Trei stiri din sistemul de sanatate de stat din Romania

Asistentă medicală în stare gravă. A suferit un accident vascular cerebral după o situaţie tensionată din spital: „Era suprasolicitată”
O asistenta medicala de 59 de ani a suferit un AVC in timpul muncii, pe sectia de spital unde trebuia sa aiba grija de un numar mai mare de pacienti ca de obicei (din cauza lipsei de personal cumulata cu vacanta unei colege). Aparent, suferea si de hipertensiune. Asta e la fel de relevant ca si cum as spune “era trecuta de a doua tinerete”.
Evident, nimeni nu se simte vinovat. Citez din directorul spitalului

“Lipsa personalului a fost tot timpul o problemă şi ne-am ajutat angajând persoane fizice autorizate. Problema a fost rezolvată temporar. Este destul de anevoios pentru că trebuie urmate mai multe etape pentru a face angajări. Nu le facem de capul nostru”

E adevarat ca in ultima vreme s-au mai deblocat din posturi (cel putin in Bucuresti, in ultimul an am tot auzit de posturi eliberate prin spitalele mari). Problema e ca se face ceva foarte tarziu. Si ca foarte multi dintre cei care termina scolile de asistenti medicali nici nu concep sa mai munceasca in tara. Si dintre cei ramasi, nu toti sunt foarte bine pregatiti pentru meseria asta. Alt lucru pentru care “nimeni” nu e de vina.

Sincer, ma mir ca nu au fost mediatizate mai multe cazuri de genul asta. E adevarat, nu atrag la fel de multe comentarii ca orice caz in care se acuza din start personalul medical de cate-n-luna-si-n-stele.

Un adolescent de 14 ani, revoltat de condiţiile în care este internată bunica sa (in Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa), a postat pozele pe Facebook

Trebuie vazute pozele. Cam ce am vazut si eu in floarea spitalelor bucurestene (Floreasca, Universitar Central, Cantacuzino, “Elias”, Militar central, Colentina). Doar la Grigore Alexandrescu si Coltea nu am vazut asa ceva – dar e adevarat ca sunt spitale proaspat renovate. Si la Bals era cat de cat ok.

E adevarat, si in spitalele antementionate exista sectii si sectii. Pentru unele se gasesc bani pentru renovare, pentru altele… nu. Poti merge in acelasi spital la etajul 1 si sa te crucesti de jegul de acolo (ca in articolul citat) si apoi la etajul 3, 5 etc. si sa vezi o sectie foarte ok. Cel mai tare mi s-a parut cand am vazut pe aceeasi sectie 4 camere renovate si cu conditii ok-spre-bune si alte cateva camere si mai multe saloane care erau cu veceurile distruse, linoleul rupt, sange pe pereti si jeg peste tot. Minunea “fondurilor pentru renovare limitate“. Nu vopsim peste tot, doar spoim un pic cateva camere.
Evident, e plin internetul de stiri de genul asta (vezi si cazul Ploiesti aici si aici). Avem si un filmulet:

Si, la final:
Infirmiera care s-a pozat pe patul de spital cu Gabriel Cotabita, concediata impreuna cu colega care a fotografiat-o
Cum mama naibii sa faci asta? Prima chestie pe care ne-au spus-o de la scoala inainte de prima perioada de practica “NU pozati pacientii, nu faceti poze in spital, nu le puneti pe facebook, nu puneti tag-uri cu spitalul”. Acelasi lucru apoi ni l-au spus la sedintele de “protectia muncii” (printre alte lucruri). Aproape toate asistentele sefe pe care le-am intalnit au insistat sa ne spuna ca sa nu ne prinda ca facem poze la ele pe sectie.
Asta ca sa vorbesc doar despre ideea de “e interzis”, ca sa nu mentionez faptul ca esti acolo ca sa ai grija de un pacient si sa-l respecti din toate punctele de vedere ca persoana – o treaba de care uita prea multi oameni din sistem.
Advertisements

“Freakonomics” – cum poti raspunde cu instrumente economice la intrebari mai degraba sociale

freakonomics

In anii ’90, SUA se confrunta cu un val de crime violente. Numarul de omucideri crestea constant, indiferent de ce faceau autoritatile. Nenumarati “experti” prognozau un viitor sumbru, in care numarul de omucideri ar fi crescut cu 100% pana la 200% pana in anii 2000. Apocalipsa era aproape!

Atata doar ca asta NU s-a intamplat! In loc sa creasca anual, numarul de crime a inceput sa scada si continua sa scada pana in ziua de azi. Dupa un maxim atins in 1992 (757.7 crime violente la 100.000 locuitori), numarul de crime violente a scazut pana la nivelul din 1970 (386,9 crime violente/100.000 locuitori in 2012). Aceiasi experti care in 1990 prevesteau sfarsitul au iesit acum cu teorii despre “ce s-a intamplat”. Dintre teoriile plauzibile avem: cresterea numarului de politisti, cresterea numarului de criminali incarcerati si inasprirea pedepselor (comparativ cu anii mai blanzi ’70) si imbatranirea populatiei/schimbarea demografica, coroborata cu o economie de boom, care a oferit joburi multe populatiei.

Aici intra in joc teoria autorului cartii, care spune ca, dupa un faimos proces din 1973, care a legalizat avortul la nivelul intregii tari (Roe v. Wade), numarul de avorturi a crescut vertiginos in anii ’70 si ’80, stabilizandu-se la nivelul anilor ’90. Studiind datele demografice ale persoanelor care au facut un avort legal dupa acest moment, se observa ca aproximativ 800.000 de copii provenind majoritar din familii cu situatie materiala precara, cu un singur parinte, din familii in care parintii aveau un nivel al educatiei precar samd. Nu trebuie sa fii economist sa te gandesti ca acesti copii erau fix printre cei predispusi in a deveni criminali la varste de 14-20 de ani. Printr-un act de interventie externa (“eliminarea” lor cu totul din “marea” de posibili criminali) se poate explica (o parte din) scaderea dramatica a ratei criminalitatii violente din SUA.

Evident, exista multi critici ai acestei teorii, unii cu argumente mai bune (dar gresite) sau mai proaste (de tipul “ad hominem” sau limitate la “teoria aceasta este cladita pe legalitatea avortului, nu sunt de acord cu avortul, deci nu sunt de acord cu teoria”).

Interesant este ca autorul foloseste chiar exemplul Decreteilor lui Ceausescu: in urma decretului prin care dictatorul interzicea avorturile s-au nascut un numar mare de copii, care s-au maturizat fix inainte de 1989. Si au avut un rol important in miscarile populare care l-au dat jos. Ma rog, apoi mentioneaza o tampenie (cum ca Ceausescu ar fi fugit cu 1 miliard de $ dupa el), dar exemplul e destul de bun.

O continuare la teoria sa ar fi daca cineva ar studia numarul de crime (violente sau nu) din Romania in anii 2000-2010. In 1990 se estimeaza ca am avut 900.000 de avorturi (un numar exagerat, in opinia mea) si numarul a ramas constant mare pana s-a stabilizat prin 2005. Tine minte cineva cat de pline erau orfelinatele in anii ’90 si numarul imens de copii (si oameni) ai strazii de la inceputul anilor ’90? Sa nu-mi spuna mie cineva ca s-au imputinat doar pentru ca a inceput sa “duduie” economia tocmai in 2006.

Revenind la carte. Autorul nu este un economist in domeniul strict al cuvantului. Nu va discuta la nesfarsit despre politica monetara si macroeconomie (a la Paul Krugman). Pur si simplu isi pune niste intrebari cu o oarecare valoare sociala (sau nu) si incearca sa le explice cu ajutorul statisticii sau a altor unelte pe care economia ti le pune la dispozitie. Numeste acest tip de economie (economics) “freakonomics“.

Astfel, in carte, el ofera raspunsuri la intrebari de genul “cum afli daca niste profesori isi ajuta elevii sa triseze la niste teste standardizate” si “cum prinzi acesti profesori trisori” (gandesti ca ei), “cum iti dai seama ca intr-o competitie sportiva e posibil sa existe rezultate trucate” (verifici date statistice pe o perioada mai lunga), “cat de profitabila e viata de traficant de droguri” (la fel ca intr-o companie capitalista, deloc profitabila pentru cei de la baza, dar foarte profitabila pentru cativa din varf), “de ce agentii imobiliari nu actioneaza tot timpul in bunul-interes al clientului lor” (motivatia lor e considerata de ei “prea mica”), “de ce triseaza sau incalca regulile/legile lumea, in general” (din cauza recompensei care depaseste pedeapsa teoretica) si la multe alte intrebari.

Editia pe care am citit-o  eu avea si cateva articole de pe blogul Freakonomics sau cateva articole printate in ziare, care completau imaginea generala de colectie de idei a cartii.

Per ansamblu, o lectura usoara si foarte interesanta, daca esti genul de persoana care chiar isi pune intrebari despre lucrurile care se intampla in jurul sau. Exista si o continuare, pe care urmeaza s-o citesc, disponibila si tradusa in limba romana “Superfreakonomics: Incalzirea globala, Patriotismul prostituatelor si motivele pentru care teroristii-kamikaze ar trebui sa-si faca asigurari de viata

P.S. Eeeeh, ce bine e sa nu mai ai examene, cand citesti o carte nu te mai simti vinovat ca nu inveti 🙂

intrebari

O proteza din otel, plastic si silicon care nu are parti electronice si ofera mobilitate crescuta

Curiosi pentru mai multe detalii?

Cum functioneaza proteza? Se monteaza direct pe mana/ciotul degetului ramas (cu un fel de ham) si apoi foloseste miscarile naturale ale mainii. Este evident ca nu ai control 100% asupra tuturor miscarilor de care e capabil un deget “natural”, dar este o solutie ce pare comoda, inteligenta, usoara, cat de cat aratoasa (cu “teaca” din silicon adaugata) si relativ usor de intretinut. Lipsa componentelor electronice o face si mai putin predispusa la probleme la utilizarea de durata.

Povestea inventatorului (si a protezei) este foarte interesanta. Desi are studii in domeniul economic (business), si-a machetat si desenat intr-un soft de tip CAD schemele pentru primele matrite. A inceput cu ideea de a fabrica degete cosmetice (fara functionalitate, dar mai degraba “aratoase”). A ajuns sa faca un dispozitiv care se poate adapta in nenumarate configuratii, in functie de numarul de degete amputate si tipul amputarilor (totale, partiale). Fiecare deget are in jur de 23 de piese dar, aparent, este construit la comanda (pe specificatiile fiecarui pacient). Desi e vorba de o proteza modulara, care se poate adapta usor la diferite cerinte, se pare ca firma continua sa o perfectioneze.

Sursa: articolul asta.

x fingers

Cat costa?

Am gasit informatii neclare. Pretul pare sa fie intre 5000$/deget si 12.000$/mana. Un review NHS din 2012 zice 10.350 lire/mana  (de tip X Finger).

Drepturi imagine (si filme): Didrick Medical.

The Man from U.N.C.L.E – foarte distractiv, daca iti plac genul asta de filme cu spioni

Screen Shot 2015-08-25 at 22.45.37

Daca mergi la filmul asta asteptandu-te la un film mai nou cu Jason Statham sau un Bond ceva mai vechi (actiune non-stop, impuscaturi peste impuscaturi, gadgeturi fantasmagorice, urmariri cu masini scumpe si niste personaje-negative atat de fortate ca sunt aproape comice), o sa fii dezamagit.

La fel, daca vrei un Snatch, dar cu spioni, e posibil sa fii dezamagit. Sau nu – depinde de ce ti-a placut Snatch (sau Lock, Stock and Two Smoking Barrels).

The Man from U.N.C.L.E are multe elemente din alte filme regizate de Guy Ritchie: scene de actiune relativ rapide, fara multa “bataie”, dialoguri spumoase – care dau o tenta amuzanta unei scene la prima vedere serioasa, o mica “dezvaluire” despre un personaj, niste tradare, editare caracteristica a scenelor si o coloana sonora foarte, foarte potrivita. La care se adauga decoruri care nu exceleaza prea mult, dar sunt augmentate de costumatie bine aleasa.

Pe scurt, mie mi-a placut mult. O ora si 40 de minute au trecut foarte repede, fara sa existe momente moarte sau plictiseala.

E adevarat, poate personajele puteau fi construite mai mult, dar pentru asta poate ii trebuia un Robert Downey Jr., nu actorii atasati unui Superman trist sau unui Lone Ranger care e posibil sa-i fi ingropat cariera lui Johnny Depp. Nu ca nu mi-a placut cum au jucat cei doi protagonisti, dar pur si simplu nu prea aveau de unde sa ofere mai mult.

Vaca de muls

Cam asta suntem noi pentru toata lumea daca avem indrazneala sa ne dorim sa plecam sa lucram in alta tara. Nu ma plang si nu cer mila, doar observ realitatea.

Alt titlu pentru aceasta postare ar fi “cat te va costa sa pleci ca asistent medical sa lucrezi in alta tara“.

vaca de muls

Sa facem un calcul:

Scoala vrea: 180 lei pentru eliberarea Planului de Invatamant (cu detalierea orelor de practica/teorie pe cei 3 ani) + o adeverinta. Si le elibereaza cam cand vrea ea (scoala sau… persoana care le completeaza).

OAMMR vrea: 153 lei (inscrierea in ordin plus cotizatia anuala – pentru cele 5 luni ramase) + 100 lei (pentru o stampila, o semnatura si o adeverinta care se vrea un certificat ce probeaza caracterul nostru “certificate of good character” – care se elibereaza in cateva zile). Aici adaugam minim 50 lei pentru un certificat A5 care sa ateste ca esti apt psihic pentru meseria de AMG (cu parafa unui medic psihiatru + a unui medic de familie/medicina muncii/medicina interna) + 1 cazier (19 lei). Sa zicem ca vrei sa si lucrezi un pic in tara, adaugi un minim de vreo 18 lei pentru o asigurare de malpraxis (minimul asta il platesti la firme de genul Astra sau Carpatica – ambele in faliment sau pe cale sa intre-n faliment). Si cativa lei pentru niste copii xerox.

La asta adaugam:

  • pasaport 290 lei, valabil 5 ani – nu e chiar obligatoriu, dar toata lumea iti recomanda sa ti-l faci. Oricum, daca il faci in strainatate (la un consulat), e mai scump (aprox. 100 euro, daca nu ma insel)
  • inca un cazier 19 lei. N-ar fi asa rau daca n-ar trebui sa le platesti la Posta Romana, unde stai la cozi peste cozi si dureaza inregistrarea cererii si eliberarea chitantei o gramada de timp.

  • traducere acte. In engleza am gasit un pret minim de 12 lei/pagina. Pentru germana am gasit cu 25 lei/pagina pana acum. Aici intra: adeverinta de la scoala (care tine loc de diploma) 1p, adeverinta tip de la medicul de familie care sa spuna ca esti apt de munca 1p, adeverinta stagiilor de instruire practica 1p (cred), cazier 1p, certificat membru OAMMR 1p, adeverinta good character OAMMR 1p. Total: 6 p – minim 72 lei

  • legalizare acte. Daca ar fi vorba de legalizare traduceri, cel mai mic pret gasit este de 37 lei/document. Cam mult. Dar, din ce inteleg eu, se cer copii romanesti legalizate + traducerile autorizate. Copia legalizata pentru un document romanesc are un pret minim de cam 6 lei/pagina (dar se invarte pe la 10 lei la multi notari publici). Avem cele 6 documente de mai sus, plus pasaportul. Inca minim 42 lei

TOTAL pana acum:

114 + 309 + 340 + 180 lei = 943 lei

Plus taxele postale pentru trimiterea unui plic voluminos in Anglia (aprox. 100 lei)

Plus cele 2 taxe pentru NMC (110 + 130 lire) = aprox 1490 lei (la 1 lira de 6,2 lei)

Minim 2500 lei.

Aici adaugam costul biletului de avion, transferul aeroport-oras, plus cazarea in prima luna (care poate presupune si cererea unei garantii si o plata in avans). Plus un cazier din tara-destinatie. Aceasta parte e platita de multe ori de intermediari sau angajatori (sau primesti ceva cazare subventionata la inceput).

Povestiri triste din medicina – Lipsa respectului fata de pacienti

Acum 2 luni a fost foarte populara in fluxurile de stiri mondiale o poveste a unui american din Virginia careia i-au fost acordate de un tribunal american daune in valoare de 500.000$ pentru ca un medic anestezist (si alt personal medical) l-a jignit in mod repeteta in timp ce era sedat pentru o colonoscopie.

Americanul isi lasase telefonul pornit pe “inregistrare” inainte de colonoscopie, “pentru a fi sigur ca tine minte ce instructiuni i s-au dat post-procedura”.

Inregistrarea se poate asculta in articolul asta WaPo, spicuiesc: “este nebun”, “unul dintre lucrurile bune in a fi anestezist este ca pot face oamenii sa taca din gura”, “dupa cateva minute de discutie cu tine in preop, vroiam sa te lovesc in fata”, referindu-se la iritatia pacientului din zona genitala “nu atinge, nu vrei sa iei sifilis pe mana sau ceva”, “este probabil TBC in penis, deci o sa fii ok”, “este ebola la penis”, referindu-se la faptul ca isi avertiza ingrijitorii ca intotdeauna lesina cand i se monteaza o branula “atunci de ce te uiti, retardatule?” si lista poate continua.
In jurnalul american respectat Annals of Internal Medicine, al Colegiului American al Medicilor apare un articol in care se povestesc doua intamplari in care niste doctori-educatori s-au comportat lipsit de respect fata de pacientii lor sedati, de fata cu studentii lor, viitori doctori la randul lor.

Prima poveste este despre o histerectomie. Un doctor curata si aseptiza cu betadina labiile si zona inghinala a unei paciente si apoi se intoarce la student si ii face cu ochiul, spunandu-i “fac pariu ca ii place”

I was scrubbed into a vaginal hysterectomy. The patient was under general anesthesia. My attending was prepping the patient’s vagina. He picked up a clamp holding sterile cotton balls and dipped them into Betadine. While he was cleansing and scrubbing her labia and inner thighs, he looked at me and said, ‘I bet she’s enjoying this.’ My attending winked at me and laughed.

masaj uterin

A doua este despre o nastere complicata (a unei mame de origine hispanica). Doctorul ii salveaza viata pacientei facand o procedura de ultima instanta, in care se maseaza INTERN postpartum uterul mamei pentru a opri o sangerare. Ei bine, in timp ce e cu mana adanc in interiorul femeii, doctorul se apuca sa danseze si sa dea din mana libera, fredonand ‘La Cucaracha, la cucaracha, dada, dada, dada-daaa.’

Canby then performs an internal bimanual uterine massage. He places his left hand inside her vagina, makes a fist, and presses it against her uterus. I look down and see only his wrist; his entire hand is inside her. Canby puts his right hand on her abdomen and then massages her uterus between his hands. After a few minutes, he feels the uterus contract and harden. He says something like, ‘Atta girl. That’s what I like. A nice, tight uterus.’ And the bleeding stops. The guy saved her life. I was blown away. But then something happened that I’ll never forget. Dr. Canby raises his right hand into the air. He starts to sing ‘La Cucaracha.’ He sings, ‘La Cucaracha, la cucaracha, dada, dada, dada-daaa.’ It looks like he is dancing with her. He stomps his feet, twists his body, and waves his right arm above his head. All the while, he holds her, his whole hand still inside her vagina. He starts laughing. He keeps dancing. And then he looks at me. I begin to sway to his beat. My feet shuffle. I hum and laugh along with him. Moments later, the anesthesiologist yells, ‘Knock it off, assholes!’ And we stop.

Cel mai trist mi se pare faptul ca cei 2 studenti au ras/participat la momentul nepotrivit, desi stiau in sinea lor ca nu e corect sa o faca. Ma rog, editorialul care insoteste articolul initial mentioneaza ca ei publica aceste povesti in speranta ca va genera discutii constructive despre tratamentul pacientilor si de ce unii doctori aleg sa se poarte nepotrivit.

Asta mi-a adus aminte de un post de pe Respectful Insolence, un blog al unui chirurg oncolog american (David Gorski, managing editor la Science Based Medicine.org). In acest post, Orac era pe buna dreptate scarbit si ingrozit de felul in care era prezentat un moment de “educatie medicala”, povestit pe un alt site cu teme medicale (KevinMD.com – una dintre cele mai citite pagini de acest gen din SUA).

Se referea la un repost a unei postari aparute initial pe un blog (sters intre timp) al unei doctorite chirurg din SUA. Povestea cum profesorul ei, in timpul unei operatii de reparare a unui anevrism aortic, observand ca este “prea” atenta in jurul venei cave inferioare (IVC), o sectioneaza voit ca sa “o pregateasca pentru viata de chirurg” si sa vada cum va repara aceasta urgenta.

anevrism aortic

Adica i-a pus voit viata in pericol unui pacient care-si incredintase viata unor profesionisti…

So here I was, handling the plane (the layer, or space) around the IVC with care to avoid ripping it.  It seemed like the intelligent thing to do.  My attending asked, why are you being so dainty with your dissection there?  I answered that I wanted to avoid ripping the cava because they’re so much harder to fix.
I take it he interpreted my comment as fear, and decided upon a teaching moment.  He took his scissors and incredibly, before my eyes, and with no warning or preparation of any kind, cut a one inch hole in the cava… As I tried to process what I just saw, incredulous that he would actually intentionally make a hole in the cava, and as dark blood poured out of the hole, the tide rising steadily in the abdomen, he remarked, “well, are you just going to stand there or are you going to fix that?”…
So on that day, when the vascular attending cut that hole in the cava, he was preparing me, both for the oral exam, and for life as a surgeon.  He wanted to see if I could handle it.

 

 

Sper din tot sufletul sa nu ajung intr-o situatie de genul asta, pentru ca n-as vrea sa regret toata viata apoi faptul ca prin actiunea sau inactiunea mea am fost de acord cu un asemenea comportament…

2 seriale TV pentru vreme ploioasa

  1. Humans

humans

Ce s-ar intampla daca in momentul acesta ar fi pe piata o sumedenie de roboti cu aspect foarte asemanator cu al oamenilor, care pot face aproape tot ce pot face oamenii? Roboti care pot fi gunoieri, soferi, ingrijitori, kinetoterapeuti, lucratori in call-center, bone, menajere, barmani samd. Care sunt foarte aproape de a putea face inclusiv muncile de inalta precizie pe care inca le mai fac oamenii ultraspecializati (medicina, inginerie).

Ei, daca adaugi la asta si faptul ca apar si niste roboti care pot gandi (si suferi si care chiar se pot teme) – care sunt constienti (inteligenta artificiala), atunci ai premiza pentru un serial interesant.

Serialul e plasat in Marea Britanie, intr-un prezent/viitor foarte apropiat distopic, in care robotii (synthetics) sunt omniprezenti in viata oamenilor, pot fi achizitionati in leasing pentru cam aceeasi suma lunara platita pentru o masina si deja au “furat” un numar important de joburi de la oamenii cu pregatire limitata. Problema si mai mare e ca evolueaza constant si deja apare intrebarea “ce sens are sa mai inveti ceva, cand in curand un robot va face asta mult mai bine?”.

Nu are multa actiune (deci nu va ganditi la I, Robot) si e mai degraba o drama cu emfaza pe partea sociala/psihologica. Cu toate acestea, pana acum mie imi place (n-am vazut tot sezonul). Te face sa te gandesti la un viitor posibil. Si la “ce ne face oameni”.

Btw, m-a amuzat si intristat faptul ca nu se mentioneaza deloc cum ar trece omenirea peste repulsia fata de o replica incompleta a unui om (cum ar fi fost primele generatii de roboti umanoizi) – the uncanny valley hypothesis.

  1. Mr. Robot

mr robot

Reteta: Se ia un hacker antisocial, se adauga o corporatie imensa, cu un nume predestinat (Evil corp), care si-a bagat tentaculele in toate aspectele vietii de zi cu zi  in intreaga lume si care ar face orice pentru profit, se introduce in scena o grupare cu motive necunoscute de hackeri (fsociety) care vor sa distruga aceasta corporatie (sau nu?), se adauga o adictie de morfina, un traficant de droguri si cateva fete/femei care au o valoare pentru antenumitul hacker antisocial si se lasa toate la fiert. Se adauga pe parcurs si alte entitati cu planuri necunoscute, se incearca sa se umanizeaze “monstrul corporatist” (sunt doar oameni, intr-un final) si se introduc efecte neprevazute ale placerii ascunse a eroului nostru de a fi “hacker justitiar”.

Rezultatul: un serial interesant, cu o nota neverosimil de mare pe imdb si deja reinnoit pentru un al doilea sezon.

Din serialul asta n-am vazut decat 3 episoade. Dupa un episod 1 relativ alert, devine ceva mai lent. Dar ramane interesant. Sper sa nu ma dezamageasca.

Un filmulet foarte informativ despre infectia cu HPV (virusul papiloma uman)

L.E. Habar-n-aveam ca nu e permis playback-ul decat pe youtube. 🙂

Rezumat: sunt multe tulpini in familia HPV, unele cauzeaza doar infectii cu risc mic (negi = condiloame), altele cauzeaza infectii care au risc mare de a modifica celulele-gazda, ducand la leziuni precanceroase, care, netratate, pot duce la cancer. Poate fi depistat cu testul Papanicolau periodic (care poate fi suplimentat cu un test care poate cauta si identifica mai multe tulpini periculoase ale virusului).

Poate fi prevenit prin vaccinare si… abstinenta totala (sau limitarea numarului de parteneri sexuali) 🙂 Exista 2 vaccinuri: Gardasil/Silgard si Cervarix. In 2014 a aparut si Gardasil 9, care protejeaza de infectia cu 9 tulpini ale virusului (cele 4 initiale + 5 noi).

Poate cauza cancer al colului uterin (cel mai des), anusului, penisului si al gatului (orofaringe). In Romania (conform datelor din 2012) aveam 4300 de cazuri noi diagnosticate anual si 1909 morti din cauza cancerului de col uterin.

Depistarea precoce este cel mai eficient “tratament”, permitand monitorizarea si tratamentul chirurgical timpurii. De asta se recomanda un test Papanicolau la maxim 3 ani intre 25 si 49 de ani si apoi la 5 ani. Tratament non-chirurgical nu exista (desi exista niste sperante pentru viitor).

Viitorul acordarii primului-ajutor

Defikopter - sursa ASB eV
Defikopter – sursa ASB eV

Teoria este simpla: in cazul unui stop cardiac (sau in caz de fibrilatie ventriculara sau tahicardie ventriculara), cand inima nu mai pompeaza sange, dupa 3 pana la 5 minute de privare de oxigen, tesuturile creierului incep sa fie distruse ireversibil. Pentru fiecare minut in care pacientul nu este tratat, sansele sale de supravietuire scad cu 7% in primele 3 minute si cu 10% dupa 3 minute.

Defibrilarea (administrarea unui soc electric pentru a o scoate dintr-un ritm periculos = disritmie) se administreaza doar la fibrilatie ventriculara (de aici si numele defibrilare) sau la tahicardie ventriculara lipsita de puls. Pana la defibrilare, resuscitarea cardiopulmonara (compresii toracice cu sau fara respiratie gura la gura) este foarte importanta si utila pentru supravietuirea pacientului. Defibrilarea poate fi facuta de un specialist cu un aparat “manual” sau de aparate automate, relativ usor de utilizat, numite… Defibrilatoare automate. :))

Daca inima se opreste de tot din pompat si intra in asistola (lipsa activitatii electrice a miocardului si lipsa contracturii sale), defibrilarea este inutila. Dar prin resuscitare cardiopulmonara + tratament medicamentos (adrenalina + atropina sau vasopresina) inima poate incepe sa bata din nou neregulat, oferind un ritm care ar putea fi defibrilat.

Am dat peste filmuletul asta:

Niste germani (Arbeiter Samariter Bund) vor sa introduca un sistem de livrare rapida (numit Defikopter) a unui Defibrilator extern automat  la locul unde un trecator (bun samaritean) a observat un stop cardiac. Folosesc o drona pentru asta, care poate zbura cu pana la 70 km/h, localizeaza pacientul folosind un app (sau sistemele de geolocatie pentru localizarea unui apel). Drona este dotata si cu o camera video, pentru a vedea un eventual pilot pe unde zboara. Pana acum germanii au facut doar teste (incununate de succes) intr-o zona de langa Stockholm, intr-o colaborare cu Karolinska Institut din Suedia. Pentru moment exista niste limitari din cauza legilor actuale, care cer ca un asemenea aparat sa fie pilotat tot timpul, nu ii permit sa zboare independent (desi software-ul actual ii permite asta).

Pentru cei vorbitori de limba engleza, am gasit o alternativa, tot in faza de proiect, din Olanda:

Un belgian – Alec Momont*, proaspat absolvent al Universitatii Tehnice Delft din Olanda, a proiectat o drona care poate zbura cu pana la 100 km/h, cantareste 4 kg si poate cara pana la 4 kg in plus, care poate duce in cateva minute un Defibrilator Extern Automat la locul unde o persoana tocmai a suferit un stop cardiac. Cu ajutorul unui monitor, a unei camere video si a capacitatii dronei de a trimite si primi un stream de informatii si video catre un centru de comanda, spectatorul care a apelat serviciile de urgenta poate fi instruit ce sa faca.

Costurile unui asemenea sistem par sa fie destul de mici (pana la 15.000 euro, calculeaza belgianul). Problemele tin tot de reglementarea zborului unui asemenea aparat si de calibrarea unui sistem de zbor automat (evitarea obstacolelor se pare ca nu functioneaza inca perfect). Comunicatul de presa al universitatii olandeze e optimist, ei cred ca vom vedea asemenea drone pe cerurile Europei in urmatorii 5 ani, maxim.

Oricum, google a intrat in hora, in luna iunie aparand stiri ca au obtinut un patent pentru o flota de drone care sa fie capabile sa livreze defibrilatoare automate plus alte medicamente sau consumabile pentru situatii de urgenta in zone indepartate. Evident, si in SUA au aceleasi probleme cu legile, care spun ca nu poti zbura un asemenea aparat decat in raza ta vizuala (asta daca nu te numesti The United States Air Force si bombardezi un terorist de la cateva mii de km distanta).

Despre Romania, ce pot sa zic. De acum un an are si Bucuresti-ul 10 defibrilatoare automate externe, pentru o investitie totala de 70.000 euro (desi un aparat costa aproximativ 2000 euro). Ar fi un lucru bun daca am ajunge si noi ca in Danemarca, unde aproximativ 15% din populatie a efectuat cursuri de prim ajutor intre 2008 si 2010, rata de supravietuire post stop cardiac la 30 zile si 1 an s-a triplat si numarul de supravietuitori la 100.000 locuitori s-a dublat (adaugand si modificari in ingrijirea pre si intra-spitaliceasca, zice studiul asta JAMA).

 

  • Belgian genial, de altfel. A absolvit cu media maxima facultatea (doar a 5-a persoana care a facut asta in 50 de ani), a facut proiectul cu ambulanta-drona pentru licenta si deja a mai lucrat la inca 4 proiecte de design industrial si/sau medical cu aplicare imediata in sfera comerciala printre care si un mic senzor portabil si nederanjant care ajuta un pacient sa se recupereze mai bine postoperator sau un fel de orteze proiectate si printate 3D specific pentru fiecare pacient, pentru a ajuta la stabilitate dupa o accidentare

Cum am primit o oferta de angajare intr-un spital din Anglia la doar 2 zile dupa ultimul examen de postliceala

london bridge

Pe scurt: cu ceva noroc, pregatire din timp si bazandu-ma pe cunostintele mele de limba engleza. Faptul ca 3 ani de zile am mai si facut cate ceva in practica in spital a ajutat destul de mult.

Pe lung:

Pentru a lucra in Anglia ca asistent medical PROASPAT ABSOLVENT, NMC-ul (oammr local) trebuie sa iti recunoasca studiile si sa iti emita dreptul de libera practica, materializat printr-un numar (PIN).

Pentru asta trebuie sa te inscrii in oammr, sa strangi niste acte, sa le traduci si legalizezi, sa completezi un formular pe site-ul NMC, primesti acasa un plic cu un formular, printezi un al doilea formular, treci cu toate pe la scoala, oammr, medicul de familie, medicul de medicina muncii (daca e cazul), strangi semnaturi, stampile si hartii, le trimiti la NMC inapoi si astepti. Platesti si 110 lire plus 130 pentru inscriere si cotizatia anuala. Apoi (sau intre timp) ori iti depui direct candidatura la spitale, ori apelezi la intermediari.

Ce am facut eu?

Am intrat intr-un grup de facebook cu cateva mii bune de membri, cu Asistente Medicale romane in UK. E creat de o agentie de recrutare (nimic neobisnuit).

Din ceea ce ziceau oamenii pe acolo, in ultimele luni am facut o lista cu agentiile de intermediere care erau recomandate CONSTANT de alti romani. Pana acum, lista e cam asa: VPL healthcare, Reach HR, CPL healthcare, MMA, PCQ recruitment.

Cu cateva saptamani inainte de examen am completat formularul ala on-line de pe site-ul NMC, mi-a venit plicul (cu un numar temporar de inregistrare, PRN). Mi-am updatat CV-ul (in engleza) cu ce am facut eu prin spitale in timpul scolii, cu perioadele de voluntariat, diploma de la crucea rosie romana, am facut un e-mail standard si m-am apucat sa trimit e-mailuri (sau sa folosesc formularele de contact) catre agentii de recrutare. Cele de mai sus, plus altele care pareau sa nu fie chiar cazute din pom.

Unele agentii nu mi-au raspuns deloc, unii mi-au zis sa mai astept pana dupa ce iau diploma de la scoala (desi le ziceam ca asta presupune o asteptare lunga si altii au primit PIN-ul si fara diploma), unii mi-au zis sa astept pana iau examenele, altii mi-au zis ca nu ma pot recomanda decat pentru Nursing Homes, pentru ca “spitalele cu care lucreaza ei nu vor asistenti medicali nepregatiti”. Altii au fost foarte ok. Am avut atatea discutii telefonice cu “please tell me, in English, what you did in these 3 years and why do you want to be a nurse and work in England” incat mi s-a acrit un pic. Dar mi-a trecut. Acreala. 🙂

Aveam programate 2 interviuri saptamana aceasta. Unul s-a anulat (sau transformat intr-un interviu pe skype). Altul a venit, a fost ok si s-a materializat intr-o oferta de angajare (pentru momentul cand voi avea PIN-ul sau mai repede, daca totul va fi in regula cu background check-urile lor). Aproape ce vroiam eu: Chirurgie (nu inca Operating Theatre, dar daca ma voi descurca si voi castiga “skills and knowledge of our system” ma pot muta).

Salariul standard de RN intr-un spital NHS, band 5, incepator. Oras maricel, spital universitar. Pe scurt, un inceput foarte bun pentru cautarea unui loc de munca. Daca nu gasesc nimic altceva, este o senzatie foarte misto sa stii ca ai o oferta pe care te poti baza (ma rog, nu la nesfarsit).

Ca beneficii oferite de spital: plata uneia dintre taxele de inscriere in NMC, cazare subventionata primele 2 luni (in limita unei sume fixe), plata unui bilet de avion dus, plata unui bilet de avion dus-intors in Romania dupa 6 luni (durata primului contract).

Pentru cine e curios, interviul in sine a fost simplu: niste calcule legate de administrarea de medicamente, un set de intrebari scrise, apoi interviul fata-n-fata cu 2 Senior Nurses. In timpul interviului am avut intrebari standard de resurse umane, urmate de cateva despre ce am facut in scoala, ce am facut in spitale, cu ce realizari sunt mandru din timpul “carierei” mele de nurse si, la final, cateva scenarii clinice – ai pacientul X, ce faci cand… Colegele de anul trecut imi povesteau ca au fost puse sa faca un Nursing Plan pentru un pacient cu o afectiune. Alte asistente de pe grupul mentionat mai sus au fost puse sa discute pe marginea unui Nursing Plan venit de acasa. Altele au fost intrebate multe informatii despre ingrijiri pentru pacienti care sufera de dementa, paliative si comunitate (asta pentru cei care plecau la Nursing Homes).

Ca la ultimele examene orale, am fost oprit din ceea ce spuneam de catre intervievatori, pentru ca pur si simplu nu aveau timp sa asculte tot ce le ziceam eu. “He talks so much…” i-au zis unei colege care a urmat dupa mine. 🙂

Ce m-a enervat a fost faptul ca nu i-am putut citi pe interlocutori. Poate pentru ca erau britanici? Au pastrat cam aceeasi expresie de interes usor fortat pe parcursul intregului interviu. Bine, poate asa considerau ei ca e mai profesionist din partea lor? Poate sunt eu obisnuit cu romanii nostri, unde iti dai seama (cu un pic de antrenament) daca le-ai placut si daca te vor angaja relativ usor.

Faptul ca le-am mentionat niste lucruri pe care le citisem pe site-ul spitalulului, in rapoartele lor anuale (ca au multe zile MRSA bacteraemia-free, ca au o rata de invidiat de infectie spitaliceasca – practic 0 – cu C. difficile, ca pacientii lor au un numar minim de escare) nu mi-a castigat decat un pat on the back verbal “you’ve obviously done your research“. Pfff, parca eu imi doream sa fie totul mai greu. :))

Citind tot ce am scris, stiu ca pare prea simplu. Ce naiba, imi gasesc un job in strainatate si nici macar n-am dreptul de munca in Romania (asta vine abia saptamana viitoare)?

Asa a fost pentru mine (si nu numai).

Pentru cine se intreaba de ce nu am dat numele agentiei sau al spitalului: numele agentiei il voi oferi cand voi semna un contract de munca, iar spitalul… 3 ani de zile am refuzat sa ofer prea multe detalii despre mine pe blog, n-o sa ma apuc acum sa spun unde o sa lucrez.

Cum a fost admiterea la Facultatea de Asistenti Medicali din cadrul UMF “Iuliu Hatieganu”, Cluj, in 2015

In continuarea posturilor din 2014, cu admitrea la UMF Carol Davila sau la Scoala Postliceala Fundeni, cu ajutorul altor viitori asistenti:

30 de intrebari (au fost niste probleme cu niste grile gresite, au fost anulate niste intrebari la anumite variante), puteau avea raspuns multiplu, erau punctate (partial) si raspunsurile CORECTE partiale. Nu am gasit exact cum erau punctate intrebarile, totusi. Bibliografia: Manualul de Anatomie de clasa a 11-a, doar Sistemul osos, Sangele, Respiratia si Circulatia.

300 lei taxa de admitere! 40 locuri la buget, 57 la cu taxa. Info de pe site-ul lor (nu stiu cat va mai ramane linkul valabil). Ultima medie de admitere: fara taxa: 8,60; cu taxa: 7,47

De curiozitate, l-am rezolvat si eu. Din 30 de intrebari, am nimerit perfect 11 (culmea, majoritar cele cu 3 si 4 variante). Am mai avut inca 9 intrebari cu doar 1 raspuns gresit, la restul nu as fi fost punctat. Cred ca nu intram. Dar asta e la 3 ani de la admiterea mea. Era vorba de 4 capitole mari si late (nu tot manualul, ca la mine). Daca le citesti de mai multe ori, cu atentie la numere, ar trebui sa te descurci bine.

Multumesc din nou cititorului blogului meu (care a intrat la “buget”) care mi-a oferit pozele respective! Am blurat raspunsurile lui, pentru a putea fi facute si de altii. Fiecare rand ar corespunde literei (a, b, c, d, e). Si mult succes lui mai departe la scoala.

1-1314-27 28-30

REZULTATE:

1    c, d
2    b, c, e
3    a, b, c, d
4    b
5    a, c, d
6    b, c, d, e
7    c, d, e
8    b, d
9    a, d
10    a, b, c
11    c
12    a, c, d
13    b, d
14    b, c, e
15    a, c, d, e
16    a, d, e
17    a, b,
18    a, b, c, d
19    a, c, d
20    b, d, e
21    a
22    a, b, c, d
23    a, b, e
24    a, e
25    a, b
26    a, b
27    e
28    a, d
29    c
30    a, d, e

Examen de absolvire (3) – prezentarea lucrarii de diploma

Dintre cele 3 examene de final (oral si scris), de asta ma temeam cel mai putin.

Stateam azi si ma gandeam ca, daca as fi fost foarte superficial, as spune ca m-am stresat degeaba. Examenele au fost asa de usoare incat puteam sa ma prezint doar cu ce stiam in momentul terminarii scolii (partea teoretica, cel putin) si sa le iau cu medie mare. Atata doar ca eu nu am invatat pentru note, ci pentru a nu ma trezi vreodata in fata unui pacient intr-o anumita stare, fara sa stiu absolut nimic despre “ce naiba sa ii fac astuia”. Am reusit asta? Nu chiar cum mi-am propus, dar am o baza pe care sa pot cladi.

Revenind la ultimul examen: Mi-am facut lucrarea singur, stiam ce am scris in ea (stiam si greselile de punctuatie si ortografie de la capitolul de anatomie, pe care n-am mai apucat sa le corectez inainte de-a depune lucrarea pentru ca am lasat corectarea pe mai tarziu, prea tarziu), repetasem partea de nursing si pentru examenele precedente (pentru ca era unul dintre subiectele posibile pentru oral), partea de fiziopatologie si tratament pentru examenul scris. Plus ca era din gastroenterologie + chirurgie, deci 2 dintre materiile (si specializarile) care imi plac foarte mult.

Plus ca era vorba de vorbit liber, plus raspunsul la cateva intrebari care se vor “dificile” – despre un subiect medical. Daca dupa 3 ani de zile nu as avea nimic de spus despre un subiect cu tema medicala, pur si simplu n-ar avea sens sa mai spun ca ma numesc asistent medical.

Sincer vorbind, am avut prea putin timp la dispozitie pentru a spune tot ce imi pregatisem in cap. Pentru ca e dificil sa rezumi o lucrare de 50 si ceva de pagini in 10 minute.

Deci ultimul examen a venit, a fost cel mai aiurea organizat dintre toate 3 (am fost chemati la gramada la ora 8, am fost evaluati dupa multe ore de asteptare), a trecut, am luat 10, am terminat cu 9,93 si acum pot in sfarsit sa ma numesc Asistent Medical Generalist.

Ceva important pentru mine: am facut-o fara sa copiez de la nimeni, fara sa ma inspir din nimic si fara sa dau vreun ban spaga.

3 ani de zile cu greutati, nemultumiri, mult-mult alergat dupa autobuze si niste bucurii se incheie aici.

Acum 2 ani imi inchipuiam ca la sfarsitul scolii o sa fac scandal, o sa spun tot ce nu a mers cum trebuie in acesti 3 ani, o sa numesc unul cate unul fiecare profesor care nu a venit la ore, care a dat note din burta, care nu si-a predat materia, care nu-stiu-ce.

Acum sunt obosit si convins de inutilitatea unui asemenea demers.

Singurul lucru pe care trebuie sa-l fac este sa multumesc:

  • profesoarelor de nursing din anul 2 si 3 (in special dirigintei din anul 3) care mi-au raspuns la intrebari si si-au predat materia constiincios si care au negociat cu succes predarea unei cantitati mari de informatii unui grup deloc eterogen de (majoritar) adulti, cu problemele lor distincte
  • profesoarelor de diferite materii medicale (in general, doctori) care chiar si-au predat materia, ne-au oferit suport de curs si ne-au si raspuns la intrebari
  • profesorilor din anul 1 (in special cel de biochimie si cea de anatomie) care au facut interesante niste materii foarte stufoase si complicate
  • asistentelor medicale care si-au gasit timp sa-l invete pe un tampit o meserie deloc usoara, desi aveau multe alte lucruri de facut
  • catorva asistente-sefe care si-au gasit timp sa ma primeasca in voluntariat sau in practica in sectiile lor, desi scoala ma trimisese in alta parte si era vorba de sectii cu pacienti dificil de ingrijit si cu mare responsabilitate pe capul personalului medical (nu ca ar exista sectii banale, dar unele sunt mai grele ca altele)

Si sa-mi cer scuze oamenilor intalniti prin practica sau la scoala (unii dintre ei mentionati mai sus) pe care i-am dezamagit. Majoritar are legatura cu faptul ca a trebuit sa balansez un job, scoala/spitalul si viata si uneori nu le-am facut bine pe nici unele.

Pentru ca cei 3 ani erau doar un inceput, acum incepe alta etapa in viata mea: cautarea unui job de asistent medical (care de fapt a inceput de ceva timp, deja) si integrarea intr-un colectiv spitalicesc, intr-o noua meserie si (99% sigur) intr-o tara noua.

Examen de absolvire (2) – scris

Examenul l-am dat ieri. Desi a fost (prea) simplu, a fost prima data in 3 ani cand am crezut ca e posibil ca toate planurile mele sa fie date peste cap. Desi am dat destule examene la viata mea, ieri am reusit sa ma tampesc cand am inceput examenul.

Eu scriu foarte urat. Daca ati auzit de mitul scrisului greu lizibil “de doctor”, ar trebui sa marturisesc ca al meu este mai urat si mai greu de inteles chiar si comparat cu un scris urat “de doctor”. Diriginta mi-a atras specific atentia la ultimele noastre intalniri ca voi fi depunctat daca voi scrie cum scriu eu de obicei (si la lucrari ma straduiesc, de regula, sa scriu “frumos”). Ei bine, la examen am zis sa fac tot posibilul sa fiu lizibil. Deci am scris… cu majuscule si litere de tipar. Am intrebat ambele profesoare supraveghetoare despre asta, mi-au zis (si am martori) “nu ar trebui sa fie nici o problema, se vede ca la fel ai scris si in titlul lucrarii“. Ei bine, la finalul lucrarii am aflat ca in alte sali s-a mentionat specific faptul ca NU trebuie scris cu litere de tipar, pentru ca poate fi considerat semn. Drept consecinta, am stat 1 zi cu frica in san ca voi fi singurul dobitoc care va fi picat pe motiv de “scris considerat semn“.

Cand i-am spus dirigintei despre asta, mi-a spus ca “am fost tampit” (pe buna dreptate) si ca “probabil nu va fi o problema”.

Ei bine, am scapat. Am luat examenul. Daca citeste cineva care va trece prin examenul asta in viitor, sa tina minte: NU FOLOSI MAJUSCULE DE TIPAR, scrie normal! 🙂

Examenul a fost usor, precum ziceam. La eseu am avut un subiect de gastroenterologie. Chiar nu aveam cum sa gresesc la el.

Grilele au fost printre cele mai usoare, intrebarile “lacunare” la fel. Cunostintele necesare pentru a lua o nota peste 6 la examenul asta erau pe undeva la nivelul anatomie de a 11-a plus ceva cultura generala plus cateva articole citite din publicatii on-line cat de cat acceptabile si gata “examenul pentru a deveni asistent medical”. Vorbesc serios. Examenul de admitere la facultatea de Medicina din Bucuresti e de cateva ori mai greu decat examenul nostru. Si cel de admitere la o facultate de asistenti medicali are intrebari mai dificile. Ma rog, e un pic aiurea sa le compari, la unul se verifica cunostintele de anatomie, la altul cunostintele de “ingrijire a pacientului”.

Chiar si in conditiile acestea, unii colegi au ales sa se inspire unii de la altii (sau mai rau). 3 ani de zile nu inveti nimic, nici macar pentru un examen pentru care primesti mura-n-gura nu te pregatesti. Apoi se cheama ca esti asistent medical si esti pregatit teoretic sa ingrijesti un bolnav. Ce-mi pasa mie, poate o sa mi se spuna. Pai imi pasa din 2 cauze:  1. o sa le intru-n maini unora ca ei si eu (sau familia mea, sau alti nevinovati) 2. eu am muncit pentru a obtine diploma asta. Ok, in timpul anilor am mai lipsit de la anumite ore, am avut 2 stagii de practica in care n-am facut mare lucru, am mai primit si note din burta. Deci nu-s nici eu chiar usa de biserica. Dar m-am straduit tot timpul sa invat ceva in spitale si la scoala, mi-am facut lucrarea singur si pentru examene am dat doar ce am stiut eu, n-am folosit “ajutoare” de nici un fel. Si m-am straduit sa compensez pentru orele pierdute sau pentru practica pierduta (am facut voluntariat cele 12 saptamani de vacante de vara).

Revenind la examen: Am facut 1 greseala la o grila – pentru ca am rationat la o intrebare despre epilelpsie, nu am invatat raspunsurile pe de rost. La asta s-a mai adaugat o greseala pe undeva si s-a dus 10-le. Ma rog, am luat FOARTE aproape. Notele nu conteaza, si am zis-o tot timpul, dar acum imi propusesem ca un scop personal sa iau nota maxima.

Ma rog, stiu ce stiu si ce nu stiu (multe) si examenul asta nu a fost deloc relevant (l-au inclusiv colegele mele care citeau anul trecut din propriul lor referat despre “ademon de ipofiza” si habar-n-aveau unde naiba le sunt plamanii, inclusiv colegul meu care crede ca in apa sunt carbohidrati samd). Dar aveam un scop si l-am ratat de putin. Asta e. Trecem mai departe la lucruri mai importante.

Luni va fi ultimul examen, apoi imediat am primele interviuri pentru un job.

Recapitulare examen (10) – diete, analize si altele

Regim dietetic pentru:

AVC: alimente cu putine grasimi, continut scazut de colesterol, putina carne rosie (procesata), fara alcool si fumat. Atentie la pacientii post-AVC ischemic sau cu FiA tratati cu anticoagulante orale cumarinice (Sintrom), trebuie sa fie atenti cate legume cu frunze verzi (spanac, varza, varza creata, salata etc.) + condimente (ghimbir, usturoi) + plante medicinale (ginseng, gingko biloba) consuma.

HTA si alte boli cardiovasculare: regim hiposodat, cu continut scazut de grasimi, colesterol; fara cafea, alcool, fumat

GASTRITA: fara condimente, cafea, ciocolata, alcool, fumat, afumaturi, lapte acru, prajeli, branzeturi fermentate, bauturi carbogazoase; regim hiposodat. 5 mese mici, regulate. Alimente lichide si/sau f. bine mestecate in crize.

ULCER GASTRIC: fara condimente, cafea, ciocolata, alcool, fumat, afumaturi, prajeli, branzeturi fermentate, bauturi carbogazoase. Continut scazut de proteine si grasimi, atentie la AINS. Niciodata mese cu mai putin de 2 ore inainte de intindere in pat. Mese bine mestecate. Cartofi, orez, supe usoare, banane (nu verzi), mere, carne usoara (pui, peste), salata, paine.

CIROZA: Dieta hiposodata, normocalorica, 3 mese + 2 gustari. Exista o teorie care spunea ca ar trebui ca pacientii cu ciroza sa manance putine proteine, deoarece prin metabolizarea proteinelor se produce azot (si dezechilibru uremic), care poate creste riscul de encefalopatie hepatica (uremica). Pentru moment, se pare ca aceasta teorie a fost discreditata si se recomanda alimentarea cu proteine (pentru ca pacientii cirotici sunt casectici si sufera de inapetenta oricum)

DIABET ZAHARAT: aici sunt foarte multe optiuni. Se poate face o combinatie de diete cu putini carbohidrati, cu index glicemic scazut si cu continut crescut de fibre alimentare. Low carb: salata, carne, oua, nuci, branza, fructe (in special cele din familia capsuni, afine, zmeura, mure); Indice glicemic scazut: indulcitori, continut un pic crescut de grasimi, proteine, fibre, legume, fructe, lactate

LITIAZA si COLICA BILIARA: regim cu continut scazut de grasimi (in crize 0, in rest continut scazut). O dieta saraca in folati, Mg, Ca si vit. C pare sa duca la litiaza biliara. Atentie ca dietele cu numar scazut de calorii sau la perioadele de infometare (post?) si alimentarea totala parenterala – pot duce la formarea de calculi biliari rapid.

LITIAZA RENALA: oxalica/ oxalati de Ca: scadem aportul de calciu, crestem aportul de alimente ce duc la absorbtia calciului, fara tomate, telina, sfecla, citrice, ciocolata

litiaza urica: multe vegetale, putine proteine, fara ridichi, fasole, mazare, ciuperci, ciocolata, conopida

litiaza fosfatica: regim hiposodat, fara branza, oua, legume uscate. Regim cu continut crescut de proteine si lipide.

HEPATITE: fara alcool (evident), cu continut redus de grasimi si zaharuri, regim hiposodat, normocaloric. Important sa existe in dieta: Lactate, cereale integrale, fructe si legume, proteine (carne, peste, soia, nuci, oua), suficiente lichide.

  • recoltare coagulograma: 0 alcool cu minim 7 zile inainte, aspirina oprita cu 3 zile inainte

Analize coagulare (cateva): Fibrinogen, TQ+INR, aPTT, TS, TC, TT, T fragilitate capilara (garou). Ultimele 4 nu prea se mai fac. TQ+INR si aPTT sunt utile preoperatoriu. (plus nr. de trombocite, evident). Cele care se recolteaza se iau (de regula) in vacueta cu capac albastru, cu anticoagulant citrat, in ratia 1 parte anticoagulant, 9 parti sange, se iau pe nemancate (à jeun) sau 4 h postprandial si preferabil ultimele, dupa eliberarea garoului. Cerintele depind si de datele laboratorului spitalului si de tipul de vacuete disponibile!

Important: Coagularea incepe cu cheagul primar, format din trombocite activate (care elibereaza si TF). Cascada coagularii e impartita (artificial, pentru a o intelege) in calea intrinseca si cea extrinseca. Ele sunt, de fapt, legate strans, nu independente. Cea extrinseca incepe la injuria tisulara, cand se elimina factor tisular (TF), care activeaza factorul VIII si impreuna activeaza factorul X. Cea intrinseca incepe la contactul de suprafata, se activeaza factorul XII si printr-o serie de activari in cascada, se termina cu activarea factorului X. Factorul X activat, impreuna cu factorul V activat formeaza protrombinaza, care activeaza protrombina in trombina. Aceasta reactiveaza alti factori din calea intrinseca (V si VIII), factorul XIII (cu rol in stabilizarea cheagului de fibrina), continuand reactia. Trombina activeaza si proteina C reactiva (cu rol in inhibarea reactiei). Trombina taie si fibrinogenul in fibrina. Fibrina, sub actiunea f. XIII formeaza o matrice rezistenta in jurul cheagului primar (al trombocitelor activate) – et voilà, cheagul final.

Pe masura ce cheagul se formeaza, se activeaza si factorii de control al cheagului, care culmina cu fibrinoliza si “distrugerea” cheagului. Rol important in asta au proteina C, TFPI, antitrombina si plasminogenul. Plasminogenul e activat de tissue plasminogen activator, t-PA, pe care il folosim in varianta sa artificiala la ditrugerea cheagurilor (in IMA, AVC s.a.), in medicamentele care se termina in -teplase (ex.: Tenecteplase = Metalyse).

Fibrinogen (valori normale: 200-400 mg), creste la infectii, inflamatii, tumori, si in sarcina; scade in hepatite si in coagulare intravasculara diseminata (se “utilizeaza”).

TQuick (sau timp de protrombina) + INR (international normalized ratio): importante pentru monitorizarea tratamentului cu cumaroli (warfarina, sintrom), care afecteaza factorii in care vitamina K are un rol important in “maturizarea” lor: X, IX, VII si II (eu tin minte cu 1972: 10, 9, 7, 2). Valori normale: 11,5-15 secunte (PT) si 0,8-1,2 (INR).

aPTT (activated partial thromboplastin time): important in monitorizarea efectului anticoagulant al heparinei (cu greutate moleculara mare, heparina “normala”). Folositor in evaluarea riscului hemoragic sau in detectarea anticoagulantului lupic. Valori normale: 26-32 s.

TS se masoara din lobul urechii (dezinfectie – stergere – incizie – cronometrare). Val. normale: 2-4 minute

TC se masoara din pulpa degetului (dezinfectie – stergere – incizie – lama cu ser – disc petri umed – cronometrare + basculare stanga-dreapta). Val. normale: 8-10 minute.

TT: recoltare; util in evaluarea tratamentului anticoagulant (heparina/non-heparina), cu fibrinolitice, in coagularea intravasculara diseminata. Val. normale: 15-25 s.

Buletin urinar: in mod normal are 11 parametri: pH, densitate, hematii, leucocite, acid ascorbic, urobilinogen, bilirubina, proteine, N, glucoza si corpi cetonici; + aspect (culoare, miros, transparenta) + sediment de urina

Analize in hepatite: AST, ALT, Bilirubina totala/directa, anticorpi antivirali (sau antigen) si biochimie urina + ALP, GGT, Albumina, Proteine serice (+electroforeza), Hlcg, VSH, Fibrinogen

Analize in ciroza: N, Albumina, ALT, AST, ALP, GGT, Bilirubina, Colesterol (LDL, HDL, VLDL), TAG, Fosfolipide, Protrombina, Fibrinogen. + din paracenteza: Gradientul seric/ascita al albuminei (pentru a vedea daca e cauzata de IC sau IH)

Analize suplimentare in Ascita: HLCG, VSH, Glicemie, creatinina. (+ ce e la ciroza)

Glicemia se poate lua: cu glucoteste (strip-uri); glucoza serica (sange, vacuete cu/fara anticoag SAU cu NaFl/Na2EDTA) – 4 tipuri: a jeun, 2h postprandial, aleatoriu si 2h post admin. a 75g gucoza oral; anumite aparate din sectiile ATI includ o masuratoare a glicemiei in buletinul EAB (arterial/venos); hemoglobina glicata (HbA1c) – a jeun/postprandial, vacutainer EDTA K3. Pentru un diagnostic de diabet (si o urmarire a evolutiei bolii) e importanta o corelare a valorilor glicemiei cu a hemoglobinei glicate.

Si altele:

Perioada de ingrijire postoperatorie trebuie sa includa observarea a minim 12 aspecte:

  • facies: denota durere, analgezie incompleta; cianoza, paloare – semn de hemoragie/soc
  • temperatura – scade postop, creste un pic in prima zi, ar trebui sa revina la normal dupa 24 h; febrilitate scazuta = semn de infectie
  • respiratie + puls + TA in stransa legatura
  • diureza – atentie la glob vezical (anurie minim 6h postoperator)

  • tranzit intestinal: revin gazele in 24-48h, primul scaun dupa 2-3 zile; in caz contrar, la indicatia medicului, se folosesc parafina, sorbitol etc.

  • pozitia

  • durerea

  • pansamentul + tubul de dren (aspect, sangerari, mirosuri, permeabilitatea tubului)

  • mobilizarea pacientului – cat de curand posibil, in functie de operatie, eventual mobilizare pasiva (kinetoterapeut)

Recuperarea post AVC 1) incepe de la patul pacientului (mobilizare pasiva, intoarcere la 30m/max. 2h, folosirea de saltele antiescare) 2) in faza postacuta – se schimba pozitia, se incearca sprijinirea pacientului si incurajarea sa pentru a se ridica, pentru a sta in sezut pana la a ajunge sa mearga cativa pasi; 3) dupa 4-5 saptamani se apeleaza la gimnastica usoara, cu scopul de a face pacientul sa reinvete sa mearga; 4) dupa 5-6 saptamani se lucreaza cu un logoped si ergoterapeut pentru a face pacientul sa rationeze, sa citeasca, apoi sa scrie.

Pacientii cu Parkinson’s trebuiesc ajutati de familie. Pentru aceasta, trebuie instruita familia sa ofere suport, sa ii ajute cu un program zilnic de activitati care sa ii tina activi si sa ii ajute sa se integreze in societate chiar si in conditiile de noua realitate fortate de boala. Modificari utile: folosirea de fotolii pe care pacientul sa isi sprijine mainile; folosirea de haine/incaltari usor de imbracat/dezbracat (fara nasturi, sireturi); folosirea de tacamuri si vase care sa fereasca pacientul de stropiri si accidentari (linguri adanci, nimic taietor, vesela din plastic); instruirea pacientului sa isi miste fortat mainile pe langa corp, sa gaseasca un echilibru prin pozitionarea mainilor (in spate, eventual); folosirea unui pat cu o saltea mai tare.

Varsaturile in jet, bruste (fara g&v), sunt semn de problema neurologica/de origine centrala (SNC)

Digitalicele: clasa de medicamente care stimuleaza  contractia miocardului si scad conductia atrio-ventriculara. Utile in insuf. cardiaca sau in tahicardii supraventriculare. Ex: Digoxina (admin. p.o/i.v.), Digitoxina (doar p.o.), Lantozida C, Strofantina G/K. In realitate se (mai) foloseste doar Digoxina. Este perimata, folosita doar in locurile fara acces la alte medicamente mai noi, mai eficiente si cu ef. adverse mai putine. Doza terapeutica e foarte aproape de doza toxica!

Anestezia poate fi generala sau loco-regionala. Cea generala trebuie sa obtina concomitent: hipnoza  + analgezie + relaxare musculara. Cea locala se poate face: prin refrigerare, hipotermie, contact, unguente, infiltratii. + blocuri de trunchiuri sau plexuri nervoase. + Peridurala: care poate fi de durata (cateterul poate sta montat saptamani), folosita in ortopedie, operatii pe membrele inferioare si in zona urogenitala. + Rahieanestezie (subarahnoida): in functie de locul de electie, poate oferi bloc anestezic (in sus) pana la T4 / T8 / T10 / L2.

Injectii:

subcutanat se fac majoritar heparinele fractionate (LMWH = -parine) si insulina. SI interferonul. Sezand sau DD

intradermic se fac: teste de alergie, intradermoreactii, vaccinare BCG, anestezie locala, desensibilizari alergice. DD!

intramuscular se fac: substante uleioase, cu densitate mare, substante cu volum mai mare (pana la 5 ml). Se face pacientului in DV, DL, sezand. NICIODATA IN ORTOSTATISM! In picioare muschiul nu e relaxat, se poate rupe acul. Sau pacientul poate suferi o sincopa – se rupe acul.

i.v.: NICIODATA sezand sau in picioare. Risc de lipotimii – ruperea acului, hemoragii etc.

Asta a fost: 3 ani comprimati impropriu in 10 postari.

Sfârșit.

Examen de absolvire (1) oral/practica

Pentru cine nu stie, avem 3 examene pentru finalizarea unei postliceale. 1 de practica/oral, 1 scris si 1 de sustinere a lucrarii de diploma, cu intrebari suplimentare.

Eu sufar de migrene de la 18 ani. Cel mai rau a fost acum 4 ani, cand am avut vreo 12 in 6 luni, ceea ce mi-a castigat un consult neurologic si un IRM (care a fost ok). De atunci s-au calmat, am cam 1 la 3-4 luni. Anul acesta am avut doar 2. Toata duminica m-am gandit daca sa imi iau cu mine Imigranul azi la examen. Dar care era probabilitatea sa am una fix azi?

Buun. Ma trezesc eu devreme, ma duc la sala sa ma limpezesc un pic, ma spal, mananc, ma imbrac, dezbrac si reimbrac (cica nu dadea bine sa merg in pantaloni 3 sferturi la examen) si ajung la spital.

Eram un pic stresat de amenintarea dirigintei, care ne promisese celor care nu am venit la festivitatea de absolvire ca “ne va arata ea, mai ales DACA nu ne-am pregatit”.

In curte, cateva zeci de straini in uniforme diferite de ale noastre, repetau de zor, cu hartii, caiete si manuale. Credeam ca sunt studenti la medicina. I-am auzit repetand “administram medicamente, observam functiile vitale si vegetative si pozitionam pacientul” si m-am lamurit. Erau de la alte scoli postliceale.

Imi gasesc colegele si sectia unde eram noi examinati si ma schimb. Cand ies din (sper) ultima toaleta jegoasa, cu rugina si igrasie pe pereti si fara apa la chiuveta, primul lucru pe care il observ e ca nu mai vad bine.

Incerc sa citesc o foaie, era neclara pe margini. Clar, primul semn de aura premergatoare unei migrene. Iau 2 antinevralgice, rontai ceva baton si ma pun intr-un colt rece si intunecat. Dupa aproape 1 ora imi vine mie randul, tocmai cand aura trecea si imi pulsa capul intr-o durere (medie) de cap. Migrena slaba, sa zicem.

Oricum, intre timp au iesit mai multe colege, cea mai mica nota a fost de 8. Deci nu aveam ce griji sa imi mai fac. Atata timp cat puteam vedea lucrarea, ma descurcam.

Iau subiectul si… izbucnesc in ras, de se uita diriginta urat la mine.

Toata dimineata imi sareau in cap transaminaze si teste de coagulare si valorile lor si gradient ascito/seric al albuminei si vaccinari si intradermoreactii si interferon pegilat si digitalice si tipuri de insulina si am tras… cardiopatie ischemica si masurarea pulsului.

Ce, nu stii?” “Nu, din contra, e prea usor” “Hai taci si treci in banca

Ma duc in banca, ma obisnuiesc 5 minute cu durerea de cap si incep sa scriu. In 6 minute am scris tot ce stiam, apoi am stat sa ascult ce erau altii intrebati.

Cu 3 persoane inaintea mea a avut un coleg “sondajul vezical“. A fost intrebat ce se face in caz de glob vezical, a zis ca nu stie. Asistenta din comisie i-a pus o intrebare ajutatoare, el a raspuns ceva, au trecut mai departe. Dupa aia a fost cineva cu diabet si insulina. Ma manca mana sa notez intrebarile examinatorilor si sa le raspund ulterior. Abia asteptam sa ii spun cuiva de Lantus si insulina glargine si degludec. Apoi cineva cu o ingrijire postoperatorie. Iarasi intrebari la care stiam raspunsul.

Imi vine randul.

Testez terenul. “Mi-am permis sa ascult intrebarile dvs. de mai devreme. Mi-am adus aminte de o intamplare din practica din anul intai, intr-o sectie de Chirurgie” (examinarea a fost intr-o asemenea sectie). “Veneam dupa-amiaza, ajutam la tratament si apoi stateam de vorba cu pacientii. Unul dintre ei, un colonel foarte vorbaret, venise la spital pentru un adenom de prostata. Era foarte speriat pentru ca nu mai urinase de dimineata. Am anuntat asistenta, a venit doctorul, s-a incercat sondarea, nu s-a reusit cu un cateter Foley normal, a venit Urologia cu un cateter Thiemann, s-a montat, apoi am ramas eu sa observ pacientul si am clampat sonda la 500 ml. Stiu ca se lasa sa se evacueze maxim 10 minute sau 500 ml, cu supravegherea aspectului urinei pentru sange sau cheaguri. Stiu ca se putea face si sondaj suprapubian, ghidat sonografic, in asepsie si cu o sonda Malecot sau asemanatoare.” Examinatoarea a zambit si de aici eram sigur ca am luat 10.:)

La puls am spus ca il putem lua si cu manseta de tensiune, numarand bataile auzite in 15s x 4, cu manseta dezumflata intre t. sistolica si diastolica. Am spus valorile normale pe ani, am mentionat ce se face in urgente.

Apoi, la cardiopatie, am ajuns la enzime cardiace, am pomenit de ateroscleroza si  relatia cu proteina C reactiva si am trecut prin medicamente, unde m-am incapatanat sa ii vorbesc de ieca, sartani, statine, clase de diuretice, apoi dieta si stil de viata si am fost oprit. Pentru ca “nu are sens sa mai despicam firul in patru”.

Un examen care ar fi putut fi un pic mai greu doar daca picam pe un subiect din neurologie (cu exceptia AVCului, pe care il mananc pe paine) sau ortopedie.

Apoi mi-am pierdut jumatate din zi pentru a primi de la o policlinica un aviz de la psihiatrie care sa spuna ca sunt apt de munca. Pentru ca vreau sa imi iau dreptul de libera practica repede. La policlinica aia am revazut toate motivele pentru care nu as vrea sa lucrez in sistem la noi: pacienti nervosi, mizerie, saracie, urlete, asistente suprasolicitate, care fumeaza pachetul de tigari pe tura, program de consultatii care nu se respecta, consultatii facute in fuga, cozi, reprezentanti farma care misuna ca ulii si multa, multa tristețe apăsătoare

Meh, ce imi pasa mie? Am luat examenul, acum ramane doar sa nu fac tampenii la scris si la prezentarea diplomei si doar oammr-ul ma va mai stresa. Si interviurile. Si Alegerea. Dar asta e pentru mai incolo.

Recapitulare examen (9) – rest de boli

In continuarea partii 5, unde scriam despre Pancreatita Acuta, IMA, Epilepsie, DZ tip 1 si HTA esentiala si partii 8, unde aveam: Infectia Urinara, Insuficienta Renala Acuta, Colica Renala + Litiaza Renala, Hepatita Virala B, Hepatita Cronica, Colecistita, Litiaza Biliara, Colica Biliara, Angina Pectorala

In aceasta postare avem: IMA, Cardiopatie ischemica dureroasa, Gastrita acuta, Cancer gastric, Ulcer gastro-duodenal, Ciroza hepatica, Boala Parkinson, DZ (2), Pneumonie acuta (bacteriana) +

ingrijire postoperatorie pt: Apendicita acuta, Fibrom uterin, Fractura de col femural, Fractura de gamba, Coxartroza

INFARCTUL MIOCARDIC ACUT

IMA

Se caracterizeaza prin necroza miocardica (pe o suprafata mai mult sau mai putin extinsa) in urma obstructiei coronariene, fie prin tromboza cauzata de ateroscleroza fie prin vasospasmul de durata pe o artera coronarianta cu depunere de placa de aterom.
Factori predispozanti
mese copioase, efort fizic intens, frig
ateroscleroza coronariana
stenoza congenitala coronariana
valvulopatii
hipercolesterolemie, hiperlipemie
alcool, tutun
obezitate, sedentarism, stres, DZ
HTA
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
durere anginoasa intensa care nu dispare la repaos sau admin. nitroglicerina, dureaza peste 30 minute. Poate fi tipica (retrosternal), cu sau fara iradiere, instalata brusc si de intesitate mare sau atipica (epigastrica)
dispnee
anxietate, senzatie de moarte iminenta
transpiratii reci, sughit, greturi, varsaturi, ameteli, slabiciune
HTA
colaps
hipertermie (24-48h)
PROBLEME
disconfort (durere)
anxietate (“moarte iminenta”)
scaderea debitului cardiac
alterarea perfuziei tisulare
deficit de autoingrijire (intoleranta efort)
potential de alterare a nutritiei (g&v)
potential de complicatii
OBIECTIVE
combaterea durerii si a anxietatii
prevenirea complicatiilor imediate/tardive
pacientul sa aiba perfuzie tisulara adecvata si un debit cardiac adecvat
pacientul sa se poata autoingrji
pacientul sa se recupereze socio-profesional
INTERVENTII
prespital:
combaterea durerii
sedarea
tratament complicatii
transport la spital de urgenta
spital:
masuri de prim ajutor avansat
oxigenoterapie
repaos la pat
monitorizare f. v. + bilant hidric
efectuare EKG in serie
recoltare sange+urina pentru examene de lab.
masuri de prevenire a efectelor imobilizarii
administrare tratam. medicamentos prescris (antalgic, trombolitic, antiagregant, betablocante, diuretice)
mobilizarea preventiva a pacientului (progresiv) postinfarct
educarea pacientului (reluare treptata efort, alimentatie, tratament balnear, control medical)

CARDIOPATIA ISCHEMICA DUREROASA

cardiopatie ischemica
CI este boala in care arterele coronariene isi micsoreaza calibrul (ateroscleroza), rezultand in scaderea cantit. de sange care iriga muschiul inimii (deficit de O2, acizi grasi, glucoza, electroliti) = ischemie. Modificarile cardiace provocate de ischemie = cardiopatie.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
dispnee la efort
fatigabilitate
palpitatii
anxietate
HTA
risc crescut de infectii
retentie urinara
tuse
dureri precordiale
obstructia cailor respiratorii
PROBLEME
alterarea respiratiei
disconfort (dureri)
anxietate
potential de complicatii
alterarea eliminarilor
scaderea debitului cardiac
alterarea perfuziei tisulare
deficit de autoingrijire (intoleranta efort)
OBIECTIVE
combaterea durerii si a anxietatii
prevenirea complicatiilor imediate/tardive
pacientul sa aiba perfuzie tisulara adecvata si un debit cardiac adecvat
pacientul sa se poata autoingrji
pacientul sa prezinte o respiratie adecvata
pacientul sa prezinte eliminari adecvate
INTERVENTII
combaterea durerii
tratament complicatii
oxigenoterapie (umezit)
repaos la pat – pozitie semisezanda (antalgica)
monitorizare f. v. + bilant hidric
efectuare EKG in serie
recoltare sange+urina pentru examene de lab.
masuri de prevenire a complicatiilor
administrare tratam. medicamentos prescris (antalgic, trombolitic, antiagregant, betablocante, diuretice)
educare pacient (boala, cauze, tehnici de relaxare, tratament)

GASTRITA ACUTA

gastrita
Este inflamatia (acuta a) mucoasei gastrice.
Cauze de aparitie
medicamente (AINS)
ischemie, soc, boala Crohn
infectii bacteriene (H. pylori, Campylobacter)/virale (Rotavirus, Norovirus)
stres, postoperator
radiatii
alergii
intoxicatii alimentare
abuz de alcool
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
greata+varsaturi (limpede sau verde-galbuie), pirozis, indigestie, balonare
scaderea apetitului, inapetenta, scadere ponderala
dureri abdominale difuze, febra, frisoane, sughit
hematemeza, melena, hematochezie
regurgitatii acide
diaree (infectii)
anxietate
PROBLEME
disconfort (durere)
alterarea nutritiei
alterarea eliminarilor
anxietate
risc de complicatii (ulcer)
OBIECTIVE
combaterea durerii, anxietatii
asigurarea confortului
prevenirea complicatiilor
corectarea eventualelor dezechilibre hidro-el.
asigurarea dietei corespunzatoare
INTERVENTII
repaos la pat – pozitie antalgica postprandiala (DL stang, ghemuit)
evaluare caracter, durata, localizare, intensitate, f. declansatori ai durerii
nil per os sau rehidratare orala (eventual sondaj duodenal)
administrarea tratamentului prescris (antialgice, antibiotice, antiemetice, inhibitori ai secretiei acide IPP/H2, antiacide)
PEV: Ser, Glucoza (+insulina+KCl), AminoHepa.
recoltarea de sange si mat. fecale pentru examinari de lab.
suport psihic al pacientului
observarea unor s&s ale unor complicatii (febra, anemie-hemoragie)
pregatirea pacientului pentru investigatii (endoscopie)
educarea pacientului (boala, cauze, tratament, regim – mestecarea alimentelor, respectarea unui orar, tehnici de relaxare)
ajut pacientul in timpul varsaturilor + toaleta bucala + notare cantitate si aspect varsaturi
conditii de microclimat
monitorizare f v&v, bilant ingesta/excreta

CANCER GASTRIC

gastrectomii
Este o afectiune maligna, in care celule neoplazice apar la nivelul mucoasei gastrice si se extind, apoi, dincolo de peretele gastric. 60% cauzate de infectia cronica cu H. pylori.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
dispepsie, inapetenta, indigestie, balonare postprandiala
greata+varsaturi
pirozis
icter, melena
pierdere in greutate, casexie
ascita
adinamie
oboseala
constipatie/diaree
PROBLEME
disconfort (dureri, g+v)
deficit de alimentare (g+v)
eliminari inadecvate (constipatie/diaree)
anxietate
deficit de autoingrijire (adinamie, oboseala)
OBIECTIVE
pac. sa fie echilibrat hidroel
pac. sa prezinte eliminari adecvate
combaterea disconfortului si anxietatii
pac. sa se poata hrani adecvat
INTERVENTII
repaos la pat – pozitie antalgica (DLs)
combaterea durerii
tratament complicatii
monitorizare f. v. + bilant hidric
microclimat
recoltare sange+urina+mat. fecale pentru examene de lab.
clisma evacuatorie (la nevoie)
montare sonda NG
pregatirea pac. pentru investigatii (endoscopie, radiografie, tranzit baritat, CT)
PEV – ser/glucoza/ringer, tratament medicamentos (IPP/H2, chimioterapie – cisplatin, 5FU, trastuzumab)
pregatire pac. pentru int. chirurgicala / radioterapie

ULCER GASTRO-DUODENAL

ulcer gastroduodenal
Sunt leziuni prin discontinuitate a mucoasei gastrice sau a intestinului subtire superior. Apar cand secretiile gastrice (HCl+pepsina) trec de bariera antiacida a stomacului, iritand cronic si lezand mucoasa stomacului (discontinuitate).
Circumstante de aparitie
orar neregulat de alimentatie, exces de condimente, tutun, alcool
teren propice ereditar
stres fizic/psihic
tratamente cronice cu aspirina, AINS, corticoizi
frecventa mai mare la barbati, 55-60 ani (gastric), mica periodicitate (cateva ore dupa masa), marea periodicitate (primavara/toamna mai rele)
H. pylori
Boala Crohn, Boala Behcet, S. Zollinger-Ellison
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
durere epigastrica ce se calmeaza dupa ingestia de alimente (mica p.), in pusee dureroase primavara/toamna (marea p.)
pirozis
varsaturi postprandiale
scadere ponderala
astenie
anxietate
hematemeza, melena
g&v, balonare, eructatii
peritonita – durere vie, febra, risc de moarte
anemie
PROBLEME
disconfort abdominal (durere)
anxietate
deficit de volum lichidian
deficit de alimentatie
risc de complicatii
OBIECTIVE
pacientul sa se alimenteze corespunzator bolii
combaterea riscului de complicatii
combaterea disconfortului si anxietatii
prelungirea perioadelor de remisiune
pacientul sa se hidrateze corespunzator
INTERVENTII
repaos la pat in crize
asiguram dieta de protectie gastrica: 5-7 mese pe zi, usoare, lichide, mici ca volum, FARA prajeli, proteine, legume tari, cafea, ciocolata, sosuri, alimente reci/fierbinti
pregatire pacient fizic si psihic pentru explorari (endoscopie, tranzit baritat) sau chirurgie (in caz de urgenta)
monitorizare f. v&v
recoltare sange, mat. fecale pentru examene de laborator
educare pacient (boala, cauze, dieta, complicatii)
administrare tratament medicamentos (IPP/H2, antibiotice anti H. pylori ori 2+IPP, ori 3+IPP)

CIROZA HEPATICA

ciroza
Este o boala in care tesutul hepatic a fost inlocuit de tesut fibrotic (cicatriceal), impiedicand functionarea normala a ficatului, (de regula) dupa ani de inflamare cronica a ficatului. Se poate complica des cu ascita si mai rar cu cancer hepatocelular.
Factori favorizanti
consum excesiv de alcool
infectia cu VHB, HCV
steatoza hepatica NA (medicamente, genetica)
ciroza primara biliara, colangita sclerozanta
hepatita autoimuna, boala Wilson, fibroza cistica
medicamente hepatotoxice
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
alterarea profunda a starii generale
g+v (alimente/bila), balonare, inapetenta
tahipnee, tahicardie, respiratie superficiala, HTA
febra+frisoane+transpiratii abundente
edem (membre/pelvis)
eruptie cutanata rosie-violacee; prurit, icter
oligurie
somnolenta diurna
durere vie in hipocondrul drept
ascita; fetor hepaticus (SULF)
hipertensiune portala: – caput medusae, splenomegalie, varice esofagiene
infectii
coagulopatii
PROBLEME
dificultate in a se misca, ridica
dificultati in a se alimenta
deficit de autoingrijire
deficit de odihnire
temperatura inadecvata
dezechilibre hidroelectrolitice (ascita, transpiratie, varsaturi)
risc de complicatii
risc de hemoragii
odihna inadecvata
OBIECTIVE
pacientul sa se poata ingriji singur
pac. sa se poata misca
pac. sa se alimenteze si hidrateze adecvat
restabilirea echilibrului hidroelectrolitic
pac. sa aiba o temp. adecvata
prevenirea complicatiilor
prevenirea riscului de hemoragii
pacientul sa poata respira bine
pacientul sa se poata odihni
pastrarea integritatii tegumentelor
INTERVENTII
tratamentul hemoragiilor
montarea unei sonde NG (Blakemore-Sengstaken la nevoie), vezicale
monitorizarea f. v&v, ingesta/excreta
posturi adecvate pentru respiratie, schimbate din 2 in 2 h (risc de escare)
educarea pacientului: boala, tratament, exercitii de relaxare, ex. respiratorii, mobilizare
microclimat
tavita renala pentru varsaturi + sprijin psihic si fizic
PEV: ser, ringer, G10%, Albumina, Aminohepa
efectuare EKG la pat
pregatire pacient pentru investigatii
efectuare paracenteza la pat (ascita) – monitorizare pacient inainte, in timp, dupa
recoltare sange, urina, materii fecale pentru examene de lab.
regim igieno-dietetic adecvat
administrare medicamente prescrise (antitermice, antibiotice, tratamentul cauzei: interferon, corticosteroizi, chelatie)
pregatire pacient pentru interventii chirurgicale de transplant

PARKINSON

parkinson's
Afectiune neurologica ce atinge centrii cerebrali responsabili de coordonarea si controlul miscarilor. Se caracterizeaza prin bradikinezie (miscari lente), tremur de repaus, hipertonie musculara, fata cu aspect de masca (incremenita) si mers incet, cu pasi mici.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
tremur de repaus
hipertonie musculara
dizartrie
postura si mersul: in ortostatism trunchiul si capul aplecate inainte, merge pe varful degetelor, pasi mici, mainile rigide langa corp
probleme neuropsihiatrice (alterarea starii de spirit, cognitiei, comportamentului, gandirii), tulburari senzoriale si de odihna
Risc de complicare cu dementa
PROBLEME
diminuarea mobilitatii fizice
deficit de autoingrijire
necoordonarea miscarilor
risc de accidente
alterarea comunicarii verbale
risc de depresie
perturbarea imaginii de sine
deficit de alimentare (boala avansata)
OBIECTIVE
ameliorarea mobilitatii fizice a pacientului (control + postura)
obtinerea unei autonomii in autoingrijire
pastrarea capacitatii de a comunica
evitarea accidentelor
evitarea depresiei prin implicarea intr-un program de activitati zilnice
pacientul sa fie alimentat corect
INTERVENTII
planificarea unui program zilnic de exercitii fizice (mers, inot, gradinarit, bicicleta stationara), exercitii de relaxare (meditatie), exercitii de respiratie (diafragmatica)
educarea pacientului in privinta miscarii (picioare indepartate, mainile balansate fortat, picioare flectate fortat, pasi mari, mainile la spate in timpul plimbarii) somnului (pat tare, fara perna, DD/DV), repaos (fotoliu cu manere pentru maini), haine (fara nasturi, incaltaminte fara siret), mancare (linguri adanci, carne taiata marunt, cana cu cioc), locuinta (parchet nelustruit, linoleu/carpeta antiderepante, WC cu balustrada de sprijin)
planificarea unor exercitii de vorbire
administrare tratament (LevoDopa, agonisti ai dopaminei, inhibitori MAO-B)
ingrijirea impreuna cu un colectiv de ingrijire (medic, infirmier, familie, kinetoterapeuti etc.)
in forme avansate: tub NG, ventilatie non-invaziva, traheostoma

APENDICITA ACUTA – P. Nursing pentru perioada POSTOPERATORIE

apendicita acuta
Apendicita acuta este afectiunea in care apare o inflamatie a apendicelui cecal. Infectia microbiana ulterioara obstructiei lumenului apendiceal este pentru moment teoria acceptata etiopatogenica.
Factori favorizanti
coprolit=fecalom
bezoar
corpi straini, samburi
constipatie cronica (cu dieta cu continut scazut de fibre alimentare)
paraziti intestinali
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
paloare, cianoza
temperatura crescuta (infectie); in mod normal, scade postop, creste la 38 in prima zi, revine la normal
tahipnee – complicatie pulmonara
resp. zgomotoasa = obstructie p.
tahicardie = hemoragie/soc
retentie de urina (fara urinare la 6h postop)
peristaltism incetinit (primele gaze la 24h, primul scaun la max. 48h)
durere
pansament umezit, cu sange – ineficient; tub de dren – impermeabil = obstructie
tranzit intestinal incetinit; ileus postoperator
imobilizare la pat postop
cefalee (post-anestezie)
delir postoperator (TI) sau disfunctie cognitiva postoperatorie
PROBLEME
disconfort (durere, stres)
anxietate
temperatura inadecvata
disfunctie respiratorie
disfunctie circulatorie
alterare eliminarilor
potential de complicatii
deficit de autoingrijire
deficit motor
OBIECTIVE
combaterea durerii si anxietatii
pacientul sa prezinte o circulatie normala
pac. sa prezinte o respiratie adecvata
pac. sa se poata mobiliza
pac. sa se poata ingriji singur cat mai repede
pacientul sa aiba o temperatura adecvata
prevenirea complicatiilor imediate/tardive
INTERVENTII
urmarire f v&v
supraveghere pansament si tub de dren
schimbarea pozitiei la 2 ore
folosirea de saltele pneumatice, ciorapi de compresie
administrate tratament medicamentos prescris (antibiotic, anticoagulant, anti-ulcer de stres, analgezice, antitermice) + PEV (ser, ringer, G5%, G10%+insulina)
recoltare sange, urina pentru examene de laborator
alimentare adecvata starii pacientului:
– in ziua operatiei: hidratare parenterala + putina apa oral (daca nu exista varsaturi) la minim 3-6 ore postop.
– dieta usor digerabila (ceaiuri, supe simple) a doua zi postop
– dieta usoara-spre-obisnuita dupa primul scaun normal
– tranzitul de gaze ar trebui sa revina maxim a doua zi postop si a 3-a/4-a zi pt. materii fecale (in caz contrar, se folosesc parafina/glicerina/clisma + eventual tub de gaze – maxim 1h)
mobilizare precoce la marginea patului cat mai repede posibil
educare pacient (dieta, ingrijire rana)

FIBROMUL UTERIN – postoperator

fibrom uterin
Este cea mai frecventă tumoră benignă ce se  dezvoltă în stratul muscular al uterului.  Apare si se dezvolta în decursul perioadei reproductive a femeii, nivelele hormonale semnificativ ridicate contribuie la cresterea sa.  Aproximativ 40% din femeile de peste 35 ani sunt diagnosticate cu fibrom uterin. Dimensiune: cativa mm – pana la dimensiuni f. mari (cat o sarcina la termen). Se trateaza medicamentos, chirurgical (miomectomie), chirurgical radical (histerectomie totala/partiala)
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
preop:
sângerări menstruale abundente, cu cheaguri; sângerări intermenstruale;
durere la nivelul abdomenului inferior;
senzaţia de presiune la nivelul vezicii, micţiuni frecvente;
balonare abdominala, tenesme rectale
postop:
paloare, cianoza
temperatura crescuta (infectie); in mod normal, scade postop, creste la 38 in prima zi, revine la normaltahipnee – complicatie pulmonara
resp. zgomotoasa = obstructie p.
tahicardie = hemoragie/soc
retentie de urina (fara urinare la 6h postop)
peristaltism incetinit (primele gaze la 24h, primul scaun la max. 48h)
durere
pansament umezit, cu sange – ineficient; tub de dren – impermeabil = obstructie
tranzit intestinal incetinit; ileus postoperator
imobilizare la pat postop
cefalee (post-anestezie)
delir postoperator (TI) sau disfunctie cognitiva postoperatorie
PROBLEME
disconfort (durere, stres)
anxietate
temperatura inadecvata
disfunctie respiratorie
disfunctie circulatorie
alterare eliminarilor
potential de complicatii
deficit de autoingrijire
deficit motor
OBIECTIVE
combaterea durerii si anxietatii
pacientul sa prezinte o circulatie normala
pac. sa prezinte o respiratie adecvata
pac. sa se poata mobiliza
pac. sa se poata ingriji singur cat mai repede
pacientul sa aiba o temperatura adecvata
pac. <40 ani sa isi poata relua activitatea in 1-2 luni max.
prevenirea complicatiilor imediate/tardive
INTERVENTII
urmarire f v&v
supraveghere pansament si tub de dren (daca exista)
administrate tratament medicamentos prescris (antibiotic, anticoagulant, anti-ulcer de stres, analgezice, antitermice) + PEV (ser, ringer, G5%, G10%+insulina)
recoltare sange, urina pentru examene de laborator
alimentare adecvata starii pacientului:
– in ziua operatiei: hidratare parenterala + putina apa oral (daca nu exista varsaturi) la minim 3-6 ore postop.
– dieta usor digerabila (ceaiuri, supe simple) a doua zi postop
– dieta usoara-spre-obisnuita dupa primul scaun normal
– tranzitul de gaze ar trebui sa revina maxim a doua zi postop si a 3-a/4-a zi pt. materii fecale (in caz contrar, se folosesc parafina/glicerina/clisma + eventual tub de gaze – maxim 1h)
mobilizare precoce la marginea patului cat mai repede posibil
educare pacient (dieta, ingrijire rana, viata sexuala postoperator)

FRACTURA DE COL FEMURAL – postop

fractura col femural postop
Colul femural este regiunea anatomica a femurului situata intre capul femural si regiunea pertrohanteriana. Este rara la copil si adult tanar (desi apare la pac. din ce in ce mai tineri). Pot fi CU DEPLASARE MICA (fracturi angrenate) – pot fi tratate cu gips + kinetoterapie / fixare cu 2 suruburi sau CU DEPLASARE – care nu se pot consolida spontan si evolueaza invariabil (fara int. chirurgicala) catre complicatii. Cu osteosinteza stabila, fractura se consolideaza in 3-4 luni postop. Artroplastie totala – acetabulum + cap femural; Hemiartroplastie – doar capul femural (care poate fi imobil – Moore sau mobil – proteze moderne)
Circumstante de aparitie
traumatisme, sporturi, iarna (gheata), greutate corporala
varsta + afectiuni (rahitism, osteoporoza, afect. degenerative)
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
preop:
durere vie
impotenta functionala a membrului inferior
intreruperea continuitatii osului
netransmisibilitatea miscarii
postop:
paloare, cianoza
temperatura crescuta (infectie); in mod normal, scade postop, creste la 38 in prima zi, revine la normal
tahipnee – complicatie pulmonara
resp. zgomotoasa = obstructie p.
tahicardie = hemoragie/soc
retentie de urina (fara urinare la 6h postop)
peristaltism incetinit (primele gaze la 24h, primul scaun la max. 48h)
durere
pansament umezit, cu sange – ineficient
tranzit intestinal incetinit; ileus postoperator
imobilizare la pat postop
cefalee (post-anestezie)
delir postoperator (TI) sau disfunctie cognitiva postoperatorie
PROBLEME
disconfort (durere, stres)
anxietate
temperatura inadecvata
disfunctie respiratorie
disfunctie circulatorie
risc de alterare eliminarilor
potential de complicatii
deficit de autoingrijire
deficit motor – incapacitate de-a se misca
OBIECTIVE
combaterea durerii si anxietatii
pacientul sa prezinte o circulatie normala
pac. sa prezinte o respiratie adecvata
pac. sa se poata mobiliza
pac. sa se poata ingriji singur cat mai repede
pacientul sa aiba o temperatura adecvata
pac. sa isi poata relua activitatea cat mai rapid
fractura sa se consolideze in 3-4 luni maximum
prevenirea complicatiilor imediate/tardive
INTERVENTII
urmarire f v&v
supraveghere pansament si tub de dren (daca exista)
toaleta la pat pe regiuni; schimbare haine; masaj (eventual cu spirt)
observarea aparatului gipsat – orice mirosuri, scurgeri
pozitionarea pacientului in pat
schimbarea pozitiei la 2 ore
folosirea de saltele pneumatice, ciorapi de compresie
administrate tratament medicamentos prescris (antibiotic, anticoagulant, anti-ulcer de stres, analgezice, antitermice) + PEV (ser, ringer, G5%, G10%+insulina)
recoltare sange, urina pentru examene de laborator
alimentare adecvata starii pacientului:
– in ziua operatiei: hidratare parenterala + putina apa oral (daca nu exista varsaturi) la minim 3-6 ore postop.
– dieta usor digerabila (ceaiuri, supe simple) a doua zi postop
– dieta usoara-spre-obisnuita dupa primul scaun normal
– tranzitul de gaze ar trebui sa revina maxim a doua zi postop si a 3-a/4-a zi pt. materii fecale (in caz contrar, se folosesc parafina/glicerina/clisma + eventual tub de gaze – maxim 1h)
mobilizare precoce la marginea patului cat mai repede posibil
educare pacient (dieta, ingrijire rana, mobilizare postoperator, revenire la consult)

FRACTURA DE GAMBA – postop

fractura tibie
Fracturile  oaselor  gambei  reprezinta probleme de discontinuitate la  nivelul  tibiei  sau/si
peroneului (fibulei).  Pot fi inchise/deschise (plaga), cu/fara hemoragie importanta, cu/fara stare de soc.
Tratamentul chirurgical: osteosinteza cu fixare interna/externa/mixta cu suruburi, brose, tije, placi, cerclaje, fir metalic
Circumstante de aparitie
Accidente rutiere, caderi de la inaltime
zdrobiri de diferite cauze
accidente sportive, casnice
varsta + afectiuni (osteoporoza) + greutate corporala
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
preop:
durere vie
netransmisibilitatea miscarilor
mobilitate anormala/impotenta functionala a segmentului
lipsa puls la periferie, extremitate rece, paloare
stare de soc
postop:
paloare, cianoza
temperatura crescuta (infectie); in mod normal, scade postop, creste la 38 in prima zi, revine la normal
tahipnee – complicatie pulmonara
resp. zgomotoasa = obstructie p.
tahicardie = hemoragie/soc
retentie de urina (fara urinare la 6h postop)
peristaltism incetinit (primele gaze la 24h, primul scaun la max. 48h)
durere
pansament umezit, cu sange – ineficient, schimbare
tranzit intestinal incetinit; ileus postoperator
imobilizare la pat postop
cefalee (post-anestezie)
delir postoperator (TI) sau disfunctie cognitiva postoperatorie
PROBLEME
disconfort (durere, stres)
anxietate
temperatura inadecvata
disfunctie respiratorie
disfunctie circulatorie
risc de alterare eliminarilor
potential de complicatii
deficit de autoingrijire
deficit motor – incapacitate de-a se misca
OBIECTIVE
combaterea durerii si anxietatii
pacientul sa prezinte o circulatie normala
pac. sa prezinte o respiratie adecvata
pac. sa se poata mobiliza
pac. sa se poata ingriji singur cat mai repede
pacientul sa aiba o temperatura adecvata
pac. sa isi poata relua activitatea cat mai rapid
fractura sa se consolideze in 3-4 luni maximum
prevenirea complicatiilor imediate/tardive
INTERVENTII
urmarire f v&v
supraveghere pansament si tub de dren (daca exista)
toaleta la pat pe regiuni; schimbare haine; masaj (eventual cu spirt)
observarea aparatului gipsat – orice mirosuri, scurgeri
pozitionarea pacientului in pat
schimbarea pozitiei la 2 ore
folosirea de saltele pneumatice, ciorapi de compresie
administrate tratament medicamentos prescris (antibiotic, anticoagulant, anti-ulcer de stres, analgezice, antitermice) + PEV (ser, ringer, G5%); plasma, MER la nevoie
recoltare sange, urina pentru examene de laborator
pansament plaga la 2 zile; fire scoase in ziua 11
alimentare adecvata starii pacientului:
– in ziua operatiei: hidratare parenterala + putina apa oral (daca nu exista varsaturi) la minim 3-6 ore postop.
– dieta usor digerabila (ceaiuri, supe simple) a doua zi postop
– dieta usoara-spre-obisnuita dupa primul scaun normal
– tranzitul de gaze ar trebui sa revina maxim a doua zi postop si a 3-a/4-a zi pt. materii fecale (in caz contrar, se folosesc parafina/glicerina/clisma + eventual tub de gaze – maxim 1h)
mobilizare precoce la marginea patului cat mai repede posibil
educare pacient (dieta, ingrijire rana, mobilizare postoperator, revenire la consult)

COXARTROZA – postop
Sau artroza soldului, reprezinta o artropatie croinca, caracterizata prin degenerarea cartilajului articular si leziuni proliferative ale tesutului osos subiacent. Oasele vin in contact direct (os pe os), determinand durere si intepenirea soldului. Fara tratament, boala evolueaza pana la durere permanenta insuportabila.
Circumstante favorizante
risc genetic
persoanele in varsta, cu traumatisme, cu afectiuni cronice
obezitate
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
preop:
disconfort si rigiditate in zona inghinala/fesa/sold la trezire
durere care se accentueaza la efort si se amelioreaza la repaos
durere permanenta, insuportabila la mers
incapacitatea de-a rasuci, misca soldul
atrofierea muschilor din cauza subutilizarii lor
postop:
interzicerea oricarei miscari a membrului
treziri frecvente
paloare, cianoza
temperatura crescuta (infectie); in mod normal, scade postop, creste la 38 in prima zi, revine la normal
tahipnee – complicatie pulmonara
resp. zgomotoasa = obstructie p.
tahicardie = hemoragie/soc
retentie de urina (fara urinare la 6h postop)
peristaltism incetinit (primele gaze la 24h, primul scaun la max. 48h)
durere
pansament umezit, cu sange – ineficient
tranzit intestinal incetinit; ileus postoperator
imobilizare la pat postop
cefalee (post-anestezie)
delir postoperator (TI) sau disfunctie cognitiva postoperatorie
PROBLEME
disconfort (durere, stres)
anxietate
temperatura inadecvata
disfunctie respiratorie
disfunctie circulatorie
risc de alterare eliminarilor
potential de complicatii
deficit de autoingrijire
deficit motor – dificultate de-a se misca
dificultati in a se odihni
OBIECTIVE
combaterea durerii si anxietatii
pacientul sa prezinte o circulatie normala
pac. sa prezinte o respiratie adecvata
pac. sa se poata mobiliza
pacientul sa se poata odihni
pac. sa se poata ingriji singur cat mai repede
pacientul sa aiba o temperatura adecvata
pac. sa isi poata relua activitatea cat mai rapid
prevenirea complicatiilor imediate/tardive
INTERVENTII
urmarire f v&v
supraveghere pansament si tub de dren (daca exista)
toaleta la pat pe regiuni; schimbare haine; masaj (eventual cu spirt)
observarea aparatului gipsat – orice mirosuri, scurgeri
pozitionarea pacientului in pat
schimbarea pozitiei la 2 ore
folosirea de saltele pneumatice, ciorapi de compresie
administrate tratament medicamentos prescris (antibiotic, anticoagulant, anti-ulcer de stres, analgezice, antitermice) + PEV (ser, ringer, G5%)
recoltare sange, urina pentru examene de laborator
alimentare adecvata starii pacientului:
– in ziua operatiei: hidratare parenterala + putina apa oral (daca nu exista varsaturi) la minim 3-6 ore postop.
– dieta usor digerabila (ceaiuri, supe simple) a doua zi postop
– dieta usoara-spre-obisnuita dupa primul scaun normal
– tranzitul de gaze ar trebui sa revina maxim a doua zi postop si a 3-a/4-a zi pt. materii fecale (in caz contrar, se folosesc parafina/glicerina/clisma + eventual tub de gaze – maxim 1h)
mobilizare precoce la marginea patului cat mai repede posibil
educare pacient (dieta, ingrijire rana, mobilizare postoperator, revenire la consult, utilizare carje/cadru, gimnastica de recuperare)
eliminare normala

DZ

hipoglicemie hiperglicemie
Def: Sindrom metabolic caracterizat prin valori crescute ale glucozei in sange (hiperglicemie) si dezechilibre metabolice (polifagie, polidipsie, poliurie), din cauza unei rezistente crescute a celulelor la insulina, combinata uneori cu productia insuficiente de insulina (DZ2) / distrugerii autoimune (autoanticorpi) a celulelor beta din pancreas (DZ1). DZ2 este descoperit oricand (de regula la varsta adulta, uneori chiar tardiv – batranete), DZ1 este descoperit din copilarie.
Circumstante de aparitie
risc genetic
boli care scad functia pancreasului, actionand asupra cel. beta (traumatisme, pancreatite, alcoolism, sifilis, tumori invazive)
tratamentul cu citostatice, imunosupresive, glucocorticoizi, ACTH (sau s. Cushing)
Manif. de dependenta:
– senzatie accentuata de sete si foame (5l / 5l / 24 h)
– poliurie; senzatie de gura uscata
– astenie fizica si intelectuala
– lipotimii
– scadere inexplicabila in greutate
– vedere neclara
– crampe musculare
– prurit
– vindecare lenta a ranilor
PROBLEME
– alimentatie inadecvata (exces)
– deshidratare
– intoleranta la activitati fizice/intelectuale
– anxietate
– risc de alterare a integritatii tegumentelor si mucoaselor
– risc de complicatii acute/cronice
– vulnerabilitate
– refuz de a se conforma tratamentului
– refuz de a accepta schimbare regimului de viata
– cunostinte insuficiente despre boala
OBIECTIVE: Pacientul sa
– se alimenteze si sa se hidrateze adecvat cu nevoile sale
– isi respecte conditia fizica si intelectuala
– aiba confort psihic/sa se simta in siguranta
– prezinte tegumente si mucoase integre
– nu prezinte complicatii acute/cronice
– accepte si urmeze tratamentul
– prezinte interes fata de schimbarea regimului de viata
– prezinte suficiente cunostinte despre boala, tratament si efectele sale adverse (HIPOGLICEMIE!)
INTERVENTII:
– comunicarea cu pacientul: informare despre cauze, simptome, evolutia bolii, regimul igieno-dietetic si importanta respectarii sale
– educatia pentru sanatate: administrarea insulinei (orar, tehnica, riscuri), calcularea ratiei glucidelor admise, monitorizarea glicemiei (glucotest), recunoasterea semnelor hipoglicemiei/cetoacidozei diabetice, controlul greutatii.
– monitorizarea FV si Veg (TA, P, T, R, diureza, scaun)
– asigurarea conditiilor de mediu si igiena
– alimentare si hidratare
– asigurarea pozitiilor in pat, mobilizare
– prevenirea complicatiilor
– recoltarea produselor biologice
– sange: glicemie, HLG, Hb1Ac, colesterol, TAG, proteine, ionograma, acid uric, VSH
– urina: glicozurie, ionograma, corpi cetonici, proteine, urocultura
– administrarea medicamentelor: insulina (sc), medicatie adjuvanta
INSULINA:
– preprandiala: in regiunea abdominala (absorbtie mai rapida)
– bazala: regiunea anterioara a coapselor.
– NU se schimba zona generala, se variaza doar locatia stanga/dreapta cu 2 degete (cu atentie la ombilic la I.p)
– rapida, normala (R) intermediara (NPH), lenta (lente, ultralente: LANTUS, LEVEMIR) + premixate
– i.v.: come hiperglicemice, stari hiperglicemice; perfuzie continua, infuzomat, injectii repetate – numai i. cu durata scurta de actiune
– i.m.: alternativ la i.m. neabordabila; disconfort = nerecomandabil
– seringi speciale (unitati); pen-uri (“stilouri” cu cartuse)

PNEUMONIE ACUTA (BACTERIANA)

pneumonie
Pneumonia acuta este inflamatia unui (sau ambilor) plaman cu bacterii patogene (S. pneumoniae, P. aeruginosa, H. influenzae, Pneumococi, Klebsiella, alte bacterii anaerobe), aparuta ca boala primara sau ca un proces final (si fatal) la un pacient care are deja probleme sistemice de sanatate.
Circumstante
mai frecvent la barbati, mai ales iarna
varsta (copii, varstnici)
secundar unor infectii virale (gripe, corize, laringite)
frig, alcoolism, umiditate, poluare
oboseala fizica&psihica
boli cronice (IC, ciroza, DZ)
septicemie
manevre chirurgicale
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
hipertermie (>38C) sau hipotermie (<35C, rar)
tahipnee (>18 rpm)
tahicardie (>100 bpm) sau bradicardie (<60bpm)
cianoza centrala
status mental alterat
astenie
Pneumococ: debut brusc, frison unic, grav, febra in platou, polipnee, junghi toracic, tuse + expectoratie (galben-ruginie, verzuie, vascoasa), tahicardie, herpes labial
Streptococ/Stafilococ: debut insidios, frisoane, dispnee cu cianoza, stare generala alterata, sputa de culoare ruginie-rosiatica
PROBLEME
alterarea respiratiei
obstructia cailor respiratorii
potential de deshidratare
disconfort
risc de complicatii
OBIECTIVE
combaterea disconfortului si anxietatii
pac. sa aiba caile respiratorii libere
pac. sa respire normal
prevenirea complicatiilor
pac. sa fie hidratat adecvat
INTERVENTII
asigurare repaos la pat (sezand in per. febrile, pozitii care faciliteaza expectoratia)
aerisire incapere
oxigenoterapie (umidificat)
dezobstruarea cailor respiratorii (aspiratie)
alimentatie lichida/semilichida, cu aport caloric corespunzator necesitatilor. Se trece la alimentatie normala treptat
hidratare corecta (cu un plus pentru pierderea prin frison, transpiratie, polipnee)
igiena tegumentelor si a mucoaselor; cavitate bucala post expectoratie
mobilizare pacient pentru mentinerea tonusului muscular
observarea f v.&v.
recoltarea de produse biologice pentru examene de laborator (EAB, ionograma, HLCG, form. leucocitara, cortisol, LDH, sputa, exsudat, urina, hemoculturi – in frison, uroculturi)
administrare tratament med. prescris (etiologic, simptomatic, complicatii)
observarea eventualelor complicatii (febra post antibiotice, modificari ale sputei, intensificarea durerilor toracice, scaderea tolerantei la efort)
consum lichide pentru fluidificare secretii
alternare activitate/repaos
exercitii respiratorii

sputa

Recapitulare examen (8) – cateva boli

In continuarea partii 5, unde scriam despre Pancreatita Acuta, IMA, Epilepsie, DZ tip 1, HTA esentiala

Infectia Urinara, Insuficienta Renala Acuta, Colica Renala + Litiaza Renala (difera foarte putin, la colica ar trebui scoase niste elemente la interventii),

Hepatita Virala B, Hepatita Cronica,

Colecistita, Litiaza Biliara, Colica Biliara,

Angina Pectorala

INFECTIA URINARA

UTI
Este declansata de actiunea unor bacterii patogene asupra tractului urinar. Pot fi categorisite in superioare (pielonefrita) sau inferioare (cistita, uretrita, prostatita). Majoritar: pielonefrite/cistite. Cauzate majoritar de bacterii, apoi de fungi (candida in special), virusi si paraziti (cauzele non-bacteriene apar in special la imunocompromisi).
CIRCUMSTANTE DE APARITIE
contaminare ascendenta (infectii BTS, manevre instrumentale nesterile)
contaminare descendenta (rinichi/bazinet – hematogene)
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
disurie, polakiurie, anurie, hematurie, piurie, bacteriurie
tenesme vezicale; dureri suprapubiene
febra (in special la pielonefrite, rar la cistite)
scurgeri purulente (uretrita)
dureri in flancuri
colici
greata si varsaturi
semnul Giordano +
PROBLEME
disconfort (durere, disurie)
alterarea eliminarii urinare
potential de complicatii
hipertermie
alterarea perfuziei tisulare
anxietate
OBIECTIVE
combaterea infectiei
prevenirea complicatiilor
combaterea manifestarilor clinice acute
pacientul sa prezinte o temp. normala
pacientul sa aiba perfuzie tisulara normala
combaterea disconfortului, anxietatii
INTERVENTII
administrarea de lichide (PEV)
asigurare repaos la pat
recoltare sange si urina pentru examene laborator
urmarirea bilantului hidric (intrari/iesiri
asigurare microclimat
masurare f. vitale
observarea s&s complicatii
educare pacient
administrarea tratamentului medicamentos prescris (AINS, antibiotice, analgezice, antitermice)
bai de sezut
montare sonda vezicala la nevoie

INSUFICIENTA RENALA ACUTA

IRA
IRA reprezinta suprimarea brusca a functiei renale, care determina acumularea de produsi metabolici toxici in sange.
Circumstante de aparitie:
scaderea aportului sanguin la rinichi (deshidratari, hemoragii, arsuri, soc)
scaderea filtratului glomerulalr/capacitatii functionale
necroza tubulara (intoxicatii, soc toxico-septic, nefropatii)
obstructia cailor excretoare (litiaza vezicala, tumori)
Manif. de dependenta:
tahicardie, aritmii, cresterea TA
edem
varsaturi, greata, anorexie
astenie, somnolenta, confuzie, coma
oligurie/anurie
PROBLEME:
alterarea respiratiei
alterarea eliminarilor
alterarea perfuziei tisulare
alterarea nutritiei
deficit de autoingrijire
anxietate
durere
OBIECTIVE:
evaluarea f. renale
inlaturarea cauzelor declansatoare
corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice
suprav. f. vitale si veg.
prevenirea complicatiilor
asigurarea nutritiei adecvate
educarea pacientului
INTERVENTII:
aplicarea masurilor de urgenta
asigurare repaos la pat
recoltare sange si urina pentru examene laborator
urmarirea respiratiei (Kussmaul in acidoza)
urmarirea bilantului hidric (intrari/iesiri
asigurare microclimat
masurare f. vitale
observarea s&s complicatii
ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale (eliminare – sonda, excretie – pampers etc.)
educare pacient

COLICA RENALA
Reprezinta durerea inghinala care iradiaza in spate in zona lombara, cu debut brusc si caracter spasmodic.
LITIAZA RENALA
O afectiune caracterizata prin prezenta calculilor de etiologie diversa (acid oxalic, acid uric, fosfati) in bazinet si caile urinare.
litiaza renala
Circumstante de aparitie + factori favorizanti
staza urinara, infectii urinare repetate
hiperparatiroidie,
osteoporoza (fosfat + oxalat de calciu sunt eliminate)
deshidratari masive
guta (se elimina acid uric)
rinichi polichistic
modificare pH urinar: scade aciditate => precipitare acid oxalic; creste aciditatea => precipita acidul uric; mediul devine alcalin => precipita fosfati
+ clima calda/uscata
+ imobilizare prelungita la pat
+ aport excesiv de saruri minerale (apa bogata in saruri de calciu)
+ alimente bogate in oxalati (spanac, ciocolata, cacao, viscere)
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
durere lombara permanenta/provocata de efort, cu caracter spasmodic, instalata brusc
localizata unilateral, cu iradiere de-a lungul ureterului spre organele genitale externe
dureaza minute-ore (2-6)
pozitie antalgica (fetala: DL, membrele inf. flectate)
anxietate, agitatie, neliniste
tenesme vezicale, disurie, polakiurie, hematurie
greturi, varsaturi, meteorism, constipatie
paloare, transpiratii, extremitati reci, tahicardie/bradicardie, hipotensiune, lipotimii, stare de soc, convulsii, delir, febra moderata
semnul GIORDANO pozitiv
PROBLEME:
anxietate
alterarea confortului
potential pentru deficit de volum lichidian (varsaturi, transpiratii)
potential de alterare a nutritiei prin deficit (greata+varsaturi)
potential de complicatii – pacientii cu HTA, IC nu mai pot urma cura cu diuretice
– dilatatia pielo-caliceala
OBIECTIVE
combaterea durerii, anxietatii
asigurarea confortului
prevenirea complicatiilor
corectarea eventualelor dezechilibre hidro-el.
asigurarea dietei corespunzatoare
INTERVENTII
repaos la pat
calmarea durerii
combaterea starii de soc
recoltarea de sange si urina pentru examinari de lab.
suport psihic al pacientului
observarea unor s&s ale unor complicatii (anurie, febra)
aplicarea tratamentului specific in fct. de natura calculului:
litiaza calcica: scadere aport de calciu, administrare medicamente care scad absorbtia Ca, reducerea alimentelor bogate in oxalati (tomate, telina, sfecla, citrice, ciocolata)
litiaza oxalica: dieta fara telina, cacao, sucuri de citrice
litiaza urica: dieta bogate in vegetale, hipoproteica, fara ridichi, fasole, mazare, ciuperci, ciocolata, conopida
litiaza fosfatica: dieta hiposodata, bogata in proteine si lipide, fara branza, oua, legume uscate
educarea pacientului
cura balneara
pregatire pacient pentru interventii (chirurgicale: pielolitotomie, ureterolitotomie; litotripsie ultrasonica = ESWL; cistoscopie cu ablatie)

HEPATITA VIRALA B
Reprezinta infectia ficatului cu v.h.B (VHB), unul dintre cele 5 virusuri identificate pana acum care cauzeaza hep. virale (A,C,D,E). Infectia poate fi acuta (<6 luni) sau cronica (>6 luni). 95% dintre HVB sunt acute, sistemul imunitar invingand virusul in cateva luni. La nou-nascuti, doar 5% sunt in stare sa invinga virusul (risc de cronicizare f. mare). Cand se cronicizeaza, exista riscul de-a dezvolta insuf. hepatica, ciroza sau cancer hepatic.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
anorexie
greata+varsaturi
slabiciune, oboseala
dureri abdominale/generalizate
icter
urina inchisa la culoare
febra slaba
prurit
sindrom de tip boala serului / poliarterita nodoasa (vasculita necrotica multisistemica)
PROBLEME
stare generala alterata
disconfort (durere, astenie)
risc de hemoragii
deficit de alimentare
anxietate
risc de complicatii
OBIECTIVE
combaterea durerii, anxietatii
asigurarea confortului
prevenirea complicatiilor
INTERVENTII
supravegherea functiilor vitale si veg.
psihoterapie
administrarea tratamentului prescris
recoltarea probelor de sange si urina
educarea pacientului
suport psihic

HEPATITA CRONICA

hepatita cronica
Hepatita cu durata mai mare de 6 luni este numita “cronica”. H. cronice sunt un grup de boli ale ficatului caracterizate prin leziuni inflamatorii difuze si cronice ale ficatului, cu cauze si evolutii diferite.
Factori determinanti
VHB, VHC (60-70% din total, cam 75% dintre cazurile de H. acuta C devin cronice)
medicamente (isoniazida, metildopa, nitrofurantoin)
abuzul de alcool
steatoza hepatica nonalcoolica
factori genetici – boli genetice
boala celiacala
TBC
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
debut insidios (50-60% cazuri) – debut brusc in rest
astenie
dureri musculare generalizate
balonare, greata, varsaturi, dureri epigastrice, icter, casexie
cefalee, insomnie, somnolenta
irascibilitate, apatie
oligurie, urina inchisa la culoare
constipatie, steatoree
telangiectazii, prurit, ascita
encefalopatii hepatice, coagulopatii
ciroza (mai ales la C, B+D) => cancer hepatic
PROBLEME
hipertermie
disconfort (dureri)
deficit de alimentatie
deficit de eliminare (scaun/urina)
afectarea tegumentelor si a mucoaselor
anxietate
OBIECTIVE
diminuarea febrei
combaterea g&v, durerii, anxietatii
pacientul sa aiba confort f&p
pacientul sa prezinte tegumente si mucoase continue si curate
pacientul sa fie alimentat corespunzator
pacientul sa elimine normal
INTERVENTII
izolarea pacientului (spital – o perioada)
repaos la pat
observarea f v&v
recoltarea sangelui, urinei
combaterea febrei
asigurare microclimat
administrarea medicamentelor prescrise (in functie de cauza)
asigurarea unei diete adecvate
educarea pacientului (boala, cauze, tratament, dieta)

COLECISTITA ACUTA

colecistita
Este o afectiune a veziculei biliare, caracterizata prin inflamatia organului – un sindrom dureros abdominal acut, insotit de febra si modificari locale.
FACTORI FAVORIZANTI
litiaza biliara
torsiunea, angulatia, malformatia (congenitala) canalului cistic
anomalii vasculare
fibroza secundara inflamatiei canalului cistic
compresiunea canalului cistic prin aderenta
periduodenita
ulcer peptic – contiguitate => inflamare si edem cistic
ascariaza (blocare)
compresia de catre ganglionii limfatici hipertrofici
infiltratie neoplazica
colmatare (“noroi” biliar, exsudat inflamator, detritus)
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
dureri abdominale – hipocondrul drept, iradiere dorsala in dreapta, urcand spre omoplat, umar drept, rar coboara lateral.
greata+varsaturi, balonare, constipatie, gust amar, pirozis
frison, febra
cefalee, agitatie
oboseala la efort
PROBLEME
alimentare inadecvata (g+v, pirozis etc.)
eliminari inadecvate (constipatie)
hipertermie
risc de complicatii
anxietate
risc de infectii
stare generala alterata = disconfort (dureri, oboseala)
OBIECTIVE
calmarea durerii
combaterea disconfortului, anxietatii
pacientul sa prezinte o temperatura normala
pacientul sa prezinte eliminari adecvate
prevenirea complicatiilor
pacientul sa fie alimentat corespunzator nevoilor sale
INTERVENTII
repaos la pat
administrare medicamente prescrise (analgezice, antispastice, antibiotice)
supraveghere f. v&v
supravegherea coloratiei tegumentelor + starii generale a pac.
ajutarea pacientului sa vomite + toaleta cavitatii bucale; notarea aspectului si cantitatii varsaturii
recoltare sange (HLCG, bilirubina, transaminaze, ionograma, rez. alcalina, N, glicemie, amilazemie) si urina (urobilinogen, pigmenti biliari)
educarea pacientului (boala, cauze, tratament, dieta, efort, fumat&alcool, control)
pregatire pacient pentru investigatii
in caz de complicatii, pregatirea pacientului pentru interventii (chirurgicale)

COLICA BILIARA

litiaza biliara
Reprezinta o durere puternica, spasmodica, cu debut si sfarsit brusc, localizata in hipocondrul drept sub coaste (iradiere in spate: coloana, umar si omoplat drept), cauzat de bolile cailor biliare (litiaza biliara, colecistite, infectii, dischinezie biliara, tumori biliare).
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
durere in hipocondrul drept/epigastru, cu iradiere dorso-lombara, scapulara dr., umar drept
greturi+varsaturi
icter
febra / frison
semnul MURPHY +
PROBLEME
anxietate
risc de infectii
risc de complicatii
stare generala alterata
deficit de alimentare
deficit de eliminare
disconfort (durere, anorexie, greata&v)
OBIECTIVE
pacientul sa fie alimentat corespunzator nevoilor sale
pacientul sa elimine normal
pacientul sa prezinte o temperatura normala
pacientul sa prezinte o stare generala buna
asigurare confort
combaterea durerii, anxietatii
prevenirea complicatiilor
INTERVENTII
repaos la pat
administrare medicamente prescrise (analgezice, antispastice)
supraveghere f. v&v
supravegherea coloratiei tegumentelor + starii generale a pac.
ajutarea pacientului sa vomite + toaleta cavitatii bucale; notarea aspectului si cantitatii varsaturii
administrare alimentatie hidrica (ceai tei, musetel, menta) – fara alimentatie solida o vreme
recoltare sange (HLCG, bilirubina, transaminaze, ionograma, rez. alcalina, N, glicemie, amilazemie) si urina (urobilinogen, pigmenti biliari)
calmarea varsaturilor (antiemetice Torecan, Emetiral)
combaterea infectiilor (antibiotice)
corectarea tulburarilor hidroel./acid-bazice
punga de gheata pe hipocondrul drept
pregatire pentru tratament chirurgical in caz de evolutie nefavorabila
educare pacient (boala, cauze, regim, medicamente)

LITIAZA BILIARA
Afectiune cauzata de dezvoltarea unor calculi biliari in vezicula biliara sau in caile biliare extra/intrahepatice, a caror prezenta se poate manifesta clinic (sau nu = asimptomatica/latenta).
CIRCUMSTANTE DE APARITIE
Hormonii feminini (menopauza, graviditate, post-pubertate); terenul genetic
diabet zaharat
obezitate/dislipidemii/abuz de grasimi
guta
litiaza renala
astm bronsic
sedentarism
surmenaj, traume psihice
constipatie
infectii intestinale/biliare
malformatii congenitale
repaos lung la pat (tratament spitalicesc, alimentatie parenterala, trauma majora, paralizie)
boli cauzatoare de hemoliza (=> multa bilirubina)
formare: colesterol sau bilirubinat de calciu/pigmenti
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
durere, jena in hipocondrul drept (iradiere scapula/umar drept), in special dupa efort, calatorii lungi, abateri de la un regim alimentar, post negru
tulburari de tranzit (constipatie spastica, diaree postprandiala)
greturi+varsaturi, balonari, pirozis, regurgitatii acide, gust amar
febra, hipotensiune, tahicardie, icter => complicatii
semnul MURPHY +
post-colecistectomie, 5-10% dintre pacienti fac diaree cronica
PROBLEME
alterarea confortului (durere puternica)
anxietate
potential de deficit hidric/alimentar (greata, varsaturi, transpiratii)
potential de complicatii
alterarea
OBIECTIVE
combaterea disconfortului, anxietatii
pacientul sa nu prezinte complicatii
pacientul sa nu mai prezinte durere
echilibrarea hidroel.
pacientul sa prezinte o temperatura normala
pacientul sa fie alimentat corespunzator
INTERVENTII
repaos la pat
supraveghere f. v&v
supravegherea coloratiei tegumentelor + starii generale a pac.
ajutarea pacientului sa vomite + toaleta cavitatii bucale; notarea aspectului si cantitatii varsaturii
administrare alimentatie hidrica (ceai tei, musetel, menta)
recoltare sange (HLCG, bilirubina, transaminaze, ionograma, rez. alcalina, N, glicemie, amilazemie) si urina (urobilinogen, pigmenti biliari)
calmarea varsaturilor (antiemetice Torecan, Emetiral)
administrare tratament antalgic, antiemetic, dizolvant (acid ursodeoxicolic = URSOFALK)
pregatire pentru interventii (chirurgicale – complicatii/pacienti cu alte afectiuni, ESWL)
educare pacient (boala, tratament, complicatii)
educare pacient in privinta regimului alimentar (aport scazut de lipide) si a beneficiului exercitiilor fizice
combaterea diareei cronice cu saruri biliare post colecistectomie (loperamid sau colestiramina)

ANGINA PECTORALA

angina-pectoris
Este o forma de manifestare a bolii cardiace ischemice, caracterizata prin crize de durere retrosternala care apar la efort sau la emotii, dureaza cateva minte si dispar la incetarea cauzelor sau la administrarea nitroglicerinei (sublingual).
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
dispnee la efort, tuse
fatigabilitate
palpitatii
anxietate
HTA
retentie urinara
PROBLEME
risc crescut de infectii
dureri precordiale
alterarea respiratiei
potential de complicatii
dificultati in a respira
alterarea diurezei
anxietate
OBIECTIVE
calmarea durerii si a anxietatii
pacientul sa respire normal
pacientul sa fie echilibrat psihic
pacientul sa prezinte o functie cardiaca normala
pacientul sa aiba o eliminare normala
INTERVENTII
evaluarea situatiei
administrare O2 umidificat pe masca/narine + verificare pulsoximetrie
indepartare secretii nazale
pozitionare pacient in poz. semisezanda/sezanda
educare pacient (tehnici de relaxare, informatii despre boala, factori favorizanti, gimnastica respiratorie)
pregatire pacient pentru investigatii
recoltare sange pentru examene de laborator
administrare medicamente prescrise (antitusive, bronhodilatatoare, nitroglicerina, betablocante, antialgice, diuretice)
monitorizare functii vitale si vegetative, ingesta/excreta
efectuare EKG in serie

Recapitulare examen (7) – intrebari “lacunare”

CLIC pentru partile 1, 2, 3, 4, 5, 6

Raspunsurile sunt alese de mine arbitrar, pentru ca mi s-au parut mai logice sau mai usor de retinut. Majoritatea intrebarilor au minim 7-8 raspunsuri “corecte” in mod normal. E de la sine inteles ca la examen nu se accepta prescurtarile mele 🙂

5 tulburari de limbaj: ALEXIE, DIZARTRIE, AFONIE, AFAZIE, ACALCULIE

5 tipuri de miscari ale membrelor:  PRONATIE, SUPINATIE, ADDUCTIE, ABDUCTIE, FLEXIE

5 tipuri de pozitii in pat: DD, DV, TRENDELENBURG, GINECOLOGICA, GENUPECTORALA

5 conditii biofiziologice pentru satisfacerea nevoii de a respira: VARSTA, SEX, EFORT FIZIC, SOMN/VEGHE, TEMPERATURA MEDIULUI AMBIANT

5 manifestari ale sindromului febril: SETE, DESHIDRATARE, PULS CRESCUT, DELIR, INAPETENTA

5 manifestari ale hipotermiei: CIANOZA EXTREMITATILOR, VASOCONSTRICTIE, SCADEREA T.A., TREMUR SI FRISON, SOMNOLENTA SI OBOSEALA

5 interventii in hipotermie: MASAJUL EXTREMITATILOR, INCALZIRE PACIENT (PATURI/TERMOFOARE), CRESTEM GRADUAL TEMPERATURA CAMEREI, ADMIN. CEAIURI, SUPE CALDE (PUTIN SI DES), REGIM HIPERPROTEIC, HIPERCALORIC

5 caracteristici de evaluat la respiratie: AMPLITUDINEA MISC. RESP., FRECVENTA M.R., SIMETRIA M.R., DISPNEEA, HEMOPTIZIA

5 moduri de masurare a temperaturii: AXILAR, RECTAL, ORAL, VAGINAL, INGHINAL (amuzant sau nu, baremul nu a auzit de si nu accepta “intrauricular”, sau “cu ajutorul unui termometru cu IR” sau “cu un termistor conectat intr-un cateter Swan-Ganz”)

5 examene facute din sangele capilar: MORFOLOGICE (FROTIU), HEMOGLOBINA, HEMATOCRIT, GR. SANGUINA, TIMPI COAGULARE/SANGERARE (baremul nu accepta “glicemie”, ha!)

5 tipuri de tulburari in EMISIA urinei: POLAKIURIE, DISURIE, ANURIE, ISCHIURIE, NICTURIE

5 reguli de administrare a medicamentelor: MEDICAMENTUL E PRESCRIS PENTRU UN ANUME PACIENT, RESPECTAREA CONC&CANTITATII, RESPECTAREA DOZEI, CAII DE ADMINISTRARE, ORARULUI, RESPECTAREA SOMNULUI FIZIOLOGIC AL BOLNAVULUI, EVITAREA INCOMPATIBILTATILOR INTERMEDICAMENTOASE

alta varianta pentru 5 reguli de admin. a medicamentelor: informarea pacientului asupra tratamentului si efectelor sale, respectarea medicamentului prescris, respectarea dozei de medicament (doza unica/doza pe 24h), respectarea caii de administrare, respectarea orarului si ritmului de administrare (pe engleza 5 R: right patient, right drug, right dose, right route, right time)

5 contraindicatii la admin. medicamentelor p.o.: M. INACTIVAT DE SECRETIILE DIGESTIVE, M. E IRITANT PENTRU MUCOASA GASTRICA, M. NU SE RESOARBE DIGESTIV, SE DORESTE UN EFECT RAPID, PAC. REFUZA MEDICAMENTUL. Aici am putea adauga cu succes “pacientul nu e informat corect” – cu exemplul dat de profesoara mea de nursing din anul 1 despre o pacienta tanara care habar-n-avea ca supozitoarele nu se inghit si care a molfait un supozitor cu un AINS pana a facut clabuci la gura…

5 accidente/incidente in injectia I.M.: PARALIZIE (LEZAREA N. SCIATIC), DURERE VIE (N. SCIATIC), RUPEREA ACULUI, HEMATOM (LEZAREA UNUI VAS DE SANGE), EMBOLIE (ADMIN. INCORECTA – IN VAS DE SANGE).

5 locuri de electie pentru injectii I.V.: FATA DORSALA A MAINII, V. BAZILICA, V. CEFALICA, V. SUBCLAVICULARE, V. ANTEBRATULUI

5 reguli de respectat la admin. cortizon: RESPECTAREA DOZEI SI RITMULUI ADMINISTRARII, RESP. ORARULUI ADMINISTRARII, RECOLTARE SANGE PENTRU  DOZAREA GLICEMIEI (indicatia dr.), SUPRAVEGHEREA TA, GREUTATE, INGESTA/EXCRETA, RESPECTAREA MASURILOR DE IGIENA A TEGUMENTELOR, MUCOASELOR SI LENJERIEI (prevenirea infectiilor)

5 tipuri de injectii: IV, IM, SC, ID, intracardiaca

5 forme farmac. de admin. a medicamentelor percutan: PUDRE, ALIFII, ULEIURI, UNGUENTE, SAPUNURI TERAPEUTICE

5 cai de administrare medicamentoasa: PARENTERALA, INHALATORIE, DIGESTIVA, PERCUTANATA, URINARA

5 indicatii pentru administrare med. rectal: PAC. REFUZA CALEA ORALA, PAC. ARE INTOLERANTA DIGESTIVA, PAC. ARE INTERVENTII CHIRURGICALE PE TUBUL DIGESTIV SUPERIOR, PAC. ARE TULBURARI DE DEGLUTITIE, CU SCOPUL DE A OBTINE UN EFECT LOCAL (SAU GENERAL)

5 tehnici de aplicare a med. pe supraf. mucoaselor: INSTILATIE (m. conjunctivala), INSTILATIE NAZALA, INSTILATIE IN CONDUCTUL AUDITIV EXTERN, APLICAREA DE POMEZI IN MUCOASA CONJUNCTIVALA, APLICAREA DE PULBERI IN MUCOASA CONJUNCTIVALA

5 accidente/incidente IV: HEMATOM, COLAPS, EMBOLIE, NECROZAREA TESUTULUI PERIVENOS, FLEBALGIE

5 cauze de complicatii in admin. medicam.: GRESELI DE ADMINISTRARE, ACTIUNEA TOXICA A MEDICAMENTULUI, HIPERSENSIBILIZAREA ORGANISMULUI, SOC ANAFILACTIC, LIPSA INDICATIEI MEDICULUI

5 manifestari caracteristice pneumoniei pneumococice: FEBRA IN PLATOU, FRISON UNIC, DEBUT BRUSC, TUSE, JUNGHI TORACIC

5 probleme ale pac. cu astm bronsic: DISCONFORT, ALTERAREA COMUNICARII, ALTERAREA RESPIRATIEI, ALTERAREA SOMNULUI, ANXIETATE

5 manif. caracteristice starii de rau astmatic: POLIPNEE, TIRAJ, CIANOZA, HTA, TAHICARDIE

5 factori iritanti responsabili de aparitia bronsitei cronice: TABAGISM, ALCOOLISM, POLUARE, VAPORI IRITANTI din INDUSTRIA CHIMICA, COND. ATMOSFERICE NEFAVORABILE

5 factori favorizanti pentru pneumonia pneumococica: FRIG, UMIDITATE, ALCOOLISM, BOLI CRONICE, OBOSEALA FIZICA SI PSIHICA

5 factori ce contribuie la aparitia TBC: UNELE TRATAMENTE MEDICAMENTOASE, VARSTA, SCADEREA REZISTENTEI ORGANISMULUI, CARACTERUL CONTAMINARII, TERENUL, DIABET, ALCOOLISM

5 simptome caract. TBC primare: TUSE, INAPETENTA, ASTENIE, SCADERE PONDERALA, STARE SUBFEBRILA

5 simptome caract TBC secundare: TUSE, TRANSPIRATII NOCTURNE, EXPECTORATIE REDUSA/ABUNDENTA, FEBRA VESPERALA, DISPNEE

5 metode de tratament ale afect. pulmonare cronice: CORTICOTERAPIA, DRENAJ POSTURAL, VENTILATIE MECANICA, DEZOBSTRUARE BRONSICA, CURA BALNEARA

5 alergeni – astm bronsic: POLEN, PRAF DE CAMERA, PAR DE ANIMALE, LAPTE, OUA, CARNE, PENICILINA

5 interventii AMG in ingrijirea pac. cu astm bronsic: APLICARE MASURI DE URGENTA IN CRIZA, INTERNAREA PACIENTULUI CU RAU ASTMATIC, EDUCAREA PACIENTULUI, MENTINEREA PACIENTULUI IN SEZAND, ADMINISTRAREA TRATAMENTULUI MEDICAMENTOS PRESCRIS

5 manif. de dependenta in IRespA: CIANOZA, DISPNEE, TAHICARDIE, DURERE TORACICA, TRANSPIRATII ABUNDENTE

5 manif. de dependenta in astm bronsic: ANXIETATE, DISPNEE EXPIRATORIE, ORTOPNEE, TRANSPIRATII, TUSE CU EXPECTORATII

5 manif de dependenta in IMA: DURERE ANTROCE ANGINOASA, DUREAZA +30 MIN., NU CEDEAZA LA NITROGLICERINA, TRANSPIRATII RECI, ANXIETATE MARCATA

5 probleme de dep. ale bolnavului cu IMA: ANXIETATE, SCADERE DEBIT CARDIAC, ALTERARE PERFUZIE TISULARA, DEFICIT DE AUTOINGRIJIRE, INTOLERANTA LA EFORT

5 cauze angina pectorala de efort: ARTERIOSCLEROZA CORONARIANA, ANEMIE, HIPERTIROIDISM, TAHICARDII PAROXISTICE, VALVULOPATII AORTICE

5 simptome specifice astmului bronsic: DISPNEE, NELINISTE, PRURIT, STRANUT, LACRIMARE, CEFALEE, DEBUT BRUSC, ABCES BRUTAL

5 simptome specifice pentru bronhopneumonia la copil: FEBRA RIDICATA (40 C), DISPNEE, POLIPNEE, TUSE, TIRAJ INTERCOSTAL

5 complicatii ale bp la copil: INSUF. CARDIACA, MENINGITA BACTERIANA, DIAREE + VARSTURI, CONVULSII FEBRILE, DECES

5 simptome ce insotesc hemoptizia: CALDURA RETROSTERNALA, GUST METALIC IN GURA, TUSE IRITATIVA, TAHIPNEE / TAHICARDIE, SANGE EXPECTORAT ROSU APRINS, SPUMOS, AERAT

5 interventii de urgenta in hemoptizie: REPAOS ABSOLUT (SEMISEZAND), REPAOS VOCAL ABSOLUT, TRATAMET HEMOSTATIC, COMBATEAREA ABCESULUI DE TUSE, TRATAMENT CHIRURGICAL DE URGENTA

5 semne in colecistita acuta: FEBRA, FRISOANE, DURERE, TULBURARI DIGESTIVE, PALIDITATE

5 investigatii complementare pentru colecistita acuta: HLCG, VSH, BILIRUBINA, UROBILINOGEN, ECOGRAFIE

5 complicatii ale colecistitei acute: PERFORATIE, GANGRENA, EMPIEM, FISTULA, PERITONITA

5 alimente recomandate post operatie in colecistita: APA, CEAI DULCE, OREZ, GRIS, IAURT

5 agenti etiologici colecistita acuta: COLIBACIL, ENTEROCOC (S. FAECALIS), STAFILOCOC, STREPTOCOC, SALMONELLA (3 coci si 2 bacili)

5 interventii de urgenta in colica biliara (spital): REPAOS LA PAT, RECOLTARE SANGE + URINA, CALMARE DURERE si AGITATIE, CALMARE VARSATURI, TRATAMENT CHIRURGICAL

5 cauze pentru IRenalaA: HIPOVOLEMIE, HIPOPERFUZIE RENALA, NEOPLASM VEZICAL, GLOMERULONEFRITE, HIPOTENSIUNE ARTERIALA

5 semne clinice ale IRA: HALENA AMONIACALA, VARSATURI, ANOREXIE, COMA, CONVULSII

5 tratamente conservatoare in IRA: MASURARE APORT LICHIDIAN, LIMITARE LICHIDE (400 ml + PIERDERILE DIN ZIUA PRECEDENTA), TRATAMENTUL ACIDOZEI, TRATAMENTUL HIPERK, MODIFICAREA DOZELOR MEDICAMENTELOR

5 complicatii IRA: HIPERK, HIPOCa, HEMORAGII, ILEUS, SUPRAINCARCARE Na/HIDRICA

5 medicamente in colica renala: ALGOCALMIN, MIALGIN, MORFINA, PROCAINA/XILINA, ATROPINA

5 manif. dependenta in IRA: EDEME, TAHICARDIE+HTA+ARITMII, OLIGURIE/ANURIE, ACIDOZA METABOLICA, HIPERK+HIPONa

5 manif. dependenta in litiaza renala: DURERE COLICATIVA, DIUSRIE/POLAKIURIE, GRAETA+VARSATURI, ANXIETATE+AGITATIE, PALOARE

5 simptome in colica renala: OPRIRE TRANZIT INTESTINAL (!), DURERE COLICATIVA, DISURIE/POLAKIURIE/HEMATURIE, hTA, TAHICARDIE + TRANSPIRATII

5 interventii urgenta (spital) in colica renala: RECOLTARE SANGE, CALMARE DURERE, ADMIN. ANTIBIOTICE, EXAMEN COMPLET URINA, TRATAMENT CHIRURGICAL (LA NEVOIE)

5 alim. bogate in oxalati (litiaza oxalica = NO NO): CAFEA, ROSII, CIOCOLATA, FASOLE, VARZA

5 simptome pentru IRC decompensata: GREATA+VARSATURI, DIAREE, CEFALEE+AMETELI, PALOAREA TEGUMENTELOR SI A MUCOASELOR, DISPNEE

5 manif. clinice ale pielonefritei acute: FEBRA BRUSCA/PROGRESIVA, FRISOANE, TRANSPIRATII, DURERI LOMBARE UNILATERALE, POLAKIURIE/DISURIE

5 semne ale retentiei azotate: HTA, PALOARE + SLABIRE, HALENA AMONIACALA, ANOREXIE + DIAREE + VARSATURI, CEFALEE + ASTENIE + SOMNOLENTA

5 examinari pt colica biliara: ECOGRAFIE, RADIOGRAFIE PE GOL, VSH, HLCG, BILIRUBINA

5 interventii AMG de urgenta pt colica biliara: REPAOS TOTAL PAT, REGIM ALIMENTAR, APLICARI ABDOMINALE CALDE/RECI, SUPRAVEGHEREA ELIMINARILOR URINARE, SUSTINERE PACIENT IN TIMPUL VARSATURII

5 alimente interzise in litiaza biliara: OUA, MAIONEZA, SUNCA, SLANINA, CARNATI (no shit, Sherlock)

5 interventii AMG in boala ulceroasa: ASIGURARE REPAOS FIZIC + PSIHIC, BILANT INGESTA/EXCRETA, ASIGURARE DIETA PROTECTIE GASTRICA, EDUCARE PACIENT, ADMINISTRARE MEDICAMENTE PRESCRISE

5 s&s caracteristice in ulcerul gastro-duodenal: DURERE, ARSURA RETROSTERNALA (PIROZIS), VARSATURI, GUST ACRU/AMAR, ERUCTATII ACIDE (anemia, melena sau hematemeza nu-s in barem)

5 masuri terapeutice in HDS: ASPIRATIE GASTRICA, ADMINISTRARE HEMOSTATICE, SPALATURA GASTRICA CU APA RECE, TRANSFUZIE SANGE/MER, PUNGA CU GHEATA in EPIGASTRU

5 factori declansatori pt HDS: TRAUMATISM ABDOMINAL, ABUZ DE ALCOOL, SONDAJ GASTRIC, MEDICAMENTE (ASPIRINA, AINS, CORTICOIZI, FENILBUTAZONA), EXAMENE RADIOLOGICE

5 manifestari HDS: HEMATEMEZA, MELENA, SCADEREA TA, LIPOTIMIE, PALOARE

5 complicatii ale imobilizarii prelungite: ESCARE DE DECUBIT, INF. URINARE, BP HIPOSTATICA / COMPLICATII PULMONARE, RETENTIA ACUTA DE URINA/GLOB VEZICAL, COMPLICATII MENINGEALE

5 manif. a SIDA la copil: FEBRA PERSISTENTA,  OBOSEALA NEJUSTIFICATA, DIAREE, HEPATOSPLENOMEGALIE, LIMFADENOPATIE GENERALIZATA

5 circumstante de aparitie infectie HIV: CONSUM DROGURI, HOMOSEXUALITATE/BISEXUALITATE, TRANSFUZII DE SANGE, PROSTITUTIE, PERSOANE CU MULTI PARTENERI SEXUALI (mai corect, dar nu din barem: sexul neprotejat cu parteneri multi)

5 tipuri de substante dezinfectante (omoara HIV?): FENOLI, CLORAMINA, ALCOOL 70%, APA OXIGENATA, HIPOCLORIT

5 masuri de preventie HIV: NU DONEAZA SANGE, NU IMPRUMUTA SERINGE, ACE, OBIECTE UZ PERSONAL, NU RELATII SEXUALE FARA PROTECTIE, INFORMAREA PARTENERILOR/FAMILIEI DESPRE BOALA, PACIENTUL SA STIE CA ARE ANUMITE OBLIGATII DIN CAUZA CONTAGIOZITATII SALE

5 complicatii cronice ale DZ: C. VASCULARE (MICRO/MACROANGIOPATIE), C. OCULARE (RETINOPATIE), C. RENALE (PIELONEFRITA, NEFROPATII, GLOMERULOSCLEROZA), LITIAZA BILIARA, C. INFECTIOASE (TBC, FURUNCUL, ABCESE, VULVOVAGINITE)

5 semne clinice la coma diabetica: R. KUSSMAUL (APNEE-POLIPNEE), HIPOTERMIE, POLIURIE, PALOARE, hTA

5 s&s hepatita virala acuta: INAPETENTA, GRETURI&VARSATURI, DISPEPSIE, BALONARE, CEFALEE+CURBATURA (“ASPECT GRIPAL”)

5 semne in faza preicterica a HVA: ASTENIE, INSOMNIE, CEFALEE, HEPATOMEGALIE, STARE SUBFEBRILA

5 medicamente in dispepsie: VITAMINE, REGLAN, TORECAN, EMETIRAL, PERFUZII GLUCOZA/SER

5 examene laborator in faza preicterica in hva: UROBILINOGEN, TRANSAMINAZE, BIOCHIMIA URINII, REACTII POZITIVE LA SULFAT ZINC/CEFALINA-COLESTEROL

5 masuri preventie hva: IZOLARE SI TRATARE BOLNAVI, DEZINFECTIE, STERILIZARE, CONTROL MEDICAL CONTACTI si SUSPECTI, CONTROL MEDICAL AL PERSONALULUI DIN S. ALIMENTAR

5 investigatii paraclinice pentru fibrom uterin: COLPOSCOPIE, HISTEROMETRIE, ECOGRAFIE, UROGRAFIE, UROCULTURA

5 s. clinice fibrom uterin: LEUCOREE, DISMENOREE, POLAKIURIE, RETENTIE URINARA ACUTA, DURERE PELVINA

5 complicatii tumori ovariene benigne: TORSIUNE COMPLETA, TORSIUNE INCOMPLETA, RUPTURA, HEMORAGIE/METRORAGIE, STARE DE SOC

5 semne DZ infantil: POLIURIE, POLIFAGIE, POLIDIPSIE, STARE DE OBOSEALA, PIERDERE IN GREUTATE INEXPLICABILA

5 simptome astm bronsic la copil: DISPNEE EXPIRATORIE, DEBUT BRUSC NOCTURN, EXPIR ZGOMOTOS (WHEEZING), EXPECTORATIE ALBA, PERLATA, TUSE SEACA, APOI UMEDA

5 medicamente pentru astm bronsic la copil: MIOFILIN IV LENT, PREDNISON, SOLUMEDROL IV, VENTOLIN (+7 ani), BEROTEC (copiii mari)

Recapitulare pentru examen (6)

Enzime la IMA: CPK, CK – MB, LDH (lactat dehidrogenaza), GOT (transaminaza glutamic oxalacetica), HBD (hidroxibutirildehidrogenaza). + proteinele Troponina I si T

Medicamente pentru afectiuni cardiovasculare:

IECA: -opril (captopril, enalapril);

betablocante: -olol (metoprolol);

calciu-blocante: VeryNiceDrugs (verapamil, nifedipine, diltiazem; toate cu -dipine fac parte din clasa asta);

diuretice (furosemid; spironolactona);

antiagregante plachetare (aspirina dozaj mic);

statine (atorvastatin=lipitor, rosuvastatin=crestor);

LMWHeparin (fraxiparin, enoxiparin, tinzaparin);

antitrombolitice (vechi: strepto/urokinaza; noi=tPA: alteplaza, reteplaza, tenecteplaza=Metalyse);

nitrati (sublingual, iv, transdermic, spray, unguent, p.o.),

alfablocante (selective: -osin… Prazosin);

blocanti ai receptorilor angiotensinogenului II: -sartan (Valsartan, Candesartan).

Ar mai fi si fibratii (se termina in -fibrate) – dar aia sunt mai degraba pentru dislipidemii, indirect pentru boli CV.

Durerea in angina (3-5 minute, pana in 15 minute) vs. in IMA (30 minute – ore/zile, NU cedeaza la nitroglicerina)

Dupa administrarea de Furosemid oral, diureza incepe dua 20 minute si se mentine 4-6 ore. Dupa administrarea i.v., efectul incepe in 5-15 minute, e maxim pana la 30 minute si dureaza 2-3 ore!

Encefalopatia uremica se manifesta cu somnolenta si stare confuzionala.

Substanta de contrast la urografie = ODISTON.

Purgativul e un laxativ puternic. Tehnic vorbind, un laxativ e un purgativ slab. In principiu, avem mai multe clase de laxative, dintre care unele sunt mai eficiente si cu toxicitate scazuta si efecte adverse putine. Unele laxative hiperosmotice (macrogol) curata intestinele cam la fel de bine ca o clisma. Laxativul simplu lichidifica scaunele si stimuleaza peristaltismul. Fortrans vs Dulcolax. Des intalnite/folosite: produse cu glicerina, lactuloza, sorbitol, polietilenglicol (acelasi lucru cu macrogol).

Halena amoniacala o intalnim in general in Insuf. renale, halena acetonica (sau cetonica) in diabet – cetoacidoza diabetica; Halena sulfuroasa – in insuficienta hepatica (sau la pacientii pe moarte)

Un coleretic este un medicament care stimuleaza secretia biliara a ficatului. Un secretagog e o substanta care stimuleaza secretia unei alte substante. Exemplu de secretagog: angiotensina (II), care stimuleaza secretia de aldosteron.

Dispareunie = dureri violente in timpul contactului sexual.

Proba Addis-Hamburger si cea Stansfeld-Webb sunt teste de laborator pentru a determina hematuria/leucocituria.

Cauze la DZ: genetice sau virale (Coxsackie, Urlian, influenza)