Recapitulare (4) – Plan de nursing (sau de ingrijire)

Edit: Vad ca nimeni nu foloseste meniul din lateral. Niste exemple simplificate de planuri de nursing (sau scheme de plan, cu info. despre boala + manifestari de dependenta + probleme + obiective + interventii) poti gasi in paginile mele de recapitulare pentru examenul final cu diferite boli:

1:Pancreatita acuta, Epilepsie, AVC, DZ tip 1, HTA esentiala.

2: Infectia Urinara, Insuficienta Renala Acuta, Colica Renala + Litiaza Renala, Hepatita Virala B, Hepatita Cronica, Colecistita, Litiaza Biliara, Colica Biliara, Angina Pectorala

3: IMA, Cardiopatie ischemica dureroasa, Gastrita acuta, Cancer gastric, Ulcer gastro-duodenal, Ciroza hepatica, Boala Parkinson, DZ (2), Pneumonie acuta (bacteriana) + ingrijire postoperatorie pt: Apendicita acuta, Fibrom uterin, Fractura de col femural, Fractura de gamba, Coxartroza
In primul rand, multa lume va incepe cu “nu se foloseste asa ceva in practica” si “trebuie sa stii lucrurile astea pe de rost“. Relativ corect, atata doar ca:

  1. In anumite tari (vazut de mine – in Elvetia, dar presupun ca se foloseste si in anumite conditii in SUA si UK si nu numai) se folosesc sisteme informatice in care ingrijirea pacientului se face pe baza diagnosticului de nursing. Practic, evaluarea activitatii tale cu pacientul poate fi facuta pe baza lucrurilor pe care le scrii ca le-ai facut. Desigur, asta presupune existenta timpului si neincarcarea cu 1000 de activitati si 50 pacienti pe tura.
  2. Corect, doar ca noi pornim cu cunostinte alandala. Pentru a ajunge de la un Gigel care stie cate ceva despre 100 de boli la un Gigel care stie ce sa faca pentru a ajuta 100 de pacienti cu 100 de boli diferite e o cale lunga. Cale pe care te ajuta un plan de ingrijire standard pentru fiecare boala in parte.

Bun. Ce am inteles eu din procesul de nursing dupa 3 ani de zile de scoala?

Inainte de toate, trebuie sa gandesti mai degraba ca un om care incearca sa IMBUNATATEASCA viata unui alt om (pacientul). Ce inseamna asta?

Pacientul are o problema. De la ce vine (cauza)? Cum se manifesta? Ce pot face ca sa o rezolv sau sa-i imbunatatesc starea? Cum evaluez efectele interventiilor mele? Apoi repetam.

In primul rand avem CULEGEREA DATELOR. Asta poate sa insemne anamneza (pe care ar trebui s-o faca si AM, dar in Romania nu prea se face) sau pur si simplu interpretarea datelor din anamneza (fisa pacientului) facuta de doctor (in realitatea din Romania). Ca exemplu, mai departe voi folosi adenocarcinomul de prostata (cancerul de prostata). Sa presupunem ca pacientul este diagnosticat tardiv (ceva ce in ziua de azi ar trebui sa se intample foarte rar) – deci luam in calcul simptomatologia de cancer ceva mai avansat.
Apoi identifici PROBLEMELE pacientului. Problema NU INSEAMNA diagnosticul medical. Problema este strict legata de nevoile omului (cele 14, dupa Virgina Henderson). Adica un pacient cu cancer de prostata nu are problema “cancer de prostata”. Are: dificultati in a elimina adecvat, are dificultati de a isi pastra postura adecvata, are dificultati in a dormi, are probleme in a comunica cu altii si probleme de imagine de sine etc.

14 nevoi

Identifici nevoile (din cele 14) pe care boala le influenteaza si spui CUM sunt alterate si iese problema (problema de dependenta). E partea usoara, dar complicata. In scoala aveam tendinta de-a pune semnele problemelor la probleme si problemele la sursa samd.

Tine minte: PROBLEMELE le exprimi in functie de cele 14 NEVOI (de mai sus).

Apoi identifici Etiologia = SURSA PROBLEMEI. Etiologia e strans legata de semnele de dependenta. Desigur, totul se poate reduce la “are cancer, deci…”. Dar nu e suficient. Urineaza des pentru ca tumoarea apasa pe vezica si ii reduce volumul. Dificultati in a dormi are pentru ca se trezeste des sa urineze. Are dureri de oase pentru ca tumoarea a metastazat la oase. Disfunctii erectile are din cauza tratamentului hormonal PENTRU cancer de prostata.
Repet: Etiologia o identifici pe baza SEMNELOR. Semnele sunt echivalente, in mare, cu semnele si simptomele bolii… Pacientul urineaza des, urineaza noaptea, e anxios, are dureri de oase, are disfunctii erectile samd corespund cu etiologia problemei.

Daca ai ajuns pana aici, iti dai seama ca, de fapt, pornesti de la interpretarea datelor (de cele mai multe ori simptomele), iti formezi o ipoteza “pacientul are o problema de eliminare” si apoi pur si simplu enunti cauza si simptomele. E mai degraba un mod de-a gandi logic.
Ok, de ce ai facut toate astea? Ca sa ii imbunatatesti viata pacientului. Cum facem asta? Pai incercam sa ii rezolvam problemele. Pentru asta stabilim OBIECTIVE.

OBIECTIVUL este (de multe ori) inversul problemei. Pacientul are probleme in a dormi. Ne dorim sa il ajutam sa doarma mai bine (in X zile). Obiectivul trebuie sa fie clar, precis si limitat in timp.

Pentru a indeplini obiectivul trebuie sa faci niste ACTIUNI. Le numim Interventii. Pot fi delegate sau independente.

In cazul de mai sus, trebuie sa educam pacientul: sa bea mai putine lichide dupa o anumita ora (seara), sa urineze stand jos (asa isi ajuta vezica sa urineze mai mult decat daca sta in picioare), sa ia eventualele medicamente la ora corecta (pentru a-si face efectul), il invatam metode de relaxare pentru a adormi/readormi mai usor daca se trezeste sa urineze samd.

E evident ca NU toate probleme au interventii simple. Daca ai un pacient cu metastaze la coloana vertebrala, il inveti sa isi ia medicamentele, il inveti pozitii de stat in pat si incerci sa-i scazi anxietatea, dar e clar ca vor exista si interventii delegate (pregatire pentru operatie, recoltare analize etc.). In principiu, scoala (si practica) ne-a invatat in astia 3 ani sa face ceva in orice situatie. Cand facem un plan de ingrijire, trebuie sa punem acel “ceva” in scris si apoi sa-l si facem.
Apoi avem EVALUAREA: pacientul doarme mai prost dupa 2 saptamani (sa zicem). Daca a facut totul asa cum i s-a spus, poate ar fi cazul sa il sfatuim despre UTILITATEA eventualelor alternative medicale (radioterapie, chirurgie) si sa il indreptam catre un doctor.

Pe scurt:

Culegerea Datelor.

Probleme – Etiologie – Semne

Obiective

Interventii – Evaluare

Evident, ajuta foarte mult cunostintele de patologie a bolilor, semnele si simptomele lor si tratamentul lor. De asemenea, o carte cu diagnostice de nursing NANDA e utila pentru cineva care se gandeste sa plece in strainezia. Majoritatea cartilor sunt structurate pe diagnostic – manifestari – interventii.

Daca te uiti intr-un tabel NANDA, te apuca durerea de cap. Avem 13 domenii principale, fiecare structurat pe maxim 6 nivele de clase (47 clase in total) si minim 216 diagnostice de nursing. Nu stiu cine le stie pe toate pe de rost si are timp fizic sa faca un plan de nursing cu 5-6 diagnostice la fiecare pacient, mai ales daca are 5-10-20 pacienti.

Cum pentru moment vorbim despre incepatori, ca mic mod de-a trisa, se pot invata niste diagnostice principale din fiecare domeniu mai important pentru specializarea medicala unde lucrezi si apoi se pot adauga altele ulterior, pe masura ce iti cresc cunostintele (si vezi ingrijiri mai multe).

Un pachet de baza ar fi Anxietate, Risc pentru glicemie instabila, Risc pentru temperatura corporala dezechilibrata, Disconfort (durere), Comunicare deficitara, Confuzie, Risc de contaminare, Risc de Infectie, Risc de ranire (cadere, sufocare, trauma), Risc de dezechilibru electrolitic, Oboseala, FricaDisfunctie a Motilitatii gastrointestinale, Protectie ineficienta a integritatii tesuturilor, Deficit de autoingrijire, Disfunctie sexuala, Dificultati in a dormi, Perfuzie tisulara ineficienta, Eliminarea urinara afectata, Stil de viata sedentar.

Si ajungem la Risc de complicatii, care pot fi Cardiovasculare, Respiratorii, Metabolico-imune-hematopoietice, Renale-urinare, Neurologice, Gastrointestinale, Musculare, Reproductive.

Plus Riscul de complicatii cauzate de efectele adverse ale terapiei.

Ultimele 2 paragrafe la un loc includ, in mare, toata medicina :))

Erori de evitat in scrierea unui diagnostic de nursing:

  • nu scriem activitati directe sau observatii despre constante fiziologice (ex. nivelul hemoglobinei, țipă des)
  • nu folosim doar numele unui simptom medical (nicturie, disurie, dispnee). Anxietate sau Insomnie sunt, totusi, acceptate.
  • nu folosim obiectivele pentru pacient (trebuie sa se poata misca neajutat) sau cele pentru asistenta (schimb pansamentul)
  • de asemenea, afirmatiile sunt mai impersonale, nu folosim detalii personale “are anxietate din cauza ca e batuta de sot”.

IMPORTANT: Sunt departe de a fi un expert – am mai multe colege care par sa fi inteles mai bine procesul cu pricina. La mine problema vine mai ales de la faptul ca gandesc in termeni de “anamneza” – “diagnostic medical” – “investigatii” – “tratament”. Acest mod de gandire probabil ca i-ar fi util unui medic, dar un asistent medical trebuie sa gandeasca altfel.

6 thoughts on “Recapitulare (4) – Plan de nursing (sau de ingrijire)

  1. Multumesc de lamuriri. Eu trec in anul 3 si am inteles planul de ingrijire dar nu strica niciodata o explicatie in plus. Iar imaginea cu nevoile este perfecta. Multumim.

    Like

    1. La intelegerea planului de nursing conteaza mult si profesoara.
      Cea din anul 1 n-a fost capabila sa ne explice nimic, doar dicta robotic din caietele ei.
      Una din cele de anul 2 (am vorbit eu de ea, care ne spunea ca HIV a aparut de la “un negru care a facut sex cu o maimuta”) a facut o ciorba in capul nostru in anul 2, predandu-ne planul de nursing facut intr-un mod diferit la fiecare afectiune (si am facut cu ea si Gastroenterologie si Nefrologie si alte materii). Ajunsese sa ne dea 2 tipuri diferite de planuri de nursing de la o ora la alta. Adica la ulcer ni-l arata intr-un fel, la cancer de colon era facut in cu totul alt fel.
      Noroc cu cealalta din anul 2, care e o doamna cu mult bun-simt si cu respect fata de meseria sa, care s-a chinuit sa ne predea PES-O-IE pana am retinut ceva.

      Like

  2. Termin anul asta si imi prieste sa reactualizez informatiile de genul. La inceput, in anul 1, mi-a fost destul de dificil sa pricep care-i treaba cu planul asta, dar acum imi este chiar usor sa le fac.

    Like

  3. am intrat in anul 2 si habar nu avem sa facem un plan de ingrijire.. de asemenea , nu ni s-a explicat daca planul de ingrijire si diagnosticul de nursing sunt aceeasi chestie…daca ma poti ajuta cu ceva concret …un plan de ingrijire sau diagnostic de nursing , gata intocmit…multumesc

    Like

    1. Te rog reciteste articolul de mai sus.
      Diagnosticul de nursing este bazat pe problema-cauza-semne.
      Exemplu: Glicemie necontrolata -cauza e diabetul – semnele sunt poliurie/polidipsie/polifagie. Diagnosticul ar fi “risc de glicemie instabila”.
      Planul de nursing ar include mai multe diagnostice de nursing. Plus obiective, interventii si evaluare.
      Exemple vezi la inceputul articolului, daca apesi pe oricare dintre linkurile alea de la 1, 2 sau 3.

      Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s