Viitorul (robotizat al) ingrijirii batranilor a inceput deja…

Populatia lumii (in special cea din America de Nord, Europa de Vest, China, Japonia si alte cateva zone ale lumii) traieste mult mai mult. In aceleasi zone, sporul demografic este pe un trend descendent. Vor fi din ce in ce mai multi batrani, care vor suferi de mai multe boli ale batranetii – si din ce in ce mai putini tineri (si tineri dispusi) sa ii ingrijeasca.

Pana in 2050, ONU estimeaza ca populatia peste 65 de ani va creste cu 181% fata de azi, in timp ce populatia intre 15-65 ani va creste doar cu 33%. Mai multe despre asta in articolul asta (in care se discuta mult si despre robotii in ingrijirea oamenilor).

O solutie la care se gandesc de multa vreme cercetatorii este introducerea de roboti in procesul de ingrijire al batranilor, pentru a oferi timp suplimentar pentru asistentii medicali (sau alti ingrijitori) oameni – prin efectuarea unor activitati repetitive sau care iau mult timp.

Pentru moment, domeniul ingrijirii robotice se rezuma la socializare-comunicare si instruirea pacientului (ia-ti medicamentele, fa exercitiile astea, mananca asta, bea apa etc.). In caz de urgenta, robotii actuali pot comunica cu un dispecerat – care poate apela serviciile de ambulanta.

Prescrierea si administrarea medicamentelor ramane la latitudinea unor oameni, pentru moment.

Nu in ultimul rand, se pare ca exista o teorie, “ipoteza văii bizare” (uncanny valley hypothesis), care spune ca oamenii au o reactie de repulsie si respingere fata de un robot (sau un avatar 3D – cum ar fi in jocuri si filme) care arata aproape uman, dar nu chiar uman. Din cauza acestei teorii (bazata pe anumite cercetari, dar care e totusi controversata), multi producatori se axeaza pentru moment pe roboti care sunt vizibil non-umani. De aici si forma de papusa din filmuletul de mai sus. Se pare ca, pana acum, oamenii au reactionat mai bine la robotii de tipul acesta. Mai multe in articolul acesta din The Lancet (de la care am si pornit in scrierea acestui post).

robear

In Japonia exista roboti de genul Robear (prototipul costa intre 160.000 si 250.000$), care pot muta pacientii – preluand o parte din lucrurile mai grele pe care le fac oamenii pentru moment.

pepper

Avem deja in vanzare un robot de socializare de genul asta, produs de Aldebaran (o companie francezo-japoneza) – robotul Pepper, vandut cu aproximativ 1610 dolari, cu o autonomie de cam 12 ore, care se lauda cu capacitatea sa de a intelege emotiile umane si a reactiona in functie de ele si de a invata din interactiunea tuturor robotilor de tipul sau din interactiunea cu oamenii. Primii 1000 de roboti au fost vanduti aproape imediat in Japonia.

In Noua Zeelanda exista niste programe-test cu roboti in camine si azile de batrani, cu rezultate imbucuratoare, aparent. Robotii (HealthBot) se pare ca pot masura tensiunea, pulsul, glicemia, transmit informatii medicilor si ingrijitorilor si monitorizeaza pacientii pentru cazaturi si ofera “companie”.

healthbots

gocart

La final, un alt robot existent deja, testat in camine de batrani din SUA si Suedia, ar fi GoCart, produs de o firma koreana (Yujin Robot).

Acesta e programat sa livreze hrana pacientilor internati in diverse institutii medicale.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s