“Untold” trip (1)

De la prea mult invatat te iau durerile de cap. Deci era cazul de-o mini-vacanta inainte de examene.

Festivalurile de muzica electronica au o anumita valoare aparte pentru mine si sotia mea – acum multi ani prima iesire a noastra “impreuna” a fost la primul Dance Weekend. De atunci am tot mers la tot felul de festivaluri si evenimente muzicale. Nu numai de muzica electronica, eu am dus-o si la Rammstein 1 data – si i-a placut; ea m-a dus la muzica clasica si mi-a placut. Pe cale de consecinta, Untold era un festival la care clar trebuia sa mergem.

Cu ocazia asta vedem din nou Clujul (care e un oras foarte misto, pe care l-am vizitat prea putin pana acum) si ne mai oprim si in cateva locuri unde vroiam de ceva vreme sa ne oprim.

Printre ele si castelul Corvinilor din Hunedoara, care era pe lista mea “de vazut” de ceva ani, cum tot sunt eu fan al vizitarii castelelor. Sotia nu prea e, dar imi tolereaza pasiunea pentru “pietre”.

Mie mi-a placut castelul, dar nu e prea bine exploatat turistic (si un pic cam mult in paragina in anumite parti).

So… cateva poze:

Prima data in viata mea cand vad Valea Oltului pe soare si caldura (nu iarna, adica)
Prima data in viata mea cand vad Valea Oltului pe soare si caldura (nu iarna, adica)
Castel de poveste
Castel de poveste
Sala deciziilor
Sala deciziilor
"grifoni", ca sa citez niste vizitatori :)
“grifoni”, ca sa citez niste vizitatori ­čÖé
Asta e de pe vremea cand existau jderi in Romania
Asta e de pe vremea cand existau jderi in Romania

20150730_174615

Transilvania e frumoasa
Transilvania e frumoasa
In sfarsit am ajuns
In sfarsit am ajuns
Advertisements

Ce legatura exista intre o instructoare de fitness si cel mai nou medicament anti-colesterol

Si alte informatii despre medicamente revolutionare bazate pe mutatii genetice rare

Ati vazut Unbreakable, unde Bruce Willis juca rolul unui om ale carui oase erau practic indestructibile si el era foarte puternic? Unul dintre filmele lui M. Night Shayamalan de pe vremea cand nu producea porcarii. Ei bine, exista oameni cu mutatii genetice care le ingroasa oasele foarte mult. Am scris si eu un pic despre un caz de genul asta si tratamentul sau.

Singura problema? Oamenii acestia nu au superputeri, ba chiar ingrosarea oaselor le provoaca mult mai multe probleme decat micul avantaj al “rezistentei la fracturi”. Sunt mai multe tipuri de mutatii genetice care duc la cresterea excesiva a oaselor si masa osoasa mai densa. Din fericire, sunt foarte putini (cateva sute de cazuri cunoscute la nivel mondial).

Ei bine, o companie farmaceutica incearca sa foloseasca un om care sufera de acest tip de mutatie genetica pentru a obtine un medicament impotriva osteoporozei, o boala care afecteaza foarte multi oameni la nivel mondial.

Dar cum vi s-ar parea sa aveti┬áo mutatie genetica ce va permite sa nu simtiti durerea? Puteti sa va taiati la mana si sa nu simtiti nimic. Puteti sa puneti mana in foc si sa nu simtiti nimic (dar sa simtiti mirosul si sa vedeti ce se intampla cu mana). E evident ca acest “dar” este, de fapt, foarte periculos, fiind de fapt o boala: insensibilitate congenitala la durere.

Oamenii de stiinta incearca sa exploateze si acest tip de mutatie genetica, pentru a obtine niste analgezice lipsite de efectele secundare periculoase ale antiinflamatoarelor nesteroidiene sau ale opioidelor.

Si acum despre colesterol:

Cu aproximativ 10 ani in urma, noi cercetari au stabilit legatura fiziopatologica intre nivelul crescut al colesterolului LDL (low-density-lipoprotein, numit popular “colesterol rau“) si secretia crescuta de catre celulele ficatului a unei proteine (PCSK9). Aceasta supraexpresie a proteinei era legata de catre niste mutatii ale genei care o codeaza.

Niste cercetatori din Dallas (Helen Hobbs si Jonathan Cohen, de la University of Texas Southwestern Medical Center) s-au gandit sa caute si oameni care ar putea avea o mutatie genetica inversa, care ar produce o subexprimare a acestei proteine, ceea ce ar putea echivala cu un nivel foarte scazut al colesterolului LDL.

Au gasit 3 participanti intr-un studiu pe 3500 de pacienti al spitalului (Dallas Heart Study) care indeplineau aceste conditii. Alte cercetari cu mai multi subiecti au gasit o legatura intre aceste mutatii, nivelul scazut al colesterolului LDL si  un risc puternic scazut de boli cardiovasculare.

Apoi au gasit┬áo instructoare de fitness de 32 de ani, cu 2 copii sanatosi, care avea 2 copii ale genei-mutant PCSK9, care┬ápractic nu exprima┬ádeloc proteina codificata de aceasta gena. Nivelul colesterolului sau LDL? 14 mg/dL. Nivelul optim la tinerii sanatosi este intre 25 si 50 mg/dL. Nivelul considerat la limita “sanatatii” este de sub 100 mg/dL.

Exista si o boala genetica, numita Hipercolesterolemie familiala, unde pacientii sub 20 de ani au nivele de peste 200 mg/dL ale LDLc – si exista si cazuri de 600 mg/dL. Evident, acesti oameni (estimati la aproximativ 10 milioane la nivel mondial) au riscul cel mai mare de boli cardiovasculare. Fara interventii foarte puternice pentru a scadea LDLc, supravietuirea peste varsta adultului tanar este foarte rara.

Ei bine, de la descoperirea pacientului cu mutatia ambelor gene care codificau proteina respectiva si pana la realizarea unui medicament care sa imite acest efect a fost o cale mica.

FDA (SUA) si EMA (EU) tocmai au aprobat primul medicament din noua clasa a inhibitoarelor PCSK9 –┬áPraluent.

praluent

Este vorba de un medicament biologic, de tip anticorp monoclonal. Am mai scris cate ceva despre acest tip de medicamente. Pe scurt, e vorba de niste anticorpi  creati prin obtinerea unor limfocite B hibride (secretoare de anticorpi) din limfocite B care produc un anticorp anume de la soareci, combinate cu celule de mielom multiplu (cancer al sangelui care presupune o multiplicare necontrolata a limfocitelor B).

Acesti anticorpi monoclonali se leaga de proteina PCSK9, care nu se mai leaga la randul sau de receptorul LDL, pastrand astfel (aproape) constant numarul de receptori LDL de pe hepatocite, ceea ce pastreaza un nivel circulant al LDL-ului mult scazut. Explicatii un pic mai jos.

producere anticorpi monoc

Tratamentul pare sa fie sigur si bine-tolerat la oameni (neexistand pana acum efecte adverse importante in testele clinice ce au precedat punerea sa pe piata). Se obtin reduceri de 50-70% ale nivelului LDLc.

Singura problema? Pretul!

Praluent este un medicament injectabil, care va fi (si) autoadministrat la 2 saptamani si vine in 2 tipuri de doze. Pretul de lista pe injectie (indiferent de dozaj) e 560$, sau 40$ pe zi, sau 14.600$ pe an. Spre comparatie, in SUA, cel mai cunoscut medicament din clasa statinelor (anticolesteromiantele actuale) – CRESTOR-ul, costa mai putin de 3.000$/an.

In Romania, 28 de pastile de Crestor costa (compensat) 93 lei (aprox. 23$). 28 de pastile sunt de ajuns pentru 28 de zile (sau 14 sau mai putin, la anumiti pacienti). Pe an, asta ar insemna minim 310$. Pastrand ratia intre Crestor si Praluent din SUA (4,8 ori), asta ar insemna un cost de aproximativ 1500$ pe an. 6000 lei. Compensat!

Scaderea nivelului colesterolului din sange cu statine ofera in mod consistent beneficii in privinta bolilor cardiovasculare. O reducere a colesterolului de tip LDL cu doar 1 mmol/L (aprox. 38.7 mg/dl) este asociata cu aproximativ 33% mai putine probleme cu arterele coronariene (ale inimii) si 20% mai putine AVC-uri.

Cu toate acestea, in ciuda terapiei optime cu statine, exista in continuare un risc rezidual de evenimente nefaste cardiovasculare.

Exista temeri in legatura cu scaderea colesterolului la nivele prea mici, ceea ce ar putea duce la evenimente neprevazute periculoase. Aceste ipoteze sunt contracarate cu studii observationale pe societatile mai putin expuse la dietele de tip “vestic” (cu multe grasimi, alimente procesate, prajeala multa, calorii multe etc.) care au un nivel scazut al colesterolului – si sunt relativ sanatosi. Alta contra-teorie este cea statistica, in care se arata ca pacientii cu cele mai mici nivele ale colesterolului par sa aiba cele mai mari reduceri in rezultatele nefaste cardiovasculare.

Ajungem acum la PCSK9 (proprotein convertase subtilisin kexin type 9) si la noua clasa de medicamente, inhibitori ai PCSK9.

Pe suprafata celulelor ficatului (hepatocite) exista un receptor pentru LDL, cu un rol important in homeostaza (echilibrul) colesterolului de tip LDL.

Colesterolul LDL circulant se leaga de acest receptor, complexul (LDL-receptor) rezultat fiind apoi absorbit in hepatocit (in niste vezicule), fiind apoi degradat enzimatic intracelular. Receptorul pentru LDL este reciclat si reexprimat pe suprafata hepatocitului, mentinand un fel de ciclu, prin care hepatocitele absorb LDL-ul circulant.

PCSK9 este o proteina sintetizata de hepatocite, care se leaga de portiunea receptor de LDL din complexul LDL-receptor, formand un complex mai compus. Acest nou tip de complex este degradat lizozomal (enzimatic) diferit, NEMAIPERMITAND reciclarea receptorului si reexprimarea sa pe suprafata hepatocitului. Pe cale de consecinta, mai putin LDL circulant se leaga de mai putini receptori, ceea ce duce la cresterea cantitatii de LDL seric. Mai mult PCSK9 produs => mai putin colesterol-LDL absorbit (si prelucrat) de ficat => mai mult LDL circulant.

ldl pcsk9Mai multe despre stiinta din spatele PCSK9 si a inhibitorilor acestei proteine in acest articol gratuit BJCardiology. Tot acolo gasiti si citate pentru afirmatiile de mai sus.

Informatii in plus despre medicamentele pe care companiile farmaceutice incearca sa le sintetizeze, folosindu-se de pacienti cu boli genetice foarte rare in acest articol foarte interesant Bloomberg.

Recapitulare pentru examen (5) – 5 boli

Pancreatita acuta, Epilepsie, AVC, DZ tip 1, HTA esentiala.

1 Pancreatita acuta

pancreatita acuta

Def: Inflamatia acuta (necrotico-hemoragica si/sau edematoasa) pancreatica, manifestata prin autodigestia pancreatica si peripancreatica.

Manif. de dependenta:
– durere in bara violenta, debut brusc
– greturi, varsaturi
– retentie de gaze (meteorism) si fecale (constipatie)
– febra, tahicardie
Probleme de ingrijire
– disconfort abdominal
– alterarea eliminarii intestinale
– hipertermie
– deshidratare
– risc de complicatii (formele necrotico-hemoragice)
– deficit de cunostinte (regim dietetic inadecvat)
– stare de anxietate (spital/interventie chirurgicala)
Obiective de ingrijire: Pac. sa prezinte
– stare de confort fizic si psihic (mediu, durere)
– echilibru hidro-electrolitic
– eliminari intestinale normale
– temperatura in limite normale
– cunostinte despre boala (cauze, investigatii, tratament, preventie igieno-dietetica)
Interventii proprii si delegate:
– asiguram repaos la pat (odihna + somn) si punga cu gheata in zona hipocondrului drept / epigastrica
– nil per os; PEV: G5%, s. Ringer
– administrare tratament: antialgic, antihemoragic, antiinflamator, ANTIENZIMATIC
– monitorizare F.V.
– introducem SNG – aspiratie duodenala continua
– raport ingesta/excreta
– recoltare sange (hemoleucograma – LEUCOCITOZA, amilazemie, lipaza, Ca, bilirubina, ALP, AST, LDH, TAG), urina (biochimie, Clearance-ul Amilazei)
– explicarea procedurilor medicale si acompanierea sa (radiografie, CPER, CT)
– pregatesc pacientul pentru interventii chirurgicale
– educarea pacientului (excludem -mese copioase, -grasimi, -alcool)
– 3-5 zile dupa incetarea durerii (prin reducerea vol. secretiei gastrice/pancreatice): lichide (ceai de tei, sucuri diluate usor indulcite), fainoase (gris cu lapte), paine prajita
– 2 saptamani: proteine (treptat: lapte smantanit, br. de vaci, albus de ou, carne slaba fiarta)
Tratament:
– mialgin + nitroglicerina sublingual (anuleaza efectele spastice ale M)
– papaverina, atropina
– PEV: Xilina, ser, G5%-G10% + insulina
– fentanil i.m.; HHC
– antienzimatice (Trasylol)
– antibioterapie
– Mg, Ca
– O2

2. Epilepsie

epilepsie
Def: sindrom clinic paroxistic, cronic, cu debut si sfarsit brusc, caracterizat prin pierderea constientei si insotit de convulsii tonico-clonice. Se manifesta si cu tulburari respiratorii si sfincteriente, automuscarea limbii (sputa cu sange in jurul gurii) oboseala, dezorientare.

3 tipuri de epilepsie: Criza majora generalizata (Grand Mal); Criza minora (Petit Mal); Starea de rau epileptic (Status Epileptic Major)
Criza epileptica are 3 etape: aura epileptica, faza de pierdere a constientei (faza de convulsii), faza post-criza
Manif. de dependenta:
– CADERE (5-10 minute) post-aura sau brusc: pierdere de constienta
– FAZA TONICA (20-30 secunde): contractii musculare generalizate, apnee, cianoza a fetei, maxilar inclestat, reflex cornean abolit, muscarea limbii
– FAZA CLONICA (1-2 minute): inspiratie prelungita, zgomotoasa (sfarsit apnee), contractii musculare generalizate, sincrone; incontinenta urinara/fecala; semn Babinski prezent
– musculatura se relaxeaza; resp. + culoarea fetei revin la normal; somn profund; oboseala, mialgii, cefalee, amnezia crizei
Probleme de ingrijire (inainte / dupa):
– Respiratie dificila (apnee) din cauza convulsiilor
– disconfort din cauza miscarilor involuntare
– alterarea perceptiei senzoriale si senzitive + pierderea de constienta
– eliminare inadecvata (incontinenta urinara/fecala) din cauza relaxarii sfincteriene necontrolate
– risc de accidentare din cauza caderii, miscarilor necontrolate
– tulburari emotionale
– perturbarea adaptarii sociale/familiale
– tulburari de comportament
– perturbarea activitatii profesionale
– degradarea respectului de sine (probleme de personalitate)
Obiective
– evitarea traumatismelor prin cadere
– P sa nu-si puna viata sa sau a altora in pericol
– educatia pacientului si a familiei
– echilibrare emotionala/comportamentala
Interventii
– Pac. este scos din mediul periculos (DD); indepartarea obiectelor din jur
– protejam capul cu materiale moi in timpul crizei
– fixarea limbii (prevenim inghitirea) cu un obiect moale, fara a forta
– desfacere guler, centura, cravata, esarfa
– supraveghere permanenta a FV si veg.
– observarea felului si duratei crizei
– igiena cav. bucale
– protectia pac. in spital (ridicarea barelor laterale, captuseala patului)
– administrare anticonvulsivante, antiepileptice (Acid Valproic, Clonazepam, Diazepam, Fenobarbital)
POST CRIZA:
– aspiratia secretiilor; verific permeabilitatea cailor respiratorii
– toaleta regionala (incontinentaÔÇŽ)
– verificarea integritatii limbii, int. corporala
– combat tulburarile de comportament, starea confuzionala, dezorientarea
– hipotermie – sticle cu apa calda; hiperpirexie – impachetari reci
Educatie pacient+familie:
– interzicerea unor profesii cu risc fata de sine si altii
– reorientare profesionala
– interzicerea excesului de sare, lichide, alcool, excitanti (cafea, tutun, ciocolata, cacao), neurotoxice
– tratament individualizat, luat continuu, fara variatii; ORA, DOZAJ, REACTII ADVERSE (familie!)
– alimentatie bogata in fructe, legume, carbohidrati
– control periodic obligatoriu
– cunoasterea bolii, efectelor, tratamentului
– evitarea starilor conflictuale, cresterea respectului de sine, acceptarea bolii si gasirea unui nou “normal”
– evitarea eforturilor intelectuale, fizice mari, odihna adecvata

3 . AVC ischemic/hemoragic

avc
Def AVC ISCHEMIC: deficit neurologic focal, instalat brusc la un pacient cu risc vascular. Risc crescut pentru cei cu: ateroscleroza cerebrala, boli cardiace emboligene (FiA), HTA, DZ, fumat, consum de alcool, dislipidemii, obezitate
Def AVC HEMORAGIC: tulburare grava a circulatiei cerebrale, instalata brusc, din cauza hemoragiei arteriale cerebrale

Manifestari de dependenta
– tulburari de deglutitie
– incontinenta urinara
– hemiplegie pe partea opusa celei unde s-a petrecut ischemia
– parestezii fata/membre
– deficit motor
– afazie, disartrie
– neliniste, agitatie, anxietate
– reducere in perceptia senzoriala
– reducere in tonusul muscular – urmata de spasticitate (crestere in T.M.)
– probleme de balanta (vertij)
– probleme de respiratie si de circulatie
– pierderea constientei
– cefalee
Probleme de ingrijire
– alterarea mobilitatii fizice (deficit motor)
– deficit de autoingrijire/deplasare
– eliminare inadecvata (incontinenta)
– risc de alterare a integritatii pielii (imobilizare la pat)
– alterarea imaginii de sine
– incapacitatea de a comunica
– risc de alterare a nutritiei – tulburare de deglutitie
Obiective: pe cat posibil, pacientul
– sa aiba FV in limite normale
– sa comunice (non-verbal) cu personalul de ingrijire
– sa efectueze miscari cu membrele neafectate, sa pastreze o pozitie comoda in pat
– sa aiba tegumentele curate si integre
– sa pastreze un echilibru hidro-electrolitic
– sa mentina un grad de autonomie
– sa poata fi alimentat (SNG)
Interventii
– repaos la pat (DD); aparatori la pat; pozitie fiziologica a membrelor; semisezand; cu suport pentru picioare/brate (in special cele afectate de hemiplegie)
– mobilizare pasiva la 2 ore (DL st/dr)
– miscari pasive ale membrelor (flexie, extensie, rotatie 3 x 5 minute/zi)
– mobilizarea mainilor
– efectuez igiena pacientului (+ educare pentru autoingrijire partiala)
– alimentare pe cale orala (SNG sau alimente lichide)
– sondaj vezical la nevoie (Foley) sau plosca
– monitorizarea FV si vegetative (T, P, R, TA, diureza, scaun)
PEV: G5-20% (tamponata), cerebrolysine, Manitol 20% (lent, 30-60m), diuretice (Furosemid), fibrinolitice/anticoagulante (in functie de tip de AVC), sedative
– aspiratie secretii faringiene
– O2 la cianoza, SpO2 scazut
regim alimentar: legume si fructe, carne usoara, fiarta, fara grasimi saturate/trans, hiposodat, fara zahar, alcool, cafea
– toaleta pe regiuni, tegumente curate, uscate, protejate
– recoltare sange/urina pentru date de laborator
– pregatirea pentru investigatii (IRM, CT, EEG, EKG, oftalmoscopie, TACR = tensiunea arterei centrale retiniene; PL – LCR)

4. DZ tip 1

DZ tip1
Def: Sindrom metabolic caracterizat prin valori crescute ale glucozei in sange (hiperglicemie) si dezechilibre metabolice (polifagie, polidipsie, poliurie), din cauza distrugerii autoimune (autoanticorpi) a celulelor beta din pancreas. Descoperit de regula in tinerete.

Manif. de dependenta:
– senzatie accentuata de sete si foame
– poliurie; senzatie de gura uscata
– astenie fizica si intelectuala
– lipotimii
– scadere inexplicabila in greutate
– vedere neclara
– crampe musculare
– prurit
– vindecare lenta a ranilor
Probleme de dependenta
– alimentatie inadecvata (exces)
– deshidratare
– intoleranta la activitati fizice/intelectuale
– anxietate
– risc de alterare a integritatii tegumentelor si mucoaselor
– risc de complicatii acute/cronice
– vulnerabilitate
– refuz de a se conforma tratamentului
– refuz de a accepta schimbare regimului de viata
– cunostinte insuficiente despre boala
Obiective de ingrijire: Pacientul sa
– se alimenteze si sa se hidrateze adecvat cu nevoile sale
– isi respecte conditia fizica si intelectuala
– aiba confort psihic/sa se simta in siguranta
– prezinte tegumente si mucoase integre
– nu prezinte complicatii acute/cronice
– accepte si urmeze tratamentul
– prezinte interes fata de schimbarea regimului de viata
– prezinte suficiente cunostinte despre boala, tratament si efectele sale adverse (HIPOGLICEMIE!)
Interventii:
– comunicarea cu pacientul: informare despre cauze, simptome, evolutia bolii, regimul igieno-dietetic si importanta respectarii sale
– educatia pentru sanatate: administrarea insulinei (orar, tehnica, riscuri), calcularea ratiei glucidelor admise, monitorizarea glicemiei (glucotest), recunoasterea semnelor hipoglicemiei/cetoacidozei diabetice, controlul greutatii.
– monitorizarea FV si Veg (TA, P, T, R, diureza, scaun)
– asigurarea conditiilor de mediu si igiena
– alimentare si hidratare
– asigurarea pozitiilor in pat, mobilizare
– prevenirea complicatiilor
– recoltarea produselor biologice
– sange: glicemie, HLG, Hb1Ac, colesterol, TAG, proteine, ionograma, acid uric, VSH
– urina: glicozurie, ionograma, corpi cetonici, proteine, urocultura
– administrarea medicamentelor: insulina (sc), medicatie adjuvanta

Locuri electie insulina
INSULINA:
– preprandiala: in regiunea abdominala (absorbtie mai rapida)
– bazala: regiunea anterioara a coapselor.
– NU se schimba zona generala, se variaza doar locatia stanga/dreapta cu 2 degete (cu atentie la ombilic la I.p)
– rapida, normala (R) intermediara (NPH), lenta (lente, ultralente: LANTUS, LEVEMIR) + premixate
– i.v.: come hiperglicemice, stari hiperglicemice; perfuzie continua, infuzomat, injectii repetate – numai i. cu durata scurta de actiune
– i.m.: alternativ la i.v./s.c neabordabila; disconfort = nerecomandabil
– seringi speciale (unitati); pen-uri (“stilouri” cu cartuse)

5. HTA esentiala

HTA esentiala
Def: O crestere a valorilor tensiunii arteriale peste limita normala, bazata pe media intre cel putin 2 determinari in 2 sau mai multe vizite dupa un screening initial. HTA esentiala (aprox. 90-95% din cazuri) este cea fara o cauza clara (fata de restul de cazuri, HTA secundara = boala renala, ingustarea aortei, arterelor renale, probleme endocrine, tumori).

Manifestari de dependenta
– val. TA mai mari de: S>140 mm Hg; D>90 mm Hg
– cefalee occipitala, pulsatila, frecvent dimineata
– ameteli, oboseala, astenie
– palpitatii, varsaturi
– dispnee de efort
– dureri precordiale
– tulburari de vedere
– acufene (zgomote in urechi)
– vertij
– epistaxis
Probleme de ingrijire
– disconfort general
– alternarea perfuziei tisulare (scaderea DC)
– scaderea tolerantei la efort
– potential de acidente (tulburari de vedere)
– potential de complicatii
Obiective de ingrijire
– scaderea val. TA in limite acceptabile
– prevenirea accidentarilor si complicatiilor
– asigurarea confortului fizic si psihic
Interventii
– repaus fizic si psihic
– combaterea factorilor de risc
– monitorizare TA, P, R, diureza
– monitorizare bilant hidric ingesta/excreta
– alimentatie echilibrata in raport cu nevoile existente (atentie la depletia de K => aritmii)
– reducem anxietatea
– recoltari sange/urina
– EKG, ecografie doppler
educatia pacientului:
– regin de viata echilibrat (6-8 h de activitate/zi)
– evitare stres
– fara fumat, alcool, cafea
– combaterea surplusului ponderal
– regim hiposodat, hipolipidic (grasimi trans)
– respectarea medicamentelor prescrise + control medical periodic
administrarea medicamentelor: Tratament complex (medicamentos, igieno-dietetic, individualizat, spital/ambulator)
antiHT/sedative/vasodilatatoare: calciu blocante, betablocante, IECA, Blocante ale receptorilor angiotensinei, alafablocante
diuretice: Furosemid, tiazide
combinatii mai noi: IECA + tiazid, ex: Co-Prenessa = Perindopril/Indapamide, inhibitoare ale reninei – Aliskiren

  • atentie la scaderea tensiunii: se face lent, pentru a nu aparea accidente grave (miocard, rinichi, creier)

Atentie: nu garantez calitatea informatiilor de aici, asta e recapitularea mea, daca sunt tampenii, sunt ale mele. Adica eu am curaj sa ma duc la examen cu cunostintele astea (sunt limitate, o spun de pe acum) – dar asta nu inseamna ca le consider informatii 100% corecte sau exhaustive.

“The Missing” – cum influenteaza pierderea unui copil familia sa si o comunitate

A auzit cineva de cazul Madeleine McCann? In 2007, fetita britanica de 4 ani dispare din apartamentul unde isi petreceau vacanta ea si familia sa, din Praia da Luz, din Algarve, Portugalia.

A fost cea mai mediatizata rapire a tuturor timpurilor, cu nenumarate dezvaluiri, acuze, investigatii jurnalistice lipsite de etica, o carte care vrea sa “spuna adevarata poveste”, procese pentru defaimare, un politist corupt si… fata tot negasita a ramas pana in ziua de azi.

Ei bine, scenaristii pentru The Missing au luat niste elemente din acel caz, au schimbat the-missingtara (in Franta), au micsorat numarul de turisti implicati, au adaugat o banda de criminali romani (cu Dragos Bucur printre ei), pedofili, un om bogat, un politist cu probleme si altele, au pozitionat pierderea copilului in timpul semifinalei campionatului european de fotbal din 2006 (cand Franta a castigat si a ajuns in finala) si au creat o mini-serie de 8 episoade care te tine cu sufletul la gura.

Pentru a pune capac, actiunea se petrece pe doua planuri, 2006 (apoi 2009) si “in prezent” (2014). Drama se descopera incetul cu incetul. La fiecare pas avem o noua pista si o noua dezvaluire si noi suspecti.

Singura problema a serialului (pentru mine) este faptul ca totul se petrece intr-un ritm mult prea lent pentru gustul meu. Da, nu e chiar un crime-mistery-thriller, incearca mai degraba sa prezinte felul in care viata oamenilor este influentata de o pierdere de genul acesta. Dar tot ma asteptam sa se petreaca lucrurile un pic mai putin lent.

Per ansamblu, un serial de urmarit intr-un week-end (sau 2).

La final, ma intreb cine va mai ramane cu un gust amar din cauza finalului nu foarte clar. ­čÖé

Recapitulare (4) – Plan de nursing (sau de ingrijire)

Edit: Vad ca nimeni nu foloseste meniul din lateral. Niste exemple simplificate de planuri de nursing (sau scheme de plan, cu info. despre boala + manifestari de dependenta + probleme + obiective + interventii) poti gasi in paginile mele de recapitulare pentru examenul final cu diferite boli:

1:Pancreatita acuta, Epilepsie, AVC, DZ tip 1, HTA esentiala.

2: Infectia Urinara, Insuficienta Renala Acuta, Colica Renala + Litiaza Renala, Hepatita Virala B, Hepatita Cronica, Colecistita, Litiaza Biliara, Colica Biliara, Angina Pectorala

3: IMA, Cardiopatie ischemica dureroasa, Gastrita acuta, Cancer gastric, Ulcer gastro-duodenal, Ciroza hepatica, Boala Parkinson, DZ (2), Pneumonie acuta (bacteriana) + ingrijire postoperatorie pt: Apendicita acuta, Fibrom uterin, Fractura de col femural, Fractura de gamba, Coxartroza
In primul rand, multa lume va incepe cu “nu se foloseste asa ceva in practica” si “trebuie sa stii lucrurile astea pe de rost“. Relativ corect, atata doar ca:

  1. In anumite tari (vazut de mine – in Elvetia, dar presupun ca se foloseste si in anumite conditii in SUA si UK si nu numai) se folosesc sisteme informatice in care ingrijirea pacientului se face pe baza diagnosticului de nursing. Practic, evaluarea activitatii tale cu pacientul poate fi facuta pe baza lucrurilor pe care le scrii ca le-ai facut. Desigur, asta presupune existenta timpului si neincarcarea cu 1000 de activitati si 50 pacienti pe tura.
  2. Corect, doar ca noi pornim cu cunostinte alandala. Pentru a ajunge de la un Gigel care stie cate ceva despre 100 de boli la un Gigel care stie ce sa faca pentru a ajuta 100 de pacienti cu 100 de boli diferite e o cale lunga. Cale pe care te ajuta un plan de ingrijire standard pentru fiecare boala in parte.

Bun. Ce am inteles eu din procesul de nursing dupa 3 ani de zile de scoala?

Inainte de toate, trebuie sa gandesti mai degraba ca un om care incearca sa IMBUNATATEASCA viata unui alt om (pacientul). Ce inseamna asta?

Pacientul are o problema. De la ce vine (cauza)? Cum se manifesta? Ce pot face ca sa o rezolv sau sa-i imbunatatesc starea? Cum evaluez efectele interventiilor mele? Apoi repetam.

In primul rand avem┬áCULEGEREA DATELOR. Asta poate sa insemne anamneza (pe care ar trebui s-o faca si AM, dar in Romania nu prea se face) sau pur si simplu interpretarea datelor din anamneza (fisa pacientului) facuta de doctor (in realitatea din Romania). Ca exemplu, mai departe┬ávoi folosi adenocarcinomul┬áde prostata (cancerul de prostata). Sa presupunem ca pacientul este diagnosticat tardiv (ceva ce in ziua de azi ar trebui sa se intample foarte rar) – deci luam in calcul simptomatologia de cancer ceva mai avansat.
Apoi identifici PROBLEMELE pacientului. Problema NU INSEAMNA diagnosticul medical. Problema este strict legata de nevoile omului (cele 14, dupa Virgina Henderson). Adica un pacient cu cancer de prostata nu are problema ÔÇťcancer de prostataÔÇŁ. Are: dificultati in a elimina adecvat, are dificultati de a isi pastra postura adecvata, are dificultati in a dormi, are probleme in a comunica cu altii si probleme de imagine de sine etc.

14 nevoi

Identifici nevoile (din cele 14) pe care boala le influenteaza si spui CUM sunt alterate si iese problema (problema de dependenta). E partea usoara, dar complicata. In scoala aveam tendinta de-a pune semnele problemelor la probleme si problemele la sursa samd.

Tine minte: PROBLEMELE le exprimi in functie de cele 14 NEVOI (de mai sus).

Apoi identifici Etiologia = SURSA PROBLEMEI. Etiologia e strans legata de semnele de dependenta. Desigur, totul se poate reduce la ÔÇťare cancer, deciÔÇŽÔÇŁ. Dar nu e suficient. Urineaza des pentru ca tumoarea apasa pe vezica si ii reduce volumul. Dificultati in a dormi are pentru ca se trezeste des sa urineze. Are dureri de oase pentru ca tumoarea a metastazat la oase. Disfunctii erectile are din cauza tratamentului hormonal PENTRU cancer de prostata.
Repet: Etiologia o identifici pe baza SEMNELOR. Semnele sunt echivalente, in mare, cu semnele si simptomele boliiÔÇŽ Pacientul urineaza des, urineaza noaptea, e anxios, are dureri de oase, are disfunctii erectile samd corespund cu etiologia problemei.

Daca ai ajuns pana aici, iti dai seama ca, de fapt, pornesti de la interpretarea datelor (de cele mai multe ori simptomele), iti formezi o ipoteza ÔÇťpacientul are o problema de eliminareÔÇŁ si apoi pur si simplu enunti cauza si simptomele. E mai degraba un mod de-a gandi logic.
Ok, de ce ai facut toate astea? Ca sa ii imbunatatesti viata pacientului. Cum facem asta? Pai incercam sa ii rezolvam problemele. Pentru asta stabilim OBIECTIVE.

OBIECTIVUL este (de multe ori) inversul problemei. Pacientul are probleme in a dormi. Ne dorim sa il ajutam sa doarma mai bine (in X zile). Obiectivul trebuie sa fie clar, precis si limitat in timp.

Pentru a indeplini obiectivul trebuie sa faci niste ACTIUNI. Le numim Interventii. Pot fi delegate sau independente.

In cazul de mai sus, trebuie sa educam pacientul: sa bea mai putine lichide dupa o anumita ora (seara), sa urineze stand jos (asa isi ajuta vezica sa urineze mai mult decat daca sta in picioare), sa ia eventualele medicamente la ora corecta (pentru a-si face efectul), il invatam metode de relaxare pentru a adormi/readormi mai usor daca se trezeste sa urineze samd.

E evident ca NU┬átoate probleme au interventii simple. Daca ai un pacient cu metastaze la coloana vertebrala, il inveti sa isi ia medicamentele, il inveti pozitii de stat in pat si incerci sa-i scazi anxietatea, dar e clar ca vor exista si interventii delegate (pregatire pentru operatie, recoltare analize etc.). In principiu, scoala (si practica) ne-a invatat in astia 3 ani sa face ceva in orice situatie. Cand facem un plan de ingrijire, trebuie sa punem acel “ceva” in scris si apoi sa-l si facem.
Apoi avem EVALUAREA: pacientul doarme mai prost dupa 2 saptamani (sa zicem). Daca a facut totul asa cum i s-a spus, poate ar fi cazul sa il sfatuim despre UTILITATEA eventualelor alternative medicale (radioterapie, chirurgie) si sa il indreptam catre un doctor.

Pe scurt:

Culegerea Datelor.

Probleme ÔÇô Etiologie ÔÇô Semne

Obiective

Interventii┬áÔÇô Evaluare

Evident, ajuta foarte mult cunostintele de patologie a bolilor, semnele si simptomele┬álor si tratamentul lor. De asemenea, o carte cu diagnostice de nursing NANDA e utila pentru cineva care se gandeste sa plece in strainezia. Majoritatea cartilor sunt structurate pe diagnostic – manifestari – interventii.

Daca te uiti intr-un tabel NANDA, te apuca durerea de cap. Avem 13 domenii principale, fiecare structurat pe maxim 6 nivele de clase (47 clase in total) si minim 216 diagnostice de nursing. Nu stiu cine le stie pe toate pe de rost si are timp fizic sa faca un plan de nursing cu 5-6 diagnostice la fiecare pacient, mai ales daca are 5-10-20 pacienti.

Cum pentru moment vorbim despre incepatori, ca mic mod de-a trisa, se pot invata niste diagnostice principale din fiecare domeniu mai important pentru specializarea medicala unde lucrezi si apoi se pot adauga altele ulterior, pe masura ce iti cresc cunostintele (si vezi ingrijiri mai multe).

Un pachet de baza ar fi Anxietate, Risc pentru glicemie instabila, Risc pentru temperatura corporala dezechilibrata, Disconfort (durere), Comunicare deficitara, Confuzie, Risc de contaminare, Risc de Infectie, Risc de ranire (cadere, sufocare, trauma), Risc de dezechilibru electrolitic, Oboseala, Frica, Disfunctie a Motilitatii gastrointestinale, Protectie ineficienta a integritatii tesuturilor, Deficit de autoingrijire, Disfunctie sexuala, Dificultati in a dormi, Perfuzie tisulara ineficienta, Eliminarea urinara afectata, Stil de viata sedentar.

Si ajungem la Risc de complicatii, care pot fi Cardiovasculare, Respiratorii, Metabolico-imune-hematopoietice, Renale-urinare, Neurologice, Gastrointestinale, Musculare, Reproductive.

Plus Riscul de complicatii cauzate de efectele adverse ale terapiei.

Ultimele 2 paragrafe la un loc includ, in mare, toata medicina :))

Erori de evitat in scrierea unui diagnostic de nursing:

  • nu scriem activitati directe sau observatii despre constante fiziologice (ex. nivelul hemoglobinei, ╚Ťip─â┬ádes)
  • nu folosim doar numele unui simptom medical┬á(nicturie, disurie, dispnee). Anxietate sau Insomnie sunt, totusi, acceptate.
  • nu folosim obiectivele pentru pacient (trebuie sa se poata misca neajutat) sau cele pentru asistenta (schimb pansamentul)
  • de asemenea, afirmatiile sunt mai impersonale, nu folosim detalii personale “are anxietate din cauza ca e batuta de sot”.

IMPORTANT: Sunt departe de a fi un expert ÔÇô am mai multe colege care par sa fi inteles mai bine procesul cu pricina. La mine problema vine mai ales de la faptul ca gandesc in termeni de ÔÇťanamnezaÔÇŁ ÔÇô ÔÇťdiagnostic medicalÔÇŁ ÔÇô ÔÇťinvestigatiiÔÇŁ ÔÇô ÔÇťtratamentÔÇŁ. Acest mod de gandire probabil ca i-ar fi┬áutil unui medic, dar un asistent medical trebuie sa gandeasca altfel.

Viitorul (robotizat al) ingrijirii batranilor a inceput deja…

Populatia lumii (in special cea din America de Nord, Europa de Vest, China, Japonia si alte cateva zone ale lumii) traieste mult mai mult. In aceleasi zone, sporul demografic este pe un trend descendent. Vor fi din ce in ce mai multi batrani, care vor suferi de mai multe boli ale batranetii – si din ce in ce mai putini tineri (si tineri dispusi) sa ii ingrijeasca.

Pana in 2050, ONU estimeaza ca populatia peste 65 de ani va creste cu 181% fata de azi, in timp ce populatia intre 15-65 ani va creste doar cu 33%. Mai multe despre asta in articolul asta (in care se discuta mult si despre robotii in ingrijirea oamenilor).

O solutie la care se gandesc de multa vreme cercetatorii este introducerea de roboti in procesul de ingrijire al batranilor, pentru a oferi┬átimp suplimentar pentru asistentii medicali (sau alti ingrijitori) oameni – prin efectuarea unor activitati repetitive sau care iau mult timp.

Pentru moment, domeniul ingrijirii robotice se rezuma la socializare-comunicare si instruirea pacientului (ia-ti medicamentele, fa exercitiile astea, mananca asta, bea apa etc.). In caz de urgenta, robotii actuali pot comunica cu un dispecerat – care poate apela serviciile de ambulanta.

Prescrierea si administrarea medicamentelor ramane la latitudinea unor oameni, pentru moment.

Nu in ultimul rand, se pare ca exista o teorie, “ipoteza v─âii bizare” (uncanny valley hypothesis), care spune ca oamenii au o reactie de repulsie si respingere fata de un robot (sau un avatar 3D – cum ar fi in jocuri si filme) care arata aproape uman, dar nu chiar uman. Din cauza acestei teorii (bazata pe anumite cercetari, dar care e totusi controversata), multi producatori se axeaza pentru moment pe roboti care sunt vizibil non-umani. De aici si forma de papusa din filmuletul de mai sus. Se pare ca, pana acum, oamenii au reactionat mai bine la robotii de tipul acesta. Mai multe in articolul acesta din The Lancet (de la care am si pornit in scrierea acestui post).

robear

In Japonia exista┬ároboti de genul Robear┬á(prototipul costa intre 160.000 si 250.000$), care pot muta pacientii – preluand o parte din lucrurile mai grele pe care le┬áfac oamenii pentru moment.

pepper

Avem deja in vanzare un robot de socializare┬áde genul asta, produs de Aldebaran┬á(o companie francezo-japoneza) – robotul Pepper, vandut cu aproximativ 1610┬ádolari, cu o autonomie de cam 12 ore, care se lauda cu capacitatea sa de a intelege emotiile umane si a reactiona in functie de ele si de a invata din interactiunea tuturor robotilor de tipul sau din interactiunea cu oamenii. Primii 1000 de roboti au fost vanduti aproape imediat in Japonia.

In Noua Zeelanda exista niste programe-test┬ácu roboti in camine si azile de batrani, cu rezultate imbucuratoare, aparent. Robotii (HealthBot) se pare ca pot masura tensiunea, pulsul, glicemia, transmit informatii medicilor si ingrijitorilor si monitorizeaza pacientii pentru cazaturi si ofera “companie”.

healthbots

gocart

La final, un alt robot existent deja, testat in camine de batrani din SUA si Suedia, ar fi GoCart, produs de o firma koreana (Yujin Robot).

Acesta e programat sa livreze hrana pacientilor internati in diverse institutii medicale.

Te simti mandru de faptul ca 1-2-3 romani au avut un rezultat bun la o olimpiada (sau in alt domeniu)?

Ma amuza pana la lacrimi manifestarile de mandrie ale multor compatrioti care se bat cu pumnul in piept pentru cate o reusita a unor elevi romani la cate o olimpiada internationala.
Data viitoare cand te mai bucuri fals pentru nu-stiu-care mic geniu roman sau nu-stiu-ce strain de care n-ai auzit niciodata si nu o sa te intereseze niciodata ulterior “bucuriei” tale de moment, ia in considerare cifrele urmatoare:

Cati elevi au promovat BACALAUREATUL in ultimii 5 ani:
2015 -168.945 de absolven┼úi ├«nscri┼či; 66,41% dintre cei prezenti (106.064) au promovat: 100.058 din generatia actuala,┬á6.006 din promotiile anterioare;┬á9.236 au absentat. Daca ii luam in calcul si pe cei absenti, promovabilitatea e 62,78%, de fapt.

2014 – 151.301 absolven┼úi prezen┼úi; 60,65% au┬á“luat”

2013 – 175.500 absolven┼úi prezen┼úi;┬á54,40% au “luat”

2012 – 187.000 absolven┼úi prezen┼úi;┬ánumai 44% au”luat” examenul

2011 – 204.200 absolven┼úi prezen┼úi;┬áau “luat” BAC-ul doar 45%.

In total, numar cu indulgenta (presupun ca unii au luat BAC-ul in sesiunile ulterioare) minim 400.000 adulti romani care au trecut prin 12 clase fara sa ramana cu aproape nimic. 400.000 de romani care au drept de vot. 400.000 de romani care ar trebui sa plateasca taxe, contributii sociale si cate si mai cate pentru a functiona cat de cat sistemul nostru, asa prost si ineficient cum este in momentul de fata. 400.000 de oameni care influenteaza viata de zi cu zi a restului populatiei mult mai mult decat 5-10-100 potentiale genii.

A, asta ca sa nu vorbim de “inteligenta” celor care au luat totusi BAC-ul, dar se inghesuie la ASE sau la Jurnalism – niste fabrici de someri cu diploma, in conditiile in care Politehnica se chinuie sa stranga candidati.

Cifre de aici si aici.

Recapitulare pentru examen (3) diverse + imagistica

Celeritatea pulsului este rapiditatea de efectuare a undei pulsatile prin aparitie si disparitie. Asa-i ca suna bizar? In principiu, este viteza de propagare a pulsului.

Tensiunea pulsului este reprezentata prin puls dur sau puls moale. Zi asta repede!

Petesiile – hemoragii mici, punctiforme, ovale sau rotunde. Apar in purpura, boli infectioase.

Sondajul┬á├á demeure este cel “permanent”. Printre complicatiile sale (in afara de infectie si inflamatie) ar fi staza sau hipercalciuria de imobilizare.

In spalatura gastrica se foloseste apa la 25-26°, 300-500 ml o data, de 4-5 ori (pana la 3-5 l in intoxicatii). În caz de intoxicaţii, primul lichid eliminat se captează separat pentru a se putea face recoltări!

La clisma se foloseste apa calda la 35-37 grade C (500-1000 ml pentru adulti, 250 ml pentru adolescenti, 150 ml pentru copil, 50-60 ml pentru sugari) +┬ámateriale pentru cre┼čterea efectului purgativ: sare (1 linguri┼ú─â la 1 l de ap─â), ulei de ricin (4 linguri la 1 l ap─â), glicerin─â (40 gr. la 500 ml ap─â), s─âpun (1 linguri┼ú─â ras─â la 1 l ap─â).

Ecografie, Ecografie cardiaca – stie toata lumea ce sunt. Ecografie transesofagiana cardiaca:

TEE

Cistografie

cistografie

Urografie

urografie

Colangiografie

cholangiografie

Angiografie

angiografie

Endoscopie: Gastroscopie, Colonoscopie stie toata lumea ce sunt.

Colposcopie:

colposcopie

 

Bronhoscopie:

 

Bronchoscopie

Laringoscopie:

laringoscopie

Cistoscopie (identificare procese patologice endovezicale):

cistoscopie

Paracenteza – incizia pe linia Monroe-Richter

paracenteza

Toracocenteza:

toracocenteza

Cardiocenteza (pericardiocenteza, mai degraba):

pericardiocentesis1

 

Autoclav – caldura umeda, temperatura mai scazuta (133 grade C); rezervat pentru materiale moi; exista si autoclavare “la rece” (care inseamna, de fapt, temperatura de 20-34 de grade) cu vapori de oxid de etilen (EtO)

Pupinel – caldura uscata, temperatura mai crescuta (180 grade C); pentru obiecte taioase/sticla

Ar mai exista sterilizare prin flambare (gura eprubetelor cu medii de cultura, anse de prelevare), sterilizare prin iradiere cu raze gama (pentru materiale din polietilen).

Solutia Dakin = Cloramina solutie = hipoclorit de sodiu diluat. Concentratie 1-2%.

Reactii imunologice┬áID: IDR la tuberculina – testul Mantoux, pentru TBC, nu e foarte util daca ai fost vaccinat BCG. Reactia Cassoni – pentru hidatidoza (Taenia echinococcus);┬áReactia Dick┬á– infectie streptococica (scarlatina) mai ales la copii;┬áReactia Schick┬á– anticorpi (antitoxina) de difterie;┬áReactia la brucelina┬ápentru bruceloza. Reactia ramane pozitiva toata viata la persoanele care au suferit de aceasta boala;┬áReactia la trichinelina┬á– trichineloza.

Pacientul operat de 6 zile va avea (in general) o alimentatie completa.

 

Recapitulare examen (2) – Sonde si catetere

1 Fr (sau 1 Charriere) = 0,33 mm. 3 Fr = 1 mm.

Catetere pentru urologie.

Daca e un cateter cu balon, pe el scrie cu cat se umple (intre 10 si 30 ml pentru adulti, 3-5 ml pentru copii mici/copii).

Cateterele pot fi de latex (nu foarte rezistent, irita endoteliul, unii oameni sunt alergici – sunt aproape eliminate), latex siliconat (majoritatea, cu rezistenta de pana la cateva saptamani), silicon (mai scumpe, rezista mai mult timp in pacient) sau alte materiale (care ofera avantaje si dezavantaje, sunt intre cele de latex siliconat si cele din silicon).

Sonda cel mai des folosita ar fi cea Nelaton. In mod normal, este o sonda Nelaton-Catheter-Umaflow-cu capul bont sau taiat, cu 1-2 gauri inainte de acest cap. Simpla, fara balon. Daca are un balon la capat (pe care il umplem cu apa), care sa o ajute sa ramana in vezica urinara, ar trebui sa devina sonda Foley.

foleySingura problema e ca si sondele Foley au cap Nelaton (sau sunt numite asa), de aici o confuzie. In capul meu am ramas cu: sonda Nelaton NU are balon, dar o sonda Foley poate avea cap Nelaton. Tare, nu?

Tiemann – are capul intarit, ingust si rigid (de aici si problema – e cateter Tiemann sau cap Tiemann?), folosit pentru┬ápacientii cu probleme la prostata, unde exista probleme la cateterizare. Poate produce accidente (sangerari, leziuni in uretra sau in prostata) in mainile inexperimentate.

Catetere folosite in special pentru┬áhematurie sau postoperator sunt┬ácateterele cu varfuri speciale: Delinotte (sau Mercier, indoit pentru a permite trecerea pe sub prostata), Couvelaire (sau “fluier”, faciliteaza pasajul de resturi din vezica), Dufour (un Couvelaire indoit, sau un Delinotte cu varf Couvelaire).

Mai avem cateterele de tip┬áMal├ęcot, care NU au balon la capat pentru fixarea in vezica, ci un cap care se flexeaza si formeaza o structura expandata, comparabila ca volum cu un balon (Foley). Nu e la fel de sigur ca un cateter Foley. Folosite mai des pentru nefrostomii (deci cateterizare percutanata). Exista variantele Casper si Pezzer (Casper are mai multe aripioare care se flexeaza, Pezzer are un fel de┬ácap bulbos, autoretractabil)

Mai multe pe tema cateterelor urologice pe site-ul asta. Inutil sa mentionez faptul ca mai sunt multe alte tipuri de catetere.

sonde urologie

Alte sonde

Sonda┬áFaucher – pentru lavaj┬ágastric

faucher

Sonda duodenal─â Einhorn ÔÇô sondaj duodenal ┼či alimenta┼úie artificiala. Noroc in a gasi o poza cu asa ceva. Din cate inteleg, arata cam ca sonda Lavin.

Sonda Lavin – gastro-duodenala. Pentru alimentarea pacientului. Poate fi dublu-lumen.

lavin

Sonda Blakemore (sau Sengstaken-Blakemore) cu dublu balonas -1 balonasblakemore pentru stomac, 1 balonas pentru esofag. Pentru┬áhemostaza ├«n hemoragia digestiv─â superioar─â prin ruptura varicelor esofagiene. Dupa ce┬áai vazut-o prima data montata pe un pacient, o tii minte. ­čÖé

sengstaken blakemore

Sonda in T Kehr – pentru drenaj biliar, probleme ureterale sau in alte cazuri (am citit ca ar putea fi folosita in nenumarate locuri).

sonda kehr T

Beneficiul neasteptat al faptului ca am lucrat atata vreme ca grafician

De cateva saptamani caut joburi de asistent medical.

Pentru unii poate parea prea devreme, eu stiu doar ca nu vreau sa fiu somer prea mult. Ultima data cand eram somer aveam 19 ani si tare nasol era. ­čÖé

Cautatul de joburi inseamna si contactul cu diferite agentii de recrutare. E-mailuri, interviuri, discutii telefonice samd.

Ei bine, la una dintre discutiile astea cu un recrutor (care, CULMEA, mi-a citit CV-ul), mi s-a spus “oooh, I’m actually quite interested in the fact that you worked as a Graphic Designer. I’m interested in doing a rebranding and working a bit on my company’s image“.

Altul mai pasionat de meseria mea trecuta ar fi sarit in sus la ideea ca poate castiga niste bani in plus. Eu am luat in calcul faptul ca am de invatat pentru examene, ca imi caut si joburi si mai am si alte lucruri pe cap si timp putin, deci am zis pas.

Am pasat potentialul client catre fostii mei angajatori.

Mi-au multumit si mi-au zis “mai Cristian, eu zic sa iti mai depui candidatura si la alte joburi din astea, poate mai gasesti asa clienti“. ­čÖé

Recapitulare pentru examenul de final de scoala de asistent medical (1)

Inutil sa mentionez – unele dintre postarile mele din urmatoarea perioada nu vor avea nici un sens pentru prea multa lume (mai putin cei care trec sau vor trece prin examenul asta).

Nu o sa fie vreo inlantuire clara de materie, doar lucruri pe care mi le-am notat in timp ce rezolvam exercitii pentru examen. Toate sunt considerate drept “corecte” de catre manuale, unele sunt verificate de catre mine si in alte surse decat manualele noastre. Unele e posibil sa fie informatii perimate, dar, dpdv al suportului bibliografic, sunt corecte “pentru examen”.

Dispneea matinala e determinata de astmul bronsic. Cea vesperala de astmul cardiac.

Menopauza poate fi responsabila pentru stari de insomnie.

Hipertermia poate fi cauzata de tulburari metabolice. Cred ca e vorba de hipertermie maligna.

Enurezisul este emisia involuntara de urina in special in timpul somnului (dar poate fi si diurn sau mixt) si apare la indivizii care se presupune ca se pot “tine”.

Hemiplegie – paralizia unei jumatati LATERALE a corpului; Paraplegie – paralizia ambelor membre inferioare; tetraplegie – paralizia celor 4 membre; diplegie – paralizia marcata a membrelor inferioare (dar sunt afectate si cele superioare); monoplegia afecteaza 1 singur membru; triplegia afecteaza 2 membre + unul (de regula, revine controlul asupra celui de-al patrulea in urma recuperarii medicale). Pentru a fi corecti, Plegia e mai grava decat Pareza (care se refera mai degraba la pierderea totala sau partiala a functiilor motorii)

hemiplegie

La pronatie palma e indreptata in jos, la supinatie e indreptata in sus.

Tahipnee vs. Polipnee: ambele sunt respiratii cu frecventa cerscuta, tahipneea presupune un volum respirator normal sau crescut, polipneea are un volum respirator scazut (respiratiile alea dese NU iti ofera suficient oxigen).

Dispnee Bouchut – polipnee cu 40-50 respiratii pe minut, expiratie scurta si inspiratie lunga (respiratie INVERSATA). Apare la copii cu BP sau astm.

Respiratie┬áBiot – apnee care intrerupe perioade de respiratie normala (probleme cerebrale, meningite) Poate aparea in┬áAGONIE, dar atunci mai degraba intalnim respiratia ataxica, ce presupune respiratie total neregulata + apnee.

Respiratie┬áCheyne-Stokes (periodica) – oprire a respiratiei, crestere pana la un maxim, descrestere, oprire a respiratiei. Apare la copii, adulti (ischemie, procese degenerative), dupa medicamente care deprima centrii respiratorii. Seamana in manifestari cu sindromul Pickwick de la obezi, dar NU e acelasi lucru.

Respiratie┬áK├╝ssmaul (acidotica) – in acidoze metabolice, amplitudine crescute, frecventa normala, crescuta sau scazuta, IN 4 TIMPI (expir, pauza, inspir, pauza)

740BreathingPatterns

Pozitiile pacientului:┬ádecubit dorsal (pe spate), decubit lateral, decubit ventral (pe burta), pozitia ginecologica (are variatii: joasa si ridicata), pozitia Trendelenburg (decliva, capul e mai jos decat picioarele), pozitia Trendelenburg inversata (procliva, capul e mai sus decat picioarele), pozitia Fowler (sau semisezanda, pacientul sta pe spate, dar i se ridica partea superioara a corpului, pana la mai putin de 90 grade, cu perne sau cu intreg patul), pozitia sezand (in pat +90 grade┬ásau┬ápe marginea patului cu picioarele atarnand – sprijite), pozitia genupectorala (cu variatia Jackknife in engleza –┬ásoldurile ridicate, capul si picioarele sunt in jos, pacientul formeaza un fel de V invers, cu varful fiind fundul).

Alexia este incapacitatea de a intelege cuvinte scrise.

Pacientul cu holera are intre 80 si 100 de scaune pe zi. Cel cu dizenterie are “doar” 20-30 scaune pe zi. La enterocolita avem 3-6 scaune pe zi.

Organul principal al termogenezei in etapa de stationare (whatever that means) este ficatul.

Aspectul rosu, congestionat este caracteristic in pneumonie pe jumatatea fetei de pe partea plamanului afectat.

Descuamatia – indepartarea celulelor cortnoase din EPIDERM. Excoriatia = leziune a pielii (stratul superficial).

Vezicula are continut clar/galbui, pustula are continut purulent

Hematemeza – vomica cu sange (zat de cafea). Hemoptizie – tuse cu sange. Hematochezie – sangerare rectala (colon sau intestine in general). Rectoragie – sangerare din rect. Melena – scaun cu sange (negru, partial digerat)

Ce se intampla cand o asistenta medicala incurca 2 perechi de gemeni intre ei?

Exact ce ai crede: 2 familii cresc cate 1 copil care nu e al lor pentru cateva zeci de ani.

La sfarsitul lui 1988, 2 perechi de gemeni se nasteau prematur in 2 orase diferite din Columbia. Unii in regiunea mai saraca Santander, altii intr-o clinica din Bogota. Cei din provincie sunt transferati in clinica mai bine dotata din capitala, unde incurcatura se petrece. De aici, cei 4 baieti cresc incurcati pentru 25 de ani, convinsi ca sunt gemeni fraterni (dizigoti), nu gemeni din acelasi ovul (monozigoti).

2 perechi de gemeniSi, pentru ca viata bate filmul, cei 4 reusesc sa se intalneasca printr-o serie de intamplari fericite si… minunea retelelor sociale.

N-o sa stric tot articolul pentru cine e curios, doar vroiam sa adaug ca, in afara de povestea de Hollywood, cazul asta are si implicatii foarte interesante pentru genetica, in special pentru cercetarea in domeniul epigeneticii. Adica influenta pe care o au factorii de mediu asupra celulei si felul in care activeaza si inactiveaza acestia anumite gene.

Cercetarile pe gemeni sunt foarte utile in genetica – pentru ca se pot cuantifica diferentele din viata acestora si efectul lor asupra sanatatii lor (si psihicului si nu numai). Gemenii de genul acesta (separati 25 de ani) sunt foarte greu de gasit si pot fi folositi ca brat blind al unei cercetari – nestiind ca sunt gemeni, nu pot influenta cu nimic voit anumite date ale cercetarii.

Articolul intreg este aici.

Drepturi imagini: NYTimes.

Cel mai tare filmulet de educatie cu resuscitare cardiopulmonara

 

Resuscitarea cardiopulmonara efectuata de trecatorii pregatiti in acest domeniu are un efect dramatic in imbunatatirea procentului de oameni care supravietuiesc unui stop cardio-respirator.

Danemarca este un exemplu foarte bun pentru aceasta, ei reusind cu ajutorul educatiei populatiei sa obtina o rata de interventie a unui trecator la un stop C-R de aproape 45%, fata de 21% in 2001. Rata supravietuirii pacientilor asupra carora s-a intervenit asa a crescut la randul sau.

La noi, Crucea Rosie Romana si anumite servicii de ambulanta fac cursuri de prim-ajutor.

Educa-te si poti salva o viata!

(aparent) NU e nevoie tot timpul de dezinfectia locului de electie pentru injectiile SC sau IM!

Atentie – doar la IM si SC (si ID), dar la injectii IV ramane necesar. Sau, mai precis, nu exista studii care sa arate ca NU e necesar. ­čÖé

Daca spun chestia de mai sus la examenul de peste 1 luna sau la orice interviu/examen pentru un post in spital, voi fi dat afara (foarte probabil) cu suturi in fund. E unul din pasii de baza pe care ni-i preda scoala atunci cand ne invata tehnicile injectiilor*.

Atata doar ca Medicina bazata pe dovezi spune ca acest lucru este inutil. Am ajuns sa imi pierd 2 ore din viata in cautarea de studii si documente cat mai oficiale dupa ce mi-au picat ochii pe un link de pe Irish Nurses and Midwives Association (un fel de OAMMR irlandez), in care sunt prezentate concluziile mai multor studii din ultimii 30 de ani, care pun sub semnul intrebarii necesitatea dezinfectiei pielii inaintea injectiilor intramusculare.

Cu toate acestea, desi exista mai multe studii care arata ca, in conditii spitalicesti, injectii IM repetate (de ordinul miilor) nu au produs nici o infectie, concluziile articolului in sine sunt neclare.

In caz de infectie nosocomiala (in special una cu staphylococcus aureus sau streptococcus pyogenes beta haemolytic care “traiesc” pe piele si sunt patogeni), ar fi destul de dificil sa se demonstreze intr-un tribunal ca infectia NU┬ás-a produs prin nerespectarea protocolului local (daca acesta cere dezinfectia locala inainte de administrarea injectiei IM/SC).

Intr-un final, intr-un ghid de administrare a injectiilor IM/SC pentru copii, mentioneaza:

  • Skin disinfection is not required ÔÇô use soap and water if necessary. Children who are immunosuppressed do require skin disinfection. Allow the chlorhexidine/alcohol swab 40 seconds to dry prior to injection

Deci e importanta dezinfectia la pacientii imunocompromisi (asta desi studiile mentionate in articol sunt facute pe diabetici, care nu sunt chiar cei mai imunocompetenti pacienti).

World Health Organisation, intr-un buletin al sau din 2003 privind Controlul cel mai bun al infectiilor pentru injectiile ID/IM si SC spune negru pe alb ca pielea vizibil murdara sau infectata trebuie spalata, dezinfectia pielii curate a unui pacient inainte de o injectie este inutila. Recomandarea vine din cauza ca studiile (vechi de zeci de ani) arata ca ar fi introduse prea putine bacterii printr-un ac pentru a produce o infectie si pentru ca dezinfectia cu alcool (standardul in spitale) este insuficienta pentru a elimina flora bacteriana de pe piele, din cauza unui timp limitat de contact. Studii aici:

Screen shot 2015-07-13 at 10.50.53 AM

Pe de alta parte, si WHO zice ca, desi beneficiile par a fi neclare, protocoalele care permit o “pregatire”┬áriscanta a pielii POT FI PERICULOASE. Deci, daca se alege stergerea cu antiseptic, se recomanda un tampon steril, de unica folosinta, nu bilute de vata (mai ales NU bilute umezite in spirt, cum am vazut eu) stocate intr-un container pentru┬áutilizare repetata – care pot fi sursa de infectie!

Intr-un review al literaturii facut in 2005 de NHS Scotia (parte din NHS britanic), concluziile sunt ca pentru injectiile ID, IM si SC: pielea trebuie curatata cu sapun si apa daca este murdara si ca nu exista dovezi clare pentru utilizarea de dezinfectant (alcool). Daca pielea este, totusi, dezinfectata, aceasta trebuie facuta cu un tampon cu alcool medicinal pentru minim 30 de secunde, urmat de minim 30 de secunde pentru a lasa sa se usuce alcoolul pe piele. Aparent, concluziile lor erau┬á“in line with standard practice guidelines“.

Cu ocazia asta mi-am mai repetat si niste concepte de practica despre injectiile IM/SC.

Lectii pentru acasa?

  • intotdeauna verifica si respecta┬áprotocolul local pentru protectia pacientului de┬áinfectare.
  • atentie la utilizarea de tampoane de vata pre-pregatite (mai bine pregatite pe loc, decat dinainte). Ideal e sa se foloseasca tampoane sterile, preambalate, de unica folosinta.

  • atata timp cat pielea e curata si pacientul nu e imunocompromis, e mult mai important sa respecti regulile de utilizare a acelor si seringilor de unica folosinta (si a fiolelor de medicamente) decat dezinfectia locului injectiei. Ca sa fiu sincer, atata timp cat dezavantajele sunt mici – prefer sa bifez SI┬áo etapa┬ánu neaparat necesara in pregatirea injectiei, pentru linistea mea.

  • asa cum mai citisem, se pare ca prezenta alcoolului pe locul injectiei produce mare parte din senzatia de durere pentru pacienti. Daca e lasat sa se usuce (dupa o aplicare deloc scurta – 30 s), scade incidenta durerii.

  • tot la practica clinica, as mai nota faptul ca strainii nu recomanda injectarea a mai mult de 3 ml de medicament IM. Mai precis, in pulpa (rectus femoris sau vastus lateralis) se administreaza maximum 2 ml, in fund (gluteus maximus – cadranul superoexterior) maximum 3 ml, iar in deltoid se administreaza maximum 1-2 ml de medicament (in special vaccinuri si medicamente neiritative. Atentie la deltoid: ca reper anatomic se poate folosi axila – nu injecta mai jos de nivelul┬áaxilei pentru a fi sigur ca o faci┬áin deltoid!

injectii im

Bonus: o diagrama pentru locul de injectie ventrogluteal:

ventrogluteal

Si o┬ádiagrama pentru injectia “in Z”, pentru cine nu e sigur cum se face (tehnica pe care o recomanda pentru orice injectie IM in m. dorsogluteal):

injectia in z

Drepturi imagini: WHO si INMO

*Citez din proceduri de Practica pentru Asistenti Medicali Generalisti, ghid elaborat de Ministerul Sanatatii:

Pentru injectie intramusculara:

Preg─âtirea materialelor:

  • seringi sterile de capacit─â┼úi corespunz─âtoare volumului de injectat; – ace sterile etalon de 19-22 mm. grosime, lungi de 5-10 cm.; – solu┼úii antiseptice; – comprese de tifon / tampoane de vat─â; – m─ânu┼či de unic─â folosin┼ú─â (op┼úional); – t─âvi┼ú─â renal─â; – containere speciale pentru colectarea materialelor.

Efectuarea procedurii

  • se spal─â m├óinile; – se monteaz─â acul la sering─â folosind tehnica aseptic─â; – se ├«ndep─ârteaz─â capacul acului prin trac┼úiune; – se scoate aerul; – se dezinfecteaz─â locul ales; – se ├«ntinde pielea folosind m├óna nedominant─â; – se introduce rapid acul ├«n ┼úesut ├«n unghi de 90┬░ ┼úin├ónd seringa ├«n m├óna dominant─â ├«ntre police ┼či celelalte degete; – se fixeaz─â amboul seringii ├«ntre policele ┼či indexul m├óinii nedominante; – se aspir─â ├«ncet tr─âg├ónd pistonul ├«napoi cu m├óna dominant─â pentru a verifica pozi┼úia acului; – se schimb─â pozi┼úia acului dac─â se aspir─â s├ónge; – se injecteaz─â lent solu┼úia ├«n ┼úesutul muscular, c├óte 10 secunde pentru fiecare ml solu┼úie; – se extrage rapid acul adaptat la sering─â fix├ónd amboul; – se arunc─â acul necapi┼čonat ├«n container; – se maseaz─â locul injec┼úiei cu un tampon cu alcool exercit├ónd o u┼čoar─â presiune; – se ajut─â pacientul s─â se ├«mbrace, s─â adopte o pozi┼úie comod─â; – se evalueaz─â locul injec┼úiei dup─â 2-4 ore de la administrare, dac─â este posibil; – se reorganizeaz─â locul de munc─â; – se spal─â m├óinile; – se noteaz─â┬áprocedura ├«n Fi┼ča de proceduri

La injectia SC, acelasi ghid enumera cam aceiasi pasi (se schimba, evident, locurile de electie, acele si seringile si procedura – pentru a lua in calcul tipul┬ádiferit de tesut in care se face injectia). Din nou, se mentioneaza┬áse dezinfecteaz─â locul ales, se las─â s─â se usuce; Apare┬ási avertizarea┬ánu se dezinfecteaz─â zona cu alcool ├«n cazul injec┼úiei cu insulin─â sau se las─â s─â se evapore ├«nainte de injectare;

La injectiile ID se schimba pasii un pic (din nou, pentru a lua in calcul tipul diferit de tesut unde se face injectia si cerintele diferite ale acestui tip de injectie), dar exista mentiunea┬á– se dezinfecteaz─â zona aleas─â; combinata cu avertizarea┬ánu se vor folosi, indiferent de scop, solu┼úii antiseptice care coloreaz─â pielea ┼či mascheaz─â reac┼úia local─â. Deci betadina┬áe exclusa.

Poti sa mori de la o supradoza cu oxacilina?

Pornim de la stirea urmatoare, luata de pe facebook, unde un om care (culmea) vrea sa promoveze stiinta si secularismul in Romania comenta (vrand sa para destept)

“Ilustrare tragi-comica a catastrofei din invatamintul romanesc. O eleva a picat Bac-ul si a vrut sa se sinucida cu “o mina de pastile”. A luat… oxacilina! Probabil ca nu i-a trecut prin cap sa citeasca prospectul sau, daca a facut-o, nu a inteles nimic. Oxacilina (un antibiotic banal) te ajuta sa te sinucizi la fel cum aspirina poate fi folosita pe post de anticonceptional – tinindu-le strins; pe trahee pe prima, intre genunchi pe cea de a doua.”

Pentru cine nu vrea sa faca click pe linkul de mai sus, o fata din Tg-Jiu a luat 10 pastile de oxacilina pentru ca nu a luat BAC-ul.

La prima vedere, pare ca omul cu pricina nu greseste. Asta daca ignoram faptul ca ia in deradere disperarea unui alt om…

Atata doar ca am fost curios si m-am uitat pe prospectul cu pricina. Prospect oxacilina 250 mg. pastilaProspect 2.

Amandoua mentioneaza riscul de reactii alergice drept frecvent (al 2lea zice la 0,7-10% din bolnavi) si posibilitatea scazuta a unui soc anafilactic. Relativ normal (des intalnit) pentru peniciline. Al doilea mentioneaza cazuri de hepatotoxicitate (manifestata prin cresterea enzimelor hepatice, greata, varsaturi, febra). Sunt mentionate si efecte adverse hematologice.

Biodisponibilitatea sistemica este relativ scazuta – cam 30% din medicament ajunge prin absorbtie intestinala in circulatia sanguina. Deci o doza mare p.o. nu e chiar asa de periculoasa ca o doza mare i.v.

Exista mai multe referinte in literatura medicala care spun ca dozele mari de oxacilina i.v. pot produce o hepatita acuta – dar care se vindeca de la sine, o data ce se intrerupe administrarea de oxacilina. 1 si 2 (ca sa dau 2 exemple usor accesibile)

Acum… ce pot sa zic. In principiu, riscul de moarte pare relativ scazut, chiar la ingerarea unei doze mari. Se va simti (in cel mai rau caz) rau cateva zile/saptamani (din cauza afectarii posibile a functiei hepatice), dar va supravietui.

Pe de alta parte, daca se stia cumva sensibila/alergica la penicilina… situatia se schimba. Poti muri rapid dupa un soc anafilactic. In cazul asta, e posibil ca fata sa fi fost prea desteapta pentru binele ei…

Citez din Farmacologia lui Ion Fulga:

Reactia alergiea nu apare la primul contact cu medicamentul, dar la acest prim contact se produce 0 sensibilizare generatoare de anticorpi. La un nou contact, de obicei dupa o latenta de 7-14 zile, daca anticorpii sunt in exces, se produce 0 reactie alergica. Alergia se mentine perioade lungi de timp, cel mai adesea toata viata persoanei respective.
Alergia la medicamente este incrucisata pe grupe chimice de medicamente, o persoana alergiea la un medicament fiind adesea alergiea la mai multi produ~i inruditi structural cu medicamentul respectiv. Astfel 0 persoana alergica la o penicilina poate sa fie alergica la toate penicilinele,

Asta ca sa nu mentionez faptul ca oxacilina poate provoca convulsii – care nu stii niciodata cum te pot afecta.

Eu as zice ca e putin probabil sa mori de la o supradoza de oxacilina, dar riscul exista.

Si m-as bucura ca fata in cauza nu a citit niciodata pe undeva despre paracetamol (eventual pe prospectul sau), pentru ca atunci i-ar fi reusit aproape sigur tentativa… si o viata irosita asa e un lucru teribil.

Am ajuns sa fac ceva ce urasc la altii?

Lucrez fara pauza┬áde la 20 de ani. Inainte de asta, am mai muncit si in scoala generala si in liceu (ba ca ajutor la renovari/constructii, ulterior ca ghid pentru niste americani, apoi colaborator pe perioade scurte pe mici prostii de BTL). Primul job mai “de birou” a fost la 18 ani, in anul 1 de facultate, la Flamingo Computers. Am avut surpriza sa aflu ca nu mi-au facut carte de munca, desi se jurau ca o fac pentru toata lumea care sta la ei minim 1 luna (am rezistat 5).

De cand am facut prima data o munca platita, am observat o trasatura care ma deranja la alti oameni cu care munceam: munca facuta in bataie de joc. Unii o faceau pentru ca asa erau in toata viata lor (dezordonati), altii pentru ca asa credeau ca se razbuna pentru ca sunt platiti prea putin, altii o faceau pentru ca au descoperit ca altii le pot face munca lor.

whatever  - isolated text in vintage wood letterpress printing blocks

O mica variatie pe tema asta exista la oamenii care pleaca de la un job (de regula, la altul): dupa ce sunt siguri ca au asigurat un ulterior loc de munca (sau ca sunt dati afara – dar asta am vazut mult mai rar in┬áanii mei de munca) si isi depun preavizul, aproape toti romanii cu care am interactionat eu si-au bagat picioarele in jobul actual.

Ce presupune asta?

Venit la munca la ore tarzii, facut munca asa, doar cat sa nu se zica “asta nu face NIMIC“, neatentie la ceea ce fac, stat la tigara (sau ping-pong sau altceva) cu orele, stat in birou ostentativ pe internet sau nefacand nimic, de parca au ceva de demonstrat si (foarte rar) certuri cu cei care i-au enervat de-a lungul timpului.

Din punctul asta de vedere, mi┬ás-a parut onest┬áce mi-a zis la interviul pentru job un fost patron al meu: “am fost si eu angajat la mai multa lume. De fiecare data cand plecam, le spuneam ca n-are sens sa mai stau zilele de preaviz, pentru ca oricum┬áNU o sa mai fiu concentrat pe ceea ce fac si o sa-i perturb pe colegi, deci mai bine ma lasa sa plec cat mai repede“. Imi zicea asta pentru ca eu ii spuneam ca trebuie sa astept minim 15 zile ca sa vin la noul job, preavizul normal pentru fostul loc de munca.

Atata doar ca, atunci cand a fost vorba sa plec de la ei, si el m-a rugat sa mai raman perioada de preaviz “ca sa aiba timp sa-si gaseasca alt om”.

Plus, genul asta de gandire spune cate ceva despre ce fel de om e cel cu care vorbesti. Onest (teoretic), dar care isi pune interesul propriu intotdeauna pe primul plan si care nu are prea multe valori proprii (ca responsabilitate sau profesionalism).

Tehnic vorbind, perioada preavizului e singura in care ai oarecare putere asupra angajatorului – cel care are tot timpul puterea in relatia patron-angajat. Dar ce te faci cu cei care abuzeaza de aceasta perioada?

Ideea e ca, intr-o lume mai buna (sa nu zicem ideala), din momentul in care ti-ai depus preavizul, ar trebui sa iti faci treaba la fel ca pana acum, daca mergem pe principiul “urmatorul angajator a fost convins ca esti un bun profesionist, care-si face treaba constiincios“. Altfel… de ce naiba te-ar angaja cineva?

Mai clar: cine naiba te-ar angaja, daca la interviu tu le spui “urmeaza sa mai stau 2-3 saptamani la actualul loc de munca, timp in care imi propun sa frec menta si sa fiu platit pentru asta“? Ce spune asta despre tine, in conditiile in care pana atunci ai tot spus ca “am facut si am realizat si am colaborat si am avut rezultate“. Daca as fi american, ti-as zice ca you’re full of shit!

De-a lungul timpului a trebuit sa fac (sau refac) de mai multe ori munca unor fosti colegi sau colege care au plecatsi in ultimele zile nu faceau mai nimic (bine). Pe bune de nu a fost foarte deranjant.

N-am nici o problema cu dorinta oamenilor de-a pleca si inteleg ca e nevoie de o oarecare perioada in care firma sa-si gaseasca un nou angajat.

Dar serios acum – cand ala vechi vine si isi face munca prost sau deloc, restul oamenilor devin frustrati de treaba asta. Daca tot esti platit SI┬ánu faci nimic, macar n-o face la munca, mai degraba stai acasa si lasa-ma sa ma descurc fara sa-mi aduci aminte zilnic faptul ca eu muncesc pentru aceiasi bani pe care tu-i primesti si nu faci nimic.

Acum ajung la cazul meu. Teoretic vorbind, sunt in perioada de preaviz. Mi-am anuntat patronii de cateva saptamani deja cand va fi ultima zi de munca aici si faptul ca nu vreau sa stau nici o zi in plus. Am fost extrem de impaciuitor, i-am anuntat cu nu mai putin de 7 saptamani inainte de momentul stabilit de mine ca ultima zi de munca. Sa aiba timp sa-si gaseasca un inlocuitor, mai ales ca e mai greu sa faci angajari in miezul verii. Am facut asta din bun-simt si recunostinta pentru faptul ca m-au suportat 3 ani de zile cu job + scoala.

Eu nu vad relatia angajat-patron ca una care implica recunostinta neaparat. Sau mai rau, servilitate. Esti platit sa faci o munca pe care el trebuie s-o monetizeze, sa castige niste bani. In cazul anumitor servicii, esti platit sa faci o munca pe care stii s-o faci bine sau mai bine ca altcineva, motiv pentru care primesti un anumit salariu pe care-l negociezi si accepti in momentul angajarii. NU e loc aici decat de respect reciproc si de tinerea unor promisiuni contractuale. Angajatorul te plateste pentru munca depusa, tu o faci cat mai bine posibil – daca unul dintre cei 2 se abate de la conceptele acestea, atunci contractul ar trebui sa prevada┬ániste conditii de pedeapsa (sau anulare).

Din principiu, vin la munca la fel ca pana acum, nu plec cand vreau eu atunci cand e munca de facut si, in general, incerc sa fiu la fel de concentrat si atent la ceea ce fac.

Atata doar ca nu-mi reuseste tot timpul. Seful meu direct mi-a facut de cateva ori observatii in ultima luna – observatii pentru care, realist vorbind, nu am nici o aparare. N-am facut-o voit, dar nu am fost la fel de atent la anumite detalii. Nu am terminat niste proiecte cu un termen-limita mai larg cat mai repede┬áposibil. Am mai mormait atunci cand mi s-au dat niste proiecte in plus de facut.

Eu (inca) lucrez la o agentie mica de publicitate. Clientul principal, pentru care lucrez de 9 ani si ceva, era┬áo corporatie. Asta inseamna ca tot timpul trebuie sa transpun grafic ceea ce gandesc si viseaza minim 30-40 de oameni. Zi dupa zi, luna dupa luna, an dupa an. Regulile sunt facute de client, tot clientul le incalca (majoritatea absoluta a timpului). Termenele limita sunt respectate doar de noi – si chiar si atunci ni se fac noua observatii ca “nu am terminat mai repede” (de parca am avea 4 maini si 2 capete, sa lucram concomitent la 2 calculatoare). Cerintele clientilor sunt de foarte multe ori aiuritoare. De ani de zile tot repetam anumite cerinte clare pentru anumite materiale care vin de la ei, ele vin tot timpul incomplete, incorecte si nerespectand conditiile┬áagreate.

Cand a lovit criza, clientul avea profit imens. A negociat la sange contractul cu agentia la care lucrez, ceea ce s-a tradus in micsorarea salariului meu de-atunci cu 40%. Au continuat sa aiba profit inca 2 ani. Oricum, banii pe care i-au obtinut de la noi au fost tot timpul o mica picatura in bugetul de marketing al lor. Atata doar ca banii pierduti de mine din salariu s-au simtit imediat. Desigur, nu m-a fortat nimeni sa raman aici. Atata doar ca n-am gasit un job care sa ma plateasca mai bine (am tot zis-o, meseria de grafician e pe moarte).

In tot acest timp, clientul pozeaza in “cel mai bun prieten al colaboratorilor sai” si intr-o “companie care isi da toata silinta sa aiba niste relatii de durata cu firmele colaboratoare, bazata pe respect“. Respectul la nivel de corporatie se reduce la “iti dau cat mai putini bani, indiferent de calitatea produsului livrat“. Comentezi? Gasesc altul care munceste pe si mai putin imediat. Asta atata timp cat nu are interese ascunse vreun mic sau mare sef, atunci brusc nu se mai negociaza la sange pretul oferit de corporatie pentru ceva. Ce, credeati ca spaga si deturnarea de fonduri┬áse poarta doar la Stat? Ha!

Ani de zile mi-am imaginat ca la finalul colaborarii mele cu corporatia-client o sa scriu un e-mail in care o sa-i adaug pe toti tampitii care au avut idei idioate de-a lungul timpului, care si-au facut munca in bataie de joc, a caror munca a trebuit s-o repar sau fac direct eu samd. Vai, ce bine m-as fi simtit.

Atata doar ca… realitatea e ca, daca faci asa ceva, nu castigi NIMIC. Ba mai rau, poate le faci rau unor oameni cu care ai muncit o gramada de ani.

Ei bine, sfarsitul carierei mele de grafician e lipsit de evenimente, atata doar ca ma descopar fiind un pic mai putin atent ca de obicei si ma deranjeaza. Pentru ca nu vreau sa devin si eu “ala care pleaca intr-un mod nesimtit“.

O sa vedem vreodata o asemenea “plangere” dupa o vizita intr-un spital din Romania?

Poveste reala.

O mama frustrata a doi copii din Anglia a cazut si si-a fracturat cumva cotul. S-a dus la departamentul de urgente al unui spital universitar NHS din zona metropolitana Londra.

Ce a urmat? O plangere dupa ce a ajuns acasa:

plangere

Probabil ca in Romania ar fi urmat o plangere reala pentru ca “n-a fost tratata ea prima” desi facea gura de o ora ca sunt tratati “toti prostii cu sangerari masive si infarcte” si apoi pentru ca a fost “otravita cu vaccinuri” – despre care “s-a documentat” ea ca sunt inventate pentru a ne ucide pe toti incet cu boli autoimune.