatul propriu… Pentru a clarifica un aspect profesional. 🙂 Asta ca sa nu mentionez ca la Gastroenterologie – Endoscopie (unde as vrea eu sa ajung) practic stai cu mana in rahat (sau prin zona) minim 50% din timp. 🙂
LikeLike
Felicitari pentru modul de gandire si de asemenea felicitari doamnei/domnului @blegoo2!
Cu adevarat o gandire demna de niste profesionisti in domeniul medical… de niste puncte de sprijin ale omului bolnav.
Bravo! aplauze pe fundal
LikeLike
Ok, gresesc (si aici).
Dar un argument mi se poate aduce pentru asta sau nu mai are sens, deja v-ati format o opinie despre mine, deci e inutil sa mai dezbatem pe orice tema?
LikeLike
Cine decide ce inseamna evolutia profesionala intr-o profesie ce nu are parametrii exacti, pentru fiecare individ in parte?
Cine spune ca un AM dintr-un camin de batrani are mai putine sanse de “evolutie profesionala” decat AM dintr-un spital?
Nu toata lumea vede evolutia profesionala, de fapt evolutia, la fel…
Cu ce sunt superioare loazele de care ne impiedicam prin spitale fata de un AM dintr-un camin?
Un alt punct… daca un AM GENERALIST nu se poate adapta sa lucreze oriunde, care este sensul acelui “generalist” din denumire?
Mai mult, eu nu vad nursingul care se face afara si in spitalele noastre.
Si daca nursingul este treaba AM, iar treaba nu se face… unde este evolutia?
LikeLike
Imi este evident faptul ca e inutil sa port o discutie cu o persoana care este convinsa ca doar opinia sa este corecta si nu poate accepta perspectiva sau opinia altuia.
PUNCT
LikeLike
Acum cativa ani in urma l-am ajutat pe bunicul vecinului meu, care era la un pas de ocluzie intestinala,nu reusea sa aiba scaune de mai mult de o saptamana,nici cu ceaiuri,nici cu durcolax ,avand un dop de mai mare frumusetea..si l-am ajutat fara sa imi pese ca nu este treaba mea..fara a ma jena sau a avea ifose, asa am considerat ca este normal..si nu este prima persoana pe care o ajut sau o sterg de materii fecale. In momentul in care iti dedici viata acestei profesii,nu conteaza ce faci sau de unde incepi, nu tii cont de etnie sau pe sectie preferentiala doresti a fi.. Tinand cont ca am trei ani in fata pana voi termina, doresc sa fac si acel curs de infirmiere de trei luni pentru a incepe cu inceputul… O seara cat mai placuta!
LikeLike
Nu am afirmat ca am vreo problema cu stersul pacientilor la fund. Am facut-o si o s-o mai fac. Daca as fi avut aceasta problema, nu incepeam scoala asta.
Eu pur si simplu spun ca prefer sa muncesc in anumite sectii, pentru ca eu cred ca am mai multe de invatat si ca pot evolua dpdv profesional si personal mai mult in aceste sectii.
LikeLike
Buna seara la toata lumea! Stiu ca au trecut cativa ani de la ultima replica dar vad ca site-ul e activ recent si eu acum l-am descoperit. 🙂 Foarte interesant, felicitari Cristian! Daca recitesti replicile de-aici, asa de vechi, vei observa desigur, cu mintea mai matura de acum si la rece, ca cei care ti-au raspuns nu aveau opinii contrare tie ci doar opinii personale. Pari nemultumit de replici. 🙂 Presupun ca te simteai intr-un fel “vinovat” ca nu iti place sa “stergi la fund” si ca vrei mai mult. Asta probabil pt ca in Romania sa “stergi la fund” e ceva rusinos, asta e mentalitatea… Consider ca meseria de asistent medical este o vocatie, trebuie privita persoana umana in totalitate, cu nevoile ei. Toti facem “caca”, asta e, si, din pacate, exista si tineri care au nevoie de ingrijiri speciale uneori… Oricum, asistentii au o multime de posibilitati cu toate specialitatile care exista, si fiecare alegere are pro si contra. Sigur in geriatrie sunt mai multe satisfactii dpdv uman care intr-o sala de operatii iti lipsesc acut! Fiecare alegere trebuie respectata, nimic nu e rusinos si nici sa-ti doresti ceva mai tehnic sau sa lucrezi cu urgente nu e! Fiecare dupa ce-i cere inima! Lasand la o parte acest argument, sunt multumita ca am gasit atatea opinii despre meseria noastra si experiente din diverse tari. Eu lucrez in Italia de 16 ani, sunt “strumentista” in sala de operatii (scrub nurse) si de 2 ani am obtinut recunoasterea pt Elvetia dar inca nu stiu germana (ma intereseaza Berna)… Din ce ai povestit despre salile de operatii din Elvetia am constatat ca activitatile seamana foarte mult cu cele din Italia si sunt mai increzatoare ca intr-o zi voi reusi sa lucrez acolo. 🙂 M-am bucurat sa aflu despre tine, ca ai avut curaj sa faci atatea schimbari, esti un luptator! Exemplul tau ma stimuleaza spre schimbare si pe mine! 🙂 Succes in continuare!
LikeLike