Auzite in spital

Saptamana asta am reinceput practica, mai devreme decat era programat (de scoala) pentru a compensa pentru 1 saptamana de concediu pe care mi-am luat-o (de multa vreme) fix in mijlocul practicii din ianuarie.

Pentru a fi totul in regula, m-am dus inainte sa vorbesc cu Asistenta-Sefa, sa vad daca ma primeste.

Primul lucru pe care i l-am spus: “Buna ziua, nu stiu daca ma mai tineti minte, am fost in practica la dumneavoastra acum 1 luna si ceva si…”.

Raspunsul: “Cum sa nu, Cezar, nu?”

Dintre asistenti si asistente, unii mi-au tinut minte numele, altii nu, altii cred ca mi-au retinut numele. Drept urmare, m-am mai trezit cu urmatoarele nume si apelative (in doar 2 zile):

“Salut, scuza-ma, nu mai sunt sigur exact de numele tau, era Paraschiv, nu?” (asta m-a surprins pana si pe mine).

“Nu mai stiu exact cum iti zicea. Parca era Cătălin, nu?”

Laurențiu, te rog muta senzorul ala de presiune arteriala pe mufa cealalta”

Nu in ultimul rand: “Manca-l-ar mama de băiat, uite ca face el asta, ce bine”. Asta venea de la o Asistenta care e mai mare decat mine cu maxim 2-3 ani (daca nu e de-o seama cu mine, nu am intrebat-o de varsta precisa).

Asta dupa ce toata vara (si o luna in primavara) am fost in practica pe o sectie, unde fix una dintre asistentele care s-a purtat cel mai ok cu mine ma striga numai Ionuț. I-am zis de cateva ori ca nu ma numesc asa, pana la urma chiar nu-mi mai pasa si raspundeam la numele asta.

Sa vad care dintre apelativele de mai sus imi ramane. Ma astept la “băiatu’“. Băiat de 30 de ani.🙂

Ma duc sa ajut la mobilizarea unei paciente. Infirmierul tocmai ii batea obrazul fizioterapeutului, pe motiv ca acesta din urma l-ar fi parat la doctor (ca infirmierul nu-l ajuta). Fizioterapeutul se apara cu “haide băi, eu am 20 de ani de cartier, nu am nici o problema sa ii spun cuiva ca am nevoie de el, nu merg eu pe la spate”.

Mai incolo, acelasi fizioterapeut, dupa ce face o rima despre starea pacientei, catre o asistenta: “hai si aspir-o mai repede, nu vezi ce spirit poetic am dezvoltat de la stat langa ea? Numai un spirit sensibil e in stare sa faca asa o rima”. La care am completat: “spirit sensibil sau cu 20 de ani de cartier”. Raspuns: “da, exact, sunt poetul străzii“.

La final, in caz ca e cineva curios ce mai citesc asistentele medicale (NU la munca, tocmai erau in procesul de a fi imprumutate pe acolo):

20141218_095534

Ambele romane par interesante, daca n-as avea inca 3 carti incepute deja la momentul asta, as fi cerut una din ele. Asa… raman de tinut minte.

11 thoughts on “Auzite in spital

  1. Ufff…. si eu am o problema in a retine numele studentilor si elevilor😦

    Hmmm…. am vazut o fraza si am o intrebare (asistenta nu trebuia sa va lase pe voi sa faceti asa ceva!).
    Intreb fara rautate si te rog sa imi raspunzi cat poti de sincer fara sa cauti altundeva sau chestii de genul asta. E mai degraba o curiozitate dintre ale mele…
    Ce faci dupa ce schimbi transductorul pe alta mufa?
    Te rog din nou sa imi raspunzi sincer fara sa trisezi😉

    Like

    1. Pai… ar fi trebuit sa ma uit sa vad daca monitorul revenea la a afisa TA si Pulsul? Dar n-am facut-o pe moment, pentru ca a inceput sa bazaie la 5 secunde dupa ce am decuplat mufa, apoi n-a mai bazait dupa ce l-am reconectat (mi s-a zis imediat ca de fapt mi s-a cerut sa decuplez/cuplez degeaba, era o combinatie de cabluri intre paturi).
      Mi s-a cerut s-o fac eu doar pentru ca ma puteam strecura mai usor pe langa ventilator pana la monitor.

      Acum ma apuc sa citesc, sa vad cu ce am gresit.🙂

      Like

    2. Ok, nu am gasit greseala. Nu am facut decat sa scot mufa si sa o reconectez. Nu am modificat pozitia transductorului de pe bratul pacientului.

      Se reseteaza ceva la transductor iremediabil la deconectarea mufei de la monitor?

      Like

  2. Ok…
    In primul rand, ghidurile recente dezaproba transductoarele pozitionate pe brat, din multiple motive… dar stiu ca nu ai ce sa faci caci multi dintre colegii mei inca prefera pozitionarea pe brat si atunci indica locul ala pentru pozitionarea transductorului…😦
    Multe certuri am dus la raport pe tema asta, insa in van…
    In al doilea rand, transducotarele din ziua de azi sunt fie foarte bune, fie foarte proaste de la producator la producator…
    Secventa ar fi trebui sa fie asta:
    – se aduce linia la zero
    – se verifica unda si valoarea (se pastreaza in minte sau se noteaza ultima valoare)
    – se deconecteaza mufa
    – se schimba portul de intrare
    – se modifica portul selectat in monitor manual (nu avea incredere in faptul ca il ia automat caci uneori monitoarele fac figuri!)
    – se aduce linia la zero
    – se verifica unda si valoarea (nu ar trebui sa existe diferente semnificatice intre graficele si cifrele de acum si cele memorate/notate daca pacientul nu a avut vreo problema intre timp…).

    Apropo de aducere la zero…
    – ce sistem de spalare folositi?
    – ce concentratie de Heparina folositi?
    – si ce tip de heparina?
    – ce mod de recoltare din linie folositi?
    – utilizati aceeasi artera si pt EAB si pentru medicatie? Daca da, ce medicatie?

    Like

    1. La naiba. Ce raspunsuri diferite am primit zilele astea de la 2 doctori diferiti si o asistenta medicala de aici care asista specific la montarea de catetere (si alte proceduri mai speciale) pe tema transductorului (montare si deconectare).
      De aici si una din frustrarile mele din anii astia, deoarece lumea invata anumite lucruri intr-un fel, le face doar asa si se asteapta sa le faci si tu asa – dar rar accepta ca poate lucrurile s-au mai schimbat sau nu sunt chiar asa cum au fost invatate. Oricum, eu incerc sa verific anumite informatii dupa ce mi se dau, dar nu am cum sa le verific pe toate. Frustrarea mea nu e ca, vezi Doamne, poate stiu eu mai bine (oricum asta nu prea se intampla) ci pentru ca, in conditiile in care la scoala materia e predata ori la gramada, ori incompleta, imi scapa lucruri, pe care apoi le fixez la spital si mi-e teama sa nu cumva sa invat lucrurile gresit.

      Strict in cazul asta, o sa tin minte secventa de mai sus (0, valoare, deconectare/reconectare, monitor-manual, 0, verificare). Din ce citisem eu, intelesesem ca aducerea la 0 trebuia facuta 1 data pe tura (odata cu verificarea mansetei de presiune si a serului), un lucru pe care nu prea l-am vazut facut aici.
      Despre pozitionarea transductorului am o intrebare: nu ar trebui pozitionat paralel cu axa flebostatica (sp. 4 intercostal, linia medio-axilara)? Daca e vorba de un pacient a carui pozitie se schimba (e ridicat/coborat in pat), in ce fel e influentata negativ functionarea liniei arteriale de pozitionarea pe mana?

      Am vazut ca aici se foloseste heparina sodata (25.000 um/5 ml, ratiopharm), 5000 um/500 ml ser, recoltarea din linie se face dupa golirea unei seringi de 5 ml (sau chiar de 10 cred ca am vazut) – cu inchiderea valvei spre punga cu ser in prealabil – si medicamente nu am vazut sa fie administrate pe linii arteriale (nu pe cele radiale/ulnare/brahiale vazute de mine). Adica se recolteaza ori sange pentru analize (foarte, foarte rar) ori doar EAB. Chiar tin minte ca am citit candva, acum 1 an, cand ma certam cu cineva pe tema asta, ca nu se administreaza medicamente arterial decat in cazuri speciale, din cauza riscului crescut de complicatii – si ca pe cateterele arteriale montate pe extremitati sigur nu se face asta. AM citit gresit?
      Si nu inteleg intrebarea despre “sistemul de spalare”. Cred ca setul de transductor arata asa – deci spalare cu tamburus + valva. Eu am vazut minim 1 valva, dar parca erau 2 pe sistemele mai complicate, conectate la monitoare de tip Vigileo. Nu ma lasa sa ma ating de ele si nu prea mi se raspund la toate intrebarile, deci n-am retinut 100% sigur totul.

      Like

  3. Asta cu informatiile invatate… ce sa zic… toti am ramas cu unele lucruri asa cum le-am invatat. Adevarul este (si vei vedea) ca este foarte dificil sa lucrezi zi de zi si sa reusesti sa te pui la punct cu tot ce se modifica (mai ales ca acum medicina progreseaza foarte repede), ba mai mult decat atat este imposibil (si nu exagerez) sa ajungi la toate congresele la care ai vrea sa mergi si sa te pui la punct mereu…
    Vei vedea ca pe alocuri vei ramane cu lucruri pe care le vei tine minte doar din scoala…

    Medicatia pe artera, e un subiect lung… rare cazuri in care sa poti da ceva si si mai pretentioase dozele si concentratiile pe care le dai. Nu te stresa cu asa ceva, ma indoiesc ca vei vedea prea multa lume care sa vrea sa faca asta…

    Tinta Terapiei nu este sa tina pacientul sedat profund, ba chiar protocoalele indeamna la sedare cat mai superficiala. Atunci cand un pacient nu este sedat si se misca, este cam dificil sa pozitionezi un transductor pe mana sa si el sa iti dea si valori corecte, pentru simplul motiv ca mana nu va sta nemiscata, paralele cu axul flebostatic.
    Mai mult decat atat, exista cercetari care afirma ca la fiecare diferenta de 3-4-5 cm dintre mana si axul flebostatic apar modificari de 3-4-5 mmHg.
    Pana si fasciculatiile musculare influenteaza datele prelucrate de transductor.
    Chiar si marii producatori de transductoare, recomanda ca acestea sa nu fie amplsate pe pacient, ci pe un suport imobil de langa acesta (pomul de perfuzii, de ex), la nivelul axului flebostatic. Miscarile repetate dau modificari ale MAP si mai mult decat atat se pare ca in timp duc la decalibrarea transuctorului si inregistrari eronate, ce pot duce la masuri corective eronate.
    Transductoarele astea sunt atat de sensibile incat apar modificari si daca le lovesti usor cu degetul din afara, de aceea este recomandat ca ele sa fie mentinute in cea mai buna stare si sa nu fie miscate inutil.
    Mai exista o sumedenie de alte studii realizate de producatori, dar nu are sens sa stau sa le insir acum si sa fac un roman dintr-o postare. Cert este ca opinia mea (bazata pe studiile recente) este ca nu pot fi 100% siguri de valorile date de un transductor pozitionat deficitar.
    Mai mult, daca producatorul unui aparat recomanda ceva, de regula, are dreptate caci sigur isi cunoaste aparatul mai bine decat mine…
    Dar lumea prefera sa le puna pe brat (este intr-adevar mai comod pentru toata lumea), sa le zeroiasca cand isi amintesc si sa le schimbe cand au chef (nu prea des, deci)… traim in Romania si protocoalele sunt pentru altii…

    Like

    1. Multumesc pentru raspuns si explicatie – intrebarea n-am pus-o ca sa ignor raspunsul sau mai stiu eu ce prostii, ci ca sa imi explic de ce se intampla ceva si apoi sa retin procedura corecta.

      Oricat de haotic as invata, macar incerc sa retin niste lucruri – si cel mai bun mod de a face asta este sa am o explicatie pentru un proces.

      De exemplu, citisem despre testul Allen inainte de montarea unui cateter arterial si ma intrebam de ce nu il face toata lumea. Apoi am cautat o explicatie pe pubmed si am gasit ceva. Nu stiu daca asta e motivul in Romania, dar aratam ca incerc sa-mi explic lucruri.

      Like

  4. Hehehe, ce site dragut🙂
    Anestezia in chirurgia toracica si anestezia in chirurgia cardiaca sunt doua dintre preferatele mele, asa ca imi place site-ul acela din principiu.

    Revenind la ale noastre, eram convins ca ai intrebat fiindca erai curios. Am facut acea argumentare pentru potentialii vizitatori care considera ca ce este diferit de ce stiu ei este gresit…

    Revenind la testul lui Allen… nu este o procedura pe care sa o indragesc in mod deosebit tocmai fiindca da si rateuri. Daca il efectuez… DA, in 99% din cazuri.
    De ce il efectuez? Caci listele procedurale din Romania spun ca este obligatoriu si imi place sa respect protocoalele… imi fac viata mai usoara.
    De ce spun 99% din cazuri? Pai, dupa cum proababil stii deja, testul lui Allen se face si inainte de o recoltare pt EAB si se mai intampla sa preiau procedura pe la mijloc si sa nu mai am cand sa fac testul. De exemplu, de curand colegii din UPU au chemat Terapia pt o insuficienta respiratorie acuta si alte patologii asociate (nu as vrea sa te plictisesc).
    Cand am ajuns era o domnisoara rezidenta care cauta de zor artera… am rugat-o sa ma lase pe mine sa preiau si am facut recoltarea fara a fi nevoie sa iau procedura de la inceput. Partea buna este ca nu am chinuit inutil pacientul cu o noua intepatura, partea proasta eu nu am avut timp sa fac testul lui Allen.
    De ce nu il fac toti? Habar nu am! Mai ales ca este atat de usor acum de cand cu oximetria periferica…

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s