Sau cum se transforma 2 celule intr-un om.
Poze si informatii luate din referatul meu pentru embriologie si genetica din anul 1, pentru care inca ii multumesc profesorului de-atunci ca m-a pus sa nu-l fac in bataie de joc . 🙂
Noua fiinta trece prin perioada embrionara (pana in saptamana a 8-a) si perioada fetala (saptamanile 9 – 40/nastere).
Dupa fecundarea unui ovul de catre un spermatozoid se formeaza (cel putin) un zigot viabil. Acesta se diferentiaza in morula, blastula, gastrula si, intr-un final, neurula. Apoi, din saptamana a 9-a, aceasta evolueaza in făt. Acesta se dezvolta constant.
In saptamana a 9-a, fatul are aprox. 3 cm si aproximativ 4 g. Pupilele incep sa acopere ochii si se vor suda, nemaideschizandu-se din nou pana in saptamana 26.
Incepe sa arate cat de cat a fiinta umana. Incheieturile ii sunt dezvoltate, degetele de la maini si picioare sunt vizibile. Bratele i-au crescut mai mari si se indoaie la coate.
Organele sexuale incep sa se formeze, dar nu sunt inca vizibile la ecografie.
Placenta s-a dezvoltat suficient pentru a suporta crearea de hormoni. De asemenea secreta nutrienti pentru bebelusi si ajuta la evacuarea produselor de excretie.
In saptamana a 13-a, Fatul masoara aprox. 6,7 cm si are aproximativ 23 g, cam cat jumatate de banana.
Mici amprente au crescut la capatul degetelor. Incepe sa-si foloseasca muschii fetei – antrenament pentru momentul cand se va naste si va fi alaptat natural.
La 17 saptamani, fatul masoara aprox. 11 cm si are aprox. 140 g. Scheletul lui este format in special din cartilagiu moale, dar incepe sa se intareasca. Mielina – cu rol in transportul impulsului electric in sistemul nervos – incepe sa se infasoare in jurul maduvei spinarii. Incep sa se dezvolte glandele sudoripare. Cordonul ombilical i se ingroasa si se intareste.
La 21 saptamani, fatul masoara aprox. 27cm si are aprox. 360 g. Pleoapele si sprancenele sunt in intregime dezvoltate si poate acum sa clipeasca. Daca este baiat, in urmatoarele saptamani vor cobori testicolele in scrot.
Miscarile sfioase initiale devin lovituri si ghionturi
In saptamana 25, Fatul are aproape 660 g si in jur de 35 cm. Incepe sa acumuleze grasime, ceea ce ii inmoaie si netezeste pielea. Simturile ii devin mai sofisticate. Scanuri ale creierului fetal din aceasta saptamana arata raspunsuri la stimuli tactili sau vizuali.
Se fac teste pentru a detecta diabetul sau pre-eclampsia la mame.
La 29 saptamani, Fatul are aproximativ 1 kg si in jur de 39 cm. Parul continua sa creasca pe capul sau. La baieti testicolele vor fi coborat de langa rinichi spre vintre. La fete, clitorisul este proeminent deoarece labiile nu s-au dezvoltat inca.
Capul se mareste, pentru a face loc creierului care continua sa se dezvolte. Incepe sa reactioneze la sunet si lumina. Scheletul incepe sa i se intareasca.
La 34 saptamani, Fatul are peste 2,2 kg si in jur de 45 de cm. Se ingrasa si rotunjeste. Va avea nevoie de straturile de grasime pentru a-si regla temperatura.
99% dintre copiii nascuti in saptamana 35 pot supravietui in afara uterului si majoritatea nu au aproape nici o problema. Desi sistemul nervos inca i se maturizeaza, plamanii sunt aproape in intregime dezvoltati.
Inainte de nastere (39-40 saptamani), fatul are pana la 50 cm si are in jur de 3 kg (in medie). Fatul pierde vernixul care i-a protejat pielea. Acest lucru transforma fluidul amniotic care era limpede intr-un lichid de culoare palida si laptoasa.
Daca nu se naste chiar la termen, e posibil ca pielea lui sa fie partial uscata atunci cand soseste (din cauza pierderii vernixului).
Straturile externe ale pielii mor, facand loc altelor. Parul poate sa fie deja mare, unghiile sa se extinda mai mult de varful degetelor. Oasele craniului nu sunt inca fuzionate impreuna, permitandu-i sa iasa mai usor din mama in timpul travaliului. De asta e posibil ca nou-nascutul sa aiba un cap aparent conic.
Nasterea incepe de obicei cu ruperea membranelor amniotice, permitand fluidului sa curga din uter.
Printre copaci… bing bang
Drepturi imagini: Lennart Nilsson “A child is born“, sciencephotolibrary si wellcome images. Informatii de pe http://www.babycentre.co.uk si http://www.pregnancy.org/fetaldevelopment
Informatiile sunt mai vechi, sursele nu sunt dintre cele mai de incredere, intre timp am invatat sa caut surse mai bune, dar cum timpul mi-e limitat acum, o sa las articolul asa cum este. Plus, trebuie tinut cont de faptul ca nu toate sarcinile se deruleaza 100% la fel si de faptul ca am strans informatii din mai multe surse si m-am chinuit sa le pun cap la cap ca sa aiba un sens.
Ca de obicei, daca observa cineva o greseala (am gasit pana si eu citind rapid, acum, la 2 ani de la elaborare), e invitatul meu sa ma corecteze.
lungul drum pana departe 
Dragul meu Cristian, daca tot m-ai invitat sa “observ” greselile permite-mi te rog sa le si corectez 🙂 . Si sa le iau in ordinea citirii: 1. gastrula sufera modificari in timpul embriogenezei; prima sa modificare consta in formarea celor trei foite embrionare si mai apoi a santului/canalului neural (neurularea) cu ajutorul crestelor neurale, dar tot gastrula ramane (poti separa aceasta etapa de formare a santului/canalului neural de gastrula incipienta, adica formarea celor trei foite embrionare, dar tot gastrula ramane).
2. mielina NU este substanta de protectie; aceasta, in sistemul nervos periferic, este formata din infasurarea membranei plasmatice a celului Schwann in jurul axonului neuronului; in sistemul nervos central este oligodendroglia; mielina are rol in propagarea cu viteze mari a impulsului nervos; protectia axonului neuronului o are teaca Henle.
3. precizeaza ce tip de grasime se acumleaza in fat; este foarte important pentru ca doar nou nascutii o au.
4. mai devreme ai zis ca-i esti recunoascator profesorului tau din anul I de embriologie dar nu ti-a spus acest profesor de placa neurala si nu neuronala; scoarta neuronala are NEURONI si este absenta in stadiul de gastrula al embrionului (poate a fost doar o greseala de scriere dar tot trebuia sa o punctez 🙂 )
Si a-si vrea sa-ti adresez o intrebare: ce hormoni specifici secreta fatul?
Bafta la viitoarele postari.
LikeLike
🙂
1. Asa tineam minte si eu de la cursurile profesorului cu pricina. Mai exact, foloseam un acronim tampit pentru a tine minte ordinea, ce mi-a ramas in cap: zmbg (citit zmâbâgî) zigot-morula-blastula-gastrula, cu neurularea la “gastrula tarzie”. Dar cand am scris postul, am zis sa-mi verific memoria (pe wikipedia) si am gasit acolo numit embrionul in stadiul de neurulare denumit ca “neurula”. Acuma… mai am alte surse rapid gasite care spun acelasi lucru 1, 2, 3 (apropo, ultimul link are niste imagini f. dragute). So, e gresit sau nu?
2. Corect, aici am retinut eu gresit. Scuze! Tineam minte ca are rol in propagarea impulsului nervos, dar am avut o problema cu retinerea tecilor care infasoara axonul. Teaca Schwann si Henle erau o ciorba in capul meu si n-am reusit niciodata sa le invat cum trebuie. Am ramas cu ideea GRESITA in cap ca “mielina protejeaza”. Si n-am schimbat-o, desi tin minte 1 lucru (sper ca nu gresit): bolile neurodegenerative pornesc de la demielinizare (sau pierderea de mielina) – din diferite cauze (autoimune, infectii etc.)
3. Mda, aici recunosc ca habar-n-aveam despre ce e vorba. Desi ar fi trebuit sa stiu, mai ales ca termin un semestru de Pediatrie. Sa-mi fie rusine. Daca inteleg bine din ce am citit frugal acum, e vorba de faptul ca “baby fat” e formata majoritar din grasime maro, care este mult mai eficienta in termogeneza (prin continutul crescut de mitocondrii) si, deci, in pastrarea temperaturii fatului/nou-nascutului/bebelusului fata de grasimea alba (care o inlocuieste pe masura ce imbatranim)? Ceea ce e un mare avantaj, deoarece nou-nascutul nu are tesut muscular dezvoltat, deci nu poate sa produca necesarul de caldura atunci cand are nevoie prin “tremurat”.
4. scuze. 🙂 Placa neurala, corect.
Ei bine, mda, acolo cred ca “m-a luat degetul inainte” (daca mi se permite jocul de cuvinte). Adica presupun ca fatul are activitate hormonala de la un punct incolo si ca legatura prin placenta cu mama ii permite sa influenteze fiziologia mamei. Desi nici nu sunt sigur ca hormonii lui pot trece prin bariera placentara. Clar, aici trebuie sa mai citesc, pentru ca e un domeniu interesant. Ai vreun link? 😀
Sa fiu sincer, singurul hormon legat de sarcina de care stiu eu este betaHCG-ul (gonadotropina corionica umana), despre care stiu ca are rol in testele de sarcina si in estimarea varstei embrionului/fatului. Si in descoperirea anumitor boli rare, cum ar fi cancerul placentar – coriocarcinomul – de care stiam doar pentru ca a fost intr-un episod din House M.D. si tineam minte ca l-au diagnosticat (si prin) niv. de betaHCG. Nu in ultimul rand, betaHCG-ul e secratat de placenta, nu de fat. So… nu stiu mai nimic, ca sa zic asa 🙂
In afara de asta, ar mai fi hormonii care determina dezvoltarea organelor sexuale (despre care vorbisem acum cateva luni), cu celulele Leydig si Sertoli si testosteronul, respectiv hormonul antimullerian. Desi trebuie sa recunosc ca sunt cunostinte vagi, pentru ca e doar ce-am citit eu de curiozitate, nu ceva ce ne-a predat cineva la scoala. 🙂
LikeLike
tare de tot…si cind te gindesti ca practic din nimic se dezvolta o noua viata..
LikeLike