Tratament promitator pentru dementa Alzheimer (la soareci)

Un grup de cercetatori de la Queensland Brain Institute – Universitatea din Queensland, Australia a publicat acum cateva luni rezultatele unui studiu in care niste soareci tratati cu un aparat cu ultrasunete modificat au manifestat o revenire a memoriei (alterata initial de depunerea de placi senile printre neuroni).

Acest tratament a reusit reducerea cantitatii de placi de beta-amiloid (asa-numitele placi senile) dintre neuronii soarecilor, cu imbunatatirea capacitatilor cognitive si de memorie, fara efecte adverse observabile, ceea ce arata ca ar putea fi un viitor tratament (cel putin partial) pentru boala Alzheimer.

boala Alzheimer

Boala Alzheimer nu are inca un tratament eficient si pentru moment nu se stie clar cauza – dar se cunosc anumite informatii despre ea:

  • exista o oarecare transmitere genetica, cu peste 30 de gene identificate ca posibile implicate in dezvoltarea bolii si 3 gene dominante transmise de la parinti la copii, care duc la aproape 50% dintre copiii cu aceasta gena sa dezvolte boala.
  • exista anumiti factori favorizanti: anumite bacterii si virusuri, traumatisme craniene, fumatul, HTA, hipercolesterolemia, diabetul
  • La majoritatea oamenilor, boala incepe sa se manifeste dupa 65 de ani, dar in cazurile cu o componenta clara ereditara, se manifesta mai devreme
  • Boala apare ca urmare a 3 factori: formarea de depozite de fragmente proteine (beta-amiloid) printre neuroni, care duc la incetinirea transmiterii informatiei nervoase si declinul functiilor mentale, formarea de fascicule dense de proteine tau in jurul neuronilor, care duc la degenerescenta neuronala, ca urmare a acumularii acestor proteine in creier, neuronii incep sa moara – ceea ce face sa apara si manifestarile de dementa.
  • Boala are mai multe stagii (in general), cu simptome diferite: in faza incipienta, primele semne sunt problemele de memorie recenta, schimbari de personalitate; in faza intermediara problemele de memorie se exacerbeaza (nu mai sunt recunoscuti familia si apropiatii), la fel cele de personalitate (agresivitate, paranoia) si apare necesitatea de ajutor pentru activitatile zilnice (mancare, toaleta, imbracare etc); la final, pacientul pierde total capacitatea de-a vorbi si depinde total de altii pentru activitatile zilnice. Acum pacientul nu mai pastreaza controlul asupra sfincterelor (incontinenta), nu mai poate mesteca, inghiti, la final nu va mai putea respira.

original

Soarecii din studiu au fost modificati genetic pentru a manifesta una din cauzele propuse pentru dementa Alzheimer (depunerea de placi de beta-amiloid), ceea ce le-a deteriorat major functiile cognitive si de memorie. Apoi li s-a injectat un compus cu sfere mici (micro-bule), care impreuna cu aplicarea unor ultrasunete dintr-un aparat modificat a permeabilizat bariera sange-creier, ceea ce a permis celulelor microgliale sa consume depunerile de beta-amiloid. S-a obtinut o reducere cu 50% a depozitelor de beta-amiloid, ceea ce s-a tradus printr-o imbunatatire a memoriei si cognitiei soarecilor (comparat cu soarecii-control). Cel mai important: nu au fost detectate distrugeri tisulare.

Acum, desi acest tratament poate avea potential in a fi folosit la oameni, trebuie inteles ca:

  • soarecii au un craniu mult mai mic, cu oase mai subtiri. La oameni ar fi necesare niste ultrasunete de intensitate crescuta si posibil de durata mai mare, ceea ce ar putea insemna afectarea tesutului sanatos.
  • nu s-au folosit soareci care aveau si depozite de beta-amiloid si de proteine tau, sau distrugere neuronala deci exista anumite limitari in aplicabilitatea sa la boala Alzheimer.
  • soarecii din studiu aveau placi de beta-amiloid formate la inceputul studiului. Dar nu se stie cat de devreme trebuie administat acest tratament pentru a fi eficient. Nu se stie ce efect ar avea asupra celulelor sanatoase ale creierului un tratament precoce. Exista niste studii cu anticorpi monoclonali anti-placi de beta-amiloid care au esuat pentru ca se pare ca au fost administrati prea tarziu (sau in cantitati prea mici)
  • nu se stiu efectele de durata ale tratamentului. Din fericire, asta se va putea urmari (atata timp cat soarecii mai traiesc).
  • tot la urmari de durata, nu se stie exact cat de puternic este raspunsul imun (microgliile fac parte din sistemul imun) generat la nivelul creierului si efectele posibile daunatoare asupra celulelor sanatoase.

Chiar si-asa, este o veste buna in lupta cu o boala nemiloasa.

Informatii de aici si aici.

Advertisements

A venit sfarsitul lumii. Si-a trecut. Au ramas poze cu luna.

Innsbruck, © Fabian Irsara
Innsbruck, © Fabian Irsara
Mons (Be), © David Beyeler
Mons (Be), © David Beyeler
Cairo, © Amr Abdallah Dalsh
Cairo, © Amr Abdallah Dalsh
Haiti, © Dieu Nalio Chery
Haiti, © Dieu Nalio Chery
San Sebastian (Spania), © Alvaro Barrientos
San Sebastian (Spania), © Alvaro Barrientos
Domul din Koln, © Rolf Vennenbernd
Domul din Koln, © Rolf Vennenbernd
Tucso (Arizona, SUA), © Sean Parker
Tucso (Arizona, SUA), © Sean Parker
Colline de Sion (Fr.), © Didier Walliang
Colline de Sion (Fr.), © Didier Walliang

Si cateva poze mai vechi, 1 cu luna plina, din Iulie 2015, respectiv 1 timelapse cu o eclipsa de luna din Aprilie 2014:

U.S. Capitol, 31 iulie 2015, Washington. (NASA/Bill Ingalls)
U.S. Capitol, 31 iulie 2015, Washington. (NASA/Bill Ingalls)
Lacul Waterton, Canada, Yuichi Takasaka, aprilie 2014
Lacul Waterton, Canada, Yuichi Takasaka, aprilie 2014

Cea mai tare chestie pe care am citit-o in ultimele zile (despre refugiatii din Siria)

A fost AMA-ul (ask me anything) de pe Reddit cu un refugiat sirian de 18 ani, care e de 9 luni in Germania (in Lebach, undeva langa granita cu Franta/Luxemburg).

Foarte tari raspunsurile lui (spicuiesc):

[–]StraightOuttaSyria[S] 598 points 12 days ago

Well, I had to enter Turkey illegally, so my first encounter in Turkey was with a boot of a soldier, I got beaten up, jailed for three days, then returned back to Syria, one week later I payed ( via a smuggler) some soldiers to let me in Turkey, they took me to the nearest police station where I got a piece of paper with my name on it as an ID card, the town was a majority Kurds, who support PKK, I couldn’t leave the town because that “ID Card” was just for that town, couldn’t work or rent, and they didn’t accept me in the camps on the borders because I’m a single guy ( priority for families and single mothers ), so here’s me, no place to sleep, not allowed to work, can’t go to a school, in the streets, so I decided that Europe was my last solution.

2- “You come to our countries and take our hard earned money, leeching off the welfare system…”

I don’t know how the welfare system works in you country, so I can only speak about the German one, here every refugee gets assistance after being granted asylum, they have to take mandatory integrating and languages courses, which qualify them later to find a job and live on their own, these courses take about 9 months, after passing them, they start pressing you to look for a job, if you couldn’t find one, they look for one for you, and you have to work, you can’t live off the system all your life, I imagine it’s the same through the EU, read about your welfare system in country please.

3- “You are coming in mass numbers, you’re backwards and will commit many crimes…”

Yup, many people came in mass numbers, but we won’t commit crimes, why do you think all these people are criminals? if in Syria, where the judicial and executive branches are well corrupted, and poverty is wide spread, crime wasn’t common at all, at least in my region, so why exactly would these people have a change of heart in a more welcoming and safe country?

4- “Are there ISIS jihadists among the refugees?”

Yes, that is quite a high possibility.

7- “Why does people leave Hungary, Greece, Bulgaria even though it’s quite safe there?”

Because they want a better life, I know it’s such a bad excuse but that’s reality, and I think western Europe take them, not to fulfill their dreams, but to ease the burden on these countries, which can’t possibly manage such huge floods of people, specially in their current economic environment. Does everyone deserve to go to western Europe? nope, personally If I got to Hungary I would definitely stay there, because leaving the country for Germany would be a huge insult to the people of Hungary ( it’s like telling them I’m better than the whole 10 millions of you! ), so take the families from these countries, ease the burden on your neighbors.

Cum a strans banii?

How did you finance your trip? How much did the smuggler(s) ask for?
[–]StraightOuttaSyria[S] 825 points 12 days ago
sorry didn’t notice your reply.
I had an internet cafe in Syria which brought in very well, and my Dad completed the necessary amount, which was around 11000 euros.
[–]Legendoflemmiwinks 277 points 12 days ago
Did your internet cafe require goverment compliance. Did you have to allow them to install a monitoring system? Were you aware of such things going on that relates to this?
[–]StraightOuttaSyria[S] 425 points 12 days ago
I opened it after the war started, there’s no internet connection, or any telecommunication for that matter, there’s no goverment where I was, no I didn’t monitor anyone.
[–]fuck_with_me 586 points 12 days ago
internet cafe
no internet connection
..what?
[–]StraightOuttaSyria[S] 841 points 12 days ago
hahhha, there was no internet connection through ADSL or 3G, so I bought a satellite subscription and opened my cafe, sorry for the confusion.

Si partile amuzante:

[–]TheMindsEIyIe 80 points 12 days ago
Pretty fucking genius for a 16-17 year old (since you are 18 now). What was stopping other Syrians from getting satellite internet?
[–]ValikorWarlock 227 points 12 days ago
not having internet to order it

[–]Consilio_et_Animis 353 points 12 days ago
Ha! That is the most wonderful question. Thank you.
It get’s right to the heart of why mixing folks from different countries is so good. I live in EU, and if I step out of my door now, I am 50m from these restaurants/take-aways.
Turkish / Greek / Indian / Bangladesh / Italian Pizza / Asian Fusion (whatever that is) / Israeli deli & coffee shop
And many of these establishments have authentic people from the relevant countries running them.
[–]StephenSwat 197 points 12 days ago
I live in Amsterdam and there’s an actual North Korean restaurant near my house. It serves proper North Korean food and is staffed by actual North Koreans.
It is also probably a money laundry run by the North Korean government, but whatever.
[–]el___diablo 492 points 12 days ago
It serves proper North Korean food
Can’t help but imagine you being served an empty plate.

Chiar e un lant de restaurante prin care Coreea de Nord spala bani. Ha!

[–]StraightOuttaSyria[S] 501 points 12 days ago
That’ll be a bit hard, so in short:
Got a fake Italian ID card, practiced English with an Italian accent, some high-end clothes and hairstyle, got a plane ticket to Germany, and got here 🙂
[–]alrayyes 72 points 12 days ago
Am I the only one immediately reminded by that one scene in Inglorious Basterds?
[–]VickyRhinoHooffs 34 points 11 days ago
Arrivheerrdheerrshe

Adica scena asta:

Si continuarea, pentru ca m-am gandit ca undeva, cumva, un italian va citi asta si va zice “aha, din cauza astora ma tot freaca politistii vamali in aeroporturi!”:

[–]andythemo 19 points 11 days ago
so THAT’S WHY I always have to spend so much time at passport control whenever I come back to Europe (I’m an Italian living in the middle east)

Este sau nu sapunul antibacterian mai eficient decat sapunul normal in a curata mainile (de bacterii)?

In ultimele zile circula o stire cu rezultatul unui studiu despre eficienta actiunii antibactericide a unui sapun “antibacterian” facut de niste cercetatori koreeni, aparut in 16 septembrie in jurnalul stiintific britanic Journal of Antimicrobial Chemotherapy.

Depinde mult de unde iti iei sursele, dar unele ziare sau portale de stiri au interpretat rezultatele studiului drept dovada a faptului ca sapunul antibacterian in general este inutil (sau cel mult la fel de eficient ca sapunul normal in a curata mainile de bacterii).

Da, studiul (destul de ok elaborat, de altfel) afirma la final ca

“nu exista nici o diferenta semnificativa intre efectele bactericide ale sapunului simplu si a celui antibacterian, atunci cand sunt folosite in conditii/situatii normale”

Atata doar ca studiul a folosit ca agent bactericid din sapun triclosan-ul. Adica un compus chimic care nu prea mai este folosit in cosmetice nici in SUA, nici in Europa – din cauza unor temeri in privinta sigurantei folosirii lui pe termen lung pe oameni (pentru moment este considerat relativ sigur de FDA si EPA). Spre exemplu, in Protex nu exista nici o urma de triclosan – bactericidul folosit fiind triclocarban. Un compus chimic care are la fel de multe necunoscute in privinta eficientei si sigurantei folosirii lui pe termen lung pe oameni.

Deci relevanta studiului este relativ scazuta in privinta majoritatii produselor de tip sapun antibacterian de pe piata.

Sau nu este?

Inca din 2013, FDA-ul american cere noi dovezi de la producatorii care sustin ca sapunul lor este “antibacterian”, bazandu-se pe studii care arata ca eficienta produselor de genul acesta este indoielnica, iar riscurile asociate cu folosirea compusilor antibacterieni pe termen lung sunt posibil mari  (afectarea mediului, cresterea rezistentei bacteriilor, afectarea corpului uman). Dar se pare ca se va lua o decizie in legatura cu produsele over-the-counter antibacteriene (cosmetice) anul viitor.

Oricum, din ce inteleg eu, pentru a fi cu adevarat antibacterian, sapunul ala ar trebui sa stea pe mainile omului foarte mult timp – mult mai mult decat sta in realitate, deci pare fix frectie la picior de lemn.

Ca tot suntem la subiectul asta. Presupun ca stie toata lumea ca scopul sapunului nu e neaparat de a ucide bacteriile de pe mainile noastre, doar ajuta la indepartarea celor care sunt in cantitate prea mare, cu ajutorul apei, da?

Si ca in sapun (si sampon si alte produse cosmetice si nu numai) avem bacterii – care de regula sunt nepatogene. Amuzant este faptul ca in 2009, in SUA, un lot de lotiuni-dezinfectant pentru maini (si alte produse inrudite) au fost retrase de pe piata pentru ca erau… contaminate cu bacterii patogene. 🙂

Mai tine minte scandalul de acum 1 an de la spitalul Elias, cand un lot de sapun antibacterian (ieftin, luat “la licitatie”) era contaminat cu bacteria Serratia in cantitati foarte mari si 2 pacienti imunodeprimati au fost infectati din cauza expunerii la aceasta bacterie? Bine, au fost de fapt 3 spitale afectate, pentru ca a fost vorba de sapunul dezinfectant din 3 loturi, sapun care avea o cantitate prea mare de bacterii din familia Serratia. Noroc ca a venit Banicioiu sa zicaproducatorul va plati“. Ma intreb daca s-a intamplat ceva in 12 luni.

P.S. Pentru personalul sanitar – in special cel chirurgical, regula cea mai de bun simt este: spalatul amanuntit, intre degete, cu sapun (sau sapun + antiseptic), minim 2-3 minute si stergerea cu materiale sterile pe cat posibil. Ghidul CDC aici – cu informatii despre majoritatea dezinfectantelor/antibactericidelor folosite in mediul spitalicesc. Si despre riscul de a dezvolta iritatii, alergii si dermatite (foarte mare!).

Si ca mica informatie care mi-a ramas in cap, daca exista infectie cu clostridium, dezinfectantul pe baza de alcool e inutil (din cauza ca e vorba de o bacterie sporulata).

curatarea mainilor

Ce mai creeaza cercetatorii in laborator? Rinichi, uretere si o vezica urinara – conectate si functionale

P5560008-Kidneys_and_ureters%2C_X-ray-SPL

Nu, nu e vorba de cercetatorii britanici, ci de unii japonezi, care si-au publicat rezultatele in PNAS.

Pentru a fi corecti, au reusit sa creeze niste rinichi embrionari (metanephros*-metanefroi la plural), niste uretere pe care le-au conectat la acestia si o vezica urinara, in care urina secretata de rinichi s-a putut varsa.

In prima faza au creat din celule stem rinichi embrionari functionali (secretau urina) transplantabili si functionali in porci – dar nu aveau nici un mod de-a elimina urina secretata, deci se umflau cu urina (hidronefroza).

Ulterior au folosit un fel de esafodaj pentru a obtine uretere si o vezica urinara incipienta (din cloaca embrionara), le-au conectat pe toate si le-au transplantat intr-un sobolan. Au observat ca sistemul functiona (urina era secretata si stocata in vezica). Au obtinut aceleasi rezultate si la porci – sistemul transplantat a functionat pentru cel putin o vreme.

Desigur, sunt doar rezultate preliminarii, mai trebuiesc facute teste si multe observatii ulterioare (evolutia in timp a organelor, toleranta lor de catre organismul-gazda, eventualele complicatii samd). Deci rinichiul artificial crescut de la 0 este inca la multi ani distanta (daca va exista vreodata).

Stire de aici.

Metanephros e un stadiu al evolutiei rinichilor la embrionul mamiferelor (in jurul a 5 saptamani la oameni) in care rinichii sunt aproape in totalitate formati, avand deja mii de nefroni grupati impreuna (adultul are in jur de 1 milion de nefroni/rinichi) in structurile prin care se strange urina (canale colectoare, calice si pelvisul renal).

Mai multe informatii si aici.

metanephros

Cum ajunge un medicament util in doar cativa ani sa coste 750$ de la 1$/tableta

Toxoplasmoza este o boala cauzata de un protozoa (Toxoplasma gondii) prezent in orice mamifer, dar care se inmulteste doar in corpul felinelor – de aici si riscul de transmitere crescut la persoanele cu pisici… Se estimeaza ca un procent insemnat al populatiei este infectata cu T. gondii (aproximativ 10-15% la nivel mondial), dar nu prezinta nici un simptom, pentru ca au facut o forma acuta (si in general asimptomatica) a bolii.

Exista si o forma latenta a bolii, care se poate reactiva si provoca probleme la pacientii cu sistemul imunitar afectat (cei cu SIDA, anumite forme de cancer, sub tratament imunosupresiv etc.).

Exista mai multe medicamente eficiente pentru tratarea bolii, dar cel mai folosit e Pyrimethamine (care este util si in tratamentul malariei).

In SUA, medicamentul este produs de peste 60 de ani. Desi patentul pentru el a expirat de mult, era produs si comercializat de o singura companie – GlaxoSmithKline – sub numele Daraprim. GSK a vandut drepturile pentru acest medicament unei alte companii farmaceutice in 2010, ceea ce a rezultat intr-o crestere a pretului de la aprox. 1$ pe pastila la aprox. 13,5$ pe pastila. In august 2015, drepturile pentru acest medicament au fost cumparate de o alta companie farmaceutica, pentru 55 milioane de dolari.

Rezultatul? Medicamentul acum se mai poate achizitiona doar printr-un unic furnizor la nivelul intregii SUA, la pretul de 750$/pastila. Un regim de tratament de 6 saptamani cu 2 pastile (2 x 25 mg) pe zi poate costa 63.000$. E adevarat, in SUA au existat doar 8821 de prescriptii pentru acest medicament in tot anul 2014.

In acest timp, in India se pot cumpara versiuni generice ale medicamentului pentru aproximativ 5 centi/pastila.

Evident, compania care a achizitionat medicamentul se apara cu “facem totul pentru a obtine mai multi bani pentru cercetare-dezvoltare“. Asta desi pentru toxoplasmoza nu prea e nevoie de noi medicamente. Desigur, asta inseamna ca in ceva timp alte companii vor putea produce medicamente generice pe care sa le vanda la preturi mult mai mici. Sau vor aparea importurile de medicamente din strainatate.

Cum poate dormi noaptea “genialul” investitor care a gandit aceasta strategie? Cu medicamente, desigur.

https://twitter.com/MartinShkreli/status/645783071019634688

Informatii luate (si) de aici.

L. E. Intre timp, CEO-ul companiei care a cumparat medicamentul (si a venit cu ideea geniala de a-i mari pretul) a afirmat ca va reduce pretul la un nivel care-l va face mai accesibil, dar ii va permite companiei sa faca si un foarte mic profit.

Primul medicament “printat 3D” a fost aprobat de FDA pentru comercializare

Medicament care se si dizolva EXTREM de rapid:

Levetiracetamul se administreaza de regula pacientilor care sufera de epilepsie, in tratamentul de lunga durata (de prevenire/rarire a crizelor). Din cauza faptului ca doza de medicament necesara pentru a fi eficace este foarte mare (1000 mg – 3000 mg/zi), este administrat sub forme diverse, de la o ditamai pastila, la pulbere orala sau solutie lichida… Gustul sau amar il face si relativ dificil de tolerat si inghitit.

Aici intervine o companie farmaceutica din Pennsylvania, SUA. Aprecia Pharmaceuticals a patentat o tehnologie inventata la MIT in anii ’80, prin care se intind straturi peste straturi de substanta medicamentoasa, cu picaturi de solutie lichida “printate” intre straturi, in locuri anume, formand o structura ultra-poroasa. Astfel a aparut Spritam – un Levetiracetam sub forma de pastila cu dizolvare rapida cu 1000 mg de substanta activa.

spritam

Avantajele? Astfel se obtine o pastila in care se poate introduce o cantitate mare de substanta activa (1000 mg) cu mai putini excipienti. Procesul produce si o pastila foarte usor de inghitit, scazand la maximum senzatia neplacuta de “inecare cu pastila” (disfagie) la inghitirea unei pastile foarte mari. La final, au inclus si tehnologii de mascare a gustului, care fac pastila (sau pasta in care aceasta se dezintegreaza) mai usor de inghitit.

Ca explicatie: pentru a masca gustul unui medicament, se scade expunerea papilelor gustative la medicament prin procesarea acestuia, adaugarea de agenti de mascare a gustului si incapsulare/granulare/acoperire cu diverse substante. Aceste procedee adauga componenti in plus la medicament, marindu-i volumul. Daca se doreste pastrarea caii naturale de administrare a medicamentului (oral), ori se produc pastile mai multe, ori se folosesc plicuri cu pulbere sau siropuri sau alte solutii de administrare – care ii cresc mult costul medicamentului.

Dintre agentii de mascare ai gustului enumar: diferite arome naturale (vanilie, ulei de menta, alte uleiuri, mirodenii si zaharuri) sau de sinteza (aminoacizi, diferiti oxizi alcalini, carbonati etc.)

Alta problema ar fi faptul ca medicamentele care se dizolva rapid sunt foarte sensibile la umiditate (prin productie sunt gandite sa fie asa, asa se dizolva), ceea ce presupune ambalaje speciale – mai scumpe.

Informatii suplimentare despre pastile cu dizolvare rapida si trenduri in domeniu in articolul acesta foarte interesant.

“Stone bruises” de Simon Beckett – un thriller care te prinde fara sa-ti dai seama

In vacanta mea scurta in tari calde, am gasit o carte lasata de alti turisti la hotelul unde am stat. In esenta, hotelul oferea un loc unde lumea putea sa lase altora spre citit cartile pe care le luasera doar pentru vacanta.

Dintr-o colectie de carti ori de razboi, ori de dragoste (what’s up with German people?), Stone Bruises (Der HofCurtea, in varianta tradusa in germana pe care am citit-o eu) mi-a sarit in ochi.

stone bruises

Subiectul nu e foarte complicat: Sean, un tanar englez, este pe fuga din cauze necunoscute. Undeva in sudul Frantei, in mijlocul verii, el renunta la masina sa intr-o padure si isi continua drumu pe jos. Cuprins de o teama inexplicabila atunci cand vede o masina de politie venind, patrunde pe terenul ingradit de langa strada. Acolo, nefiind atent, calca intr-o capcana veche, ruginita. Nu reuseste sa se elibereze, in ciuda tuturor sfortarilor sale, chiar cand renunta la orice speranta, este gasit de fiicele proprietarului terenului respectiv (si cel care a pus capcane ilegale acolo). Desi proprietarul este un singuratic rauvoitor, care s-a izolat voit de restul lumii si caruia nu i-ar pasa cat de putin daca Sean ar muri din cauza ranii de la picior, fiicele sale (in special cea mai in varsta) il ingrijesc pe Sean.

Apoi aflam incetul cu incetul cine este Sean si de ce fuge, pe masura ce el descopera fara sa vrea faptul ca locul unde a ajuns ascunde la randul sau niste secrete care ar fi mai bine sa stea ascunse.

Cartea nu e foarte lunga (300 si ceva de pagini) si autorul reuseste sa te tina cu sufletul la gura pana la apogeul care vine abia in ultimele 40 de pagini. Cel mai mult mi-a placut faptul ca nu m-a lasat cu un gust amar de “de asta am asteptat atata, ca sa aflu asta?”. Plus, alegerile lui Sean nu sunt din alea in care te lovesti cu palma in cap “de ce naiba a facut asta, putea atat de simplu sa stea pe loc si nu se intampla nimic“. Cu alte cuvinte, mi-a placut faptul ca intriga thriller-ului nu e fortat complicata sau prelungita, de dragul lungirii romanului.

Ca roman de citit in vacanta, a fost perfect.

Simon Beckett este autorul unei cvadrilogii de romane de succes in UK, Germania si Tarile Scandinave, al caror erou este antropologul medico-legist genial David Hunter. In Romania a aparut primul volum – Chimia mortii. Mi-a placut cum scrie englezul, cred ca o sa-i mai citesc si alte carti.

I-am “facut” pe americani intr-un top medical

Atata doar ca e vorba de un top in care nu am vrea sa fim.

Conform datelor (la nivelul lui 2013) colectate in spitalele universitare Romania din culturile de sange sau lichid cefalorahidian si raportate in European Antimicrobial Resistance Surveillance Network (EARS-Net) – parte din ECDC, in Romania avem o problema destul de grava cu stafilococul auriu rezistent la meticilina (MRSA). Procentual, stam mai rau ca SUA, India, Vietnam, Belarus sau Grecia si Portugalia (alte tari cu un numar mare raportat de cazuri detectate de s. auriu rezistent la antibiotice. Tot raportul aici. In perspectiva (mai intunecat = mai rau):

Screen Shot 2015-09-18 at 21.49.13

Reprezentare grafica de aici. Pacat ca nu au si o harta interactiva pentru MDR-TB sau XDR-TB, atunci ar fi si mai trist locul nostru (in 2012 aveam 1300 de noi pacienti cu TBC rezistent la medicamente).

Am ajuns la reprezentarea asta grafica citind un articol foarte interesant despre “De ce este India un focar pentru rezistenta la antibiotice si Suedia nu“.

In esenta, se reduce totul la prescrierea antibioticelor intr-un mod rational (adica nu pentru orice raceala) si la educarea populatiei sa le foloseasca cu masura.

E adevarat, nu mentioneaza daca industria alimentara din Suedia foloseste mai putine antibiotice (procentual sau relativ la dimensiune) decat cea din India.

80 de secunde cu imagini din stiinta

Stirile atasate:

O echipa de cercetatori de la Universitatea Brigham Young (Utah, SUA) a dezvoltat o lance microscopica pentru a insera secvente ADN in interiorul unei celule prin impulsuri electrice.

Acest lucru scade semnificativ numarul de celule distruse prin metodele precedente de “microinjectare“.

Echipa de cercetatori “filmeaza” limfocite T citotoxice in activitatea lor de distrugere a celulelor canceroase.

Articolul initial (cu mai multe filmulete) este in Cell.

Filmulet din anii 50 cu o neutrofila vanand si distrugand (prin fagocitoza) o bacterie.

Caenorhabditis elegans (un nematod) atacat de eosinofilele unui soarece. Articol original aici.

Pentru descarcarea neuronala in slice-uri de cortex de soarece, articolul complet e aici (si se ocupa cu plasticitatea neuronala). Un curs de neurobiologie (in romana) aici.

La celulele miocardului care bat, cel mai simplu mod de-a comprima explicarea potentialului de actiune + permeabilitate de membrana, difuziune si atractia electromagnetica (ce face inima sa bata) ar fi in aceste 2 scurte pagini (1 si 2).

Ultima parte arata o inima decelelularizata de soarece, repopulata cu miocite umane, obtinute din celule-stem, intr-un proiect cu fonduri de la AHA si National Science Council din Taiwan. Interesant este ca cercetatorii au folosit celule stem pluripotente induse, obtinute din fibroblasti ditr-o biopsie la nivelul pielii. Aceste celule stem pluripotente induse au fost apoi tratate cu factori de crestere pentru a obtine celule stem diferentiate – celule progenitor multipotente cardiovasculare (MCP). Este evident ca asta poate avea aplicatii pe termen lung in “repararea” tesuturilor distruse de necroza sau chiar a transplantului cardiac.

 

Vii cu un ceas asamblat de tine la scoala si esti arestat ca posibil terorist

Numai in ‘Murrica.

Stire de aici, aici sau aici.

Elevul de 14 ani de mai jos are o placere aparte in a asambla si dezasambla electronice acasa. A adus un ceas electronic asamblat de el la scoala, i l-a aratat profesorului sau, care a chemat prompt politia sub suspiciunea unui atentat cu bomba. Pentru ca, nu-i asa, un terorist vine la scoala si ii arata unui tampit o bomba. “Terorist” care arata asa (NASA!):

Asta se intampla intr-un orasel din Texas in care ai voie sa mergi cu arme la scoala (ca elev – atata timp cat nu o aduci in interiorul cladirii de cursuri fara permisiune). Deci daca aduci un pistol, e ok. Daca aduci un ceas, esti detinut 5 ore si amenintat cu tot felul de porcarii.

Apoi scoala mai are si nerusinarea sa trimita o scrisoare catre toti elevii in care se aplauda singura pentru actiunea “excelenta” luata pentru a “proteja” elevii sai albi de un elev (intamplator) musulman care indrazneste sa asambleze un ceas electronic. Evident, scrisoare cu un dezacord gramatical, ca sa stim cine are fraiele in situatii din astea.

https://twitter.com/heidiheilig/status/644131620740595712

Recunosc, “ceasul” cu pricina poate arata relativ bizar, dar bomba? Cat de tampit sa fii sa crezi asta – mai ales ca profesor?

Cu o populatie din ce in ce mai abrutizata si speriata si tampita cu mass-media… la ce te poti astepta?

Cel mai trist e faptul ca tot felul de tampiti vor considera ca elevul cu pricina merita acest comportament execrabil, doar pentru ca avea alta religie, exista protocoale pentru a raspunde la orice fel de amenintare si… “freedom has to be preserved”.

Cui ii mai pasa de libertatea copilului asta?

Povestiri despre procesul de recrutare ca asistent medical in Europa

Asa cum povesteam imediat dupa examen (adica cu o luna in urma), am avut primul interviu la doar 2 zile dupa ultimul examen si am primit o oferta de angajare de atunci.

nursing job

Atata doar ca, fiind un roman care nu prea stie sa se multumeasca cu putin (chit ca acel putin ar trebui sa-i fie suficient), am continuat sa caut oferte intre timp.
Oricum trebuie sa mai astept minim 30 de zile de azi (cand imi pleaca plicul) pana voi primi dreptul de munca in Anglia. Asta pentru ca abia saptamana trecuta ne-a eliberat scoala ultimele acte, fara de care nu puteam trimite dosarul la Nursing and Midwifery Council din UK (un fel de OAMR britanic). Acte pentru care ne-a taxat la sange, ca sa tinem minte ca am fost si vom ramane niste fraieri de muls pentru ei, in nici un caz “parteneri pentru sanatate“.

Edit: Varianta pe scurt:

  • oriunde pleci, iti trebuie recunoasterea studiilor si obtinerea unui certificat echivalent cu cel de la OAMR-ul nostru. Pentru Anglia am descris procesul aici.
  • poti pleca de capul tau sau prin agentie. Din experienta proprie, prin agentie esti mai usor bagat in seama de spitale. Dar orice e posibil. Mi-am asumat plecarea prin agentie, asta nu inseamna ca imi si place de nu mai pot.
  • In UK in general pleci in spitalele de stat (care apartin de cate un trust NHS – sistemul public de sanatate), ori in azile de batrani (Nursing Home). Dar exista nuante (spitale mari, clinici, munca prin subcontractare). “NHS vs. NH” e o comparatie incorecta oricum. Pentru ca in Romania nu lucrezi “in azil sau in Sistemul Public de Sanatate”.
  • Din experientele colegelor mele din generatiile precedente sau ale altor asistente medicale (prietene de familie), eu consider ca in spital va fi mult mai bine pentru mine. Motivele mele PROPRII sunt: mai putini pacienti (de la maxim 40/tura in azil la maxim 15 in spital), supervizare mai stricta (ceea ce la inceput e binevenita), probleme mai mici cu numarul de colegi, orarul teoretic mai relaxat (37,5 h/sapt vs. 38-40-42 in azil – asta depinde de contractul primit), oportunitati mai multe pentru a invata lucruri suplimentare, cazuistica mai bogata, mult mai putini oameni suferinzi de dementa, orele suplimentare platite (in functie de contract, totusi) la un rate de regula mai bun decat orice salariu orar din azile. Desigur, unii vor gasi avantaje si in ofertele pentru azile (salariul orar de baza mai mare, + numarul de ore mai mare = bani mai multi, bonusul de relocare care poate ajunge la 3000 lire – mie mi s-au oferit 1000 la 1 NH si 2000 la 3 alte NH, relativa siguranta pe care o poti castiga lucrand mai independent). In rest, alte avantaje si dezavantaje tin strict de contractul semnat si de oferta angajatorului si sunt foarte variate.
  • Am pretentii prea mari? Vreau ce e mai bine pentru mine, in conditiile oferite de piata! Pana la momentul acestui edit am 2 oferte clare de angajare in spital (spitale universitare in orase maricele din S) si am refuzat alte 4 in NH. Macar stiu ce vreau si nu vreau imposibilul.

Buuun. Sa revenim. Eu incepusem sa trimit e-mailuri la (peste 10) agentii de recrutare de prin mai. De raspuns mi-au raspuns vreo 5 atunci, doar 4 mi-au promis ceva. De concretizat intr-un interviu nu s-a concretizat decat 1 promisiune. O a doua oricum nu ma interesa (era intr-un Nursing Home din Irlanda de Nord), alta mi-a promis marea cu sarea ca sa ma anunte inainte de ziua interviului ca “posturile s-au ocupat si nu va mai exista interviul la Bucuresti”. Altii mi-au trimis 4 e-mailuri, erau interesati, mi-au promis ca urmeaza un interviu pe skype, apoi au tacut brusc. Noi sa fim sanatosi.

Fiecare isi lauda clientul (spitalul sau Nursing Home-ul) de parca ar fi unica si cea mai buna optiune a ta de a munci in Anglia. Ma intreb cati cred in balivernele lor.

Prima persoana cu care am vorbit (altfel foarte de treaba) se lauda ca face intermediere de peste 15 ani, ca a fost asistenta medicala inainte sa inceapa intermedierea si sustinea sus si tare ca “niciodata nu a auzit de asistenti medicali fara experienta care sa fie angajati in spital in Anglia”. NEVER! Ca trebuie sa astept, sa strang experienta minim 6 sau 12 luni intr-un Nursing Home si abia apoi, daca e multumita de ce aude, imi poate promite ca ma va recomanda spitalelor cu care ea lucreaza. Nu zic nu, toti romanii pe care i-am auzit vorbind despre intermedierea organizata de ea erau super multumiti. Atata doar ca ce zicea ea era BS. Pentru ca nu e foarte greu sa gasesti oferte chiar ca incepator intr-un spital.

In esenta, daca nu ar fi fost atat de multe oferte, as fi fost multumit cu prima mea oferta de munca (care, repet, e intr-un spital universitar mare, in toate topurile spitalelor britanice considerat in primele 50 si care e intr-un orasel universitar mediu).

Revenim. In acelasi timp cu mine isi cauta un job in Anglia si 2 colege cu care m-am inteles eu mai bine in acesti 3 ani. In principiu, pe unde isi depune candidatura unul dintre noi, ii anunta si pe ceilalti si o fac si ei. Asa au primit si ele aceeasi oferta ca mine imediat dupa examen (la acelasi interviu). Intre timp, am mai tot trimis cv-ul in diferite parti (inclusiv direct la spitale).

De unde foarte putini ne raspundeau inainte de examen, acum, cand le spunem ca am strans actele si suntem pe cale sa le trimitem, toata lumea se inghesuie sa ne raspunda la e-mailuri. Ceea ce rezulta intr-o oarecare suprasaturare cu oferte. A trebuit sa discut cu colegele mele si sa le spun sa nu ma mai includa si pe mine la toate ofertele, din simplul motiv ca nu are sens sa merg la 10 interviuri la Nursing Homes sau la spitale de aiurea. Asa am ramas cu 3 interviuri programate si atat (ele mai au inca vreo 4 in plus).

IN tot timpul asta am obosit de cate ori a trebuit sa repet: in vorbit ceea ce scriam in e-mail: cati ani am, cand am terminat scoala, faptul ca am inceput inregistrarea la NMC, faptul ca stiu engleza foarte bine – testat printr-un interviu in care trebuia sa povestesc ce am facut eu in astia 3 ani in spitale samd. Am obosit sa vorbesc in engleza cu domnisoare care lucreaza in Anglia sau alte tari vorbitoare de limba engleza… si vorbesc engleza mai prost decat mine. La inceput ma amuza, dar acum ma enerveaza cand gasesc cate una care insista sa vorbeasca (stricat) in engleza, desi e romana si i-am vorbit deja foarte clar in marvelous british English 10 minute (adica avea suficient timp sa-si dea seama ce si cat stiu).

Am dat peste o tanti care ma intreaba (desi scrisesem si in e-mail si in CV-ul meu, redactat in engleza) “cat de bine vorbiti limba engleza”. Nu, nu i-am raspuns ca Adrian Despot, dar am zis sa-i demonstrez si ii vorbesc simplu si clar: “I have absolutely no problem expressing myself in English and I am confident I can pass any type of oral or written exam to prove to you my proficiency“. La asta imi raspunde “mda, eu cred ca sunteti cam de nivel B1“. Pfuai, sa explodez si nu alta. “No, I think I’m at least B2 or better, because I can express myself fluently in English and I can easily understand and use complex terms – including from Medicine or other Sciences” (ceea ce, de fapt, corespunde cu C1 sau C2, conform European language Self Assesment Grid). Imi raspunde foarte intepata ca “nu e nevoie sa vorbesc in engleza cu ea, ma vor testa colegele ei oricum“.

In saptamanile acestea am ajuns sa primesc (tot multumita colegelor) si e-mailuri sau telefoane cu oferte pe care a trebuit sa le refuz. Dar daca un e-mail de respingere e simplu sa dai, la telefon nu e la fel de usor.

Am dat peste un indian britanic care vorbea atat de repede incat nici nu reuseam sa ii spun ca de fapt nu imi place oferta lui. Orice ii ziceam eu, el gasea un raspuns ca sa-si laude Nursing Home-ul. Cand eu ii ziceam ca nu imi doresc sa am grija singur pe tura de 40 de pacienti, el insista ca “that’s not gonna happen from the beginning”. Cand ii spuneam ca oferta de cazare nu e foarte buna (cazare in camin, cu pacientii), el insista ca “you’re at the beginning of your career, you cannot pass this opportunity”. Cand ii explicam ca nu imi convine sa semnez oricum un contract pe 12 luni care sa imi ceara sa returnez anumite sume, el raspundea “why, are you afraid of commitment to work someplace?”. Cand ii ziceam ca nu ma intereseaza sa merg in oraselul mic unde era localizat Nursing Home-ul imi raspundea ca “it is a wonderful, quiant city, where you can relax, and the next big city is only 1 hour away”. Apoi mi-era greu sa-i spun ca 42 de ore/saptamana minim in contract nu e la fel de bine ca 37,5 (ca in NHS). Cand el imi spunea ca voi primi “excelenta” suma de 12,5 lire pe ora dupa 6 luni si dupa 1 an ma pot gandi la “extraordinara” suma de 13 lire pe ora, era destul de greu sa ma arat entuziasmat (chit ca salariu mai mare decat in spital, sunt mai multe ore/saptamana si orele suplimentare NU sunt platite cu un rate mai bun).

Si tot asa incerca el sa isi vanda o oferta care pe mine chiar nu ma atragea deloc (si care oricum era mai proasta decat ce primisem de la spital). Singura solutie gasita ca sa-l opresc a fost sa-i cer numele nursing home-ului si adresa prin e-mail, urmate de o respingere politicoasa a ofertei in scris. Si ca sa nu fiu nesimtit, i-am oferit cateva nume de grupuri cu asistente medicale din Romania, sa-si expuna oferta sa acolo, probabil va gasi usor interesati.

Prima oferta de job am primit-o rapid, atata doar ca era la un alt spital decat cel pentru care imi depusesem candidatura initial (unul si mai mare, in top 10 centre de RnD medical din Anglia, intr-un oras mai frumos si mai aproape de Londra). Daca inainte de interviu cei de la agentie mi-au spus in mod repetat (la intrebarile mele clare) ca “nu va fi nici o problema sa merg la primul interviu, ca sa castig ceva incredere in mine la interviuri si sa am o oferta de back-up, ulterior fiind chemat si la al doilea spital”, intre timp si-au schimbat discursul. Desi am intrebat si verbal si in scris (si am si raspunsul in scris in care ziceau ca nu e nici o problema), cand ii intrebam de al doilea interviu au inceput sa-mi zica “you must have misuderstood us, that is not possible, you can only go to 1 interview”. Daca stiam, nu ma duceam la primul, oricat de ok a fost si asteptam oferta in spitalul mai bun. Oricum nu am ce sa fac fara dreptul de munca. Ma rog, dupa multe discutii, m-au lasat in sfarsit sa merg si la al doilea interviu, programat luna viitoare. Cam tarziu, dar asta e.

Alta situatie a fost cu una dintre companiile mari de recrutare, prin care am un interviu stabilit. Ideea e ca eu am aplicat la un spital, colegele mele la altul (din Londra, care ofera si salarii ceva mai mari, pentru a compensa pentru costurile mult mai mari). Auzind de Londra, am zis sa aplic si eu si acolo. Atata doar ca, cu cat e compania de recrutare mai mare, cu atat au mai multi clienti si nu vorbesc intre ei angajatii lor. Asa m-am trezit eu ca aplic la o oferta dintr-un spital din Londra si sunt sunat de cineva de la agentia cu pricina ca sa ma pregateasca pentru o oferta la un… Nursing Home din Londra. 10 minute mi-a luat sa-i explic duduitei ca a gresit interlocutorul.

Trecut prin experienta precedenta, am zis sa le spun ca “stiti, vreau sa merg la 2 interviuri, e o problema?”. Angajatii agentiei nu stiu unii de clientii celorlalti (desi stau toti in aceeasi incapere), deci daca nu le ziceam eu asta, nu ar fi stiut nimeni. Vai, ce furtuna am generat. Dupa ceva discutii, agentia mi-a dat de inteles ca nu pot sa imi depun candidatura pentru 2 spitale si trebuie sa aleg. Si uite asa nu mai merg eu la interviu pentru un spital din buricul Londrei (dar colegele mele merg). Poate o sa regret aceasta alegere, dar dupa multa chibzuinta, am ajuns la concluzia ca in Londra nu e neaparat mai bine daca trebuie sa cheltuiesc mult mai mult pe chirie si transport. Si daca e vorba de orasel apropiat, e ok – am aeroporturile si The Channel Tunnel la indemana pentru vacante in Europa non-ploiasa.

Ce am mai facut. Am luat legatura si cu 3 agentii pentru un loc de munca in Germania – atata doar ca acolo pare sa se miste totul muuult mai incet. Unii nu au mai zis nimic brusc, altii au zis ca ei ma trimit doar in Pflegeheim (Nursing Home), ultimii se misca cu viteza melcului turbat. Urmatorul raspuns il am promis “zilele acestea”.

Am vorbit si cu o agentie care se lauda (si e laudata si pe facebook de cativa romani care zic ca au plecat cu ei) cu intermedierea primirii dreptului de munca si gasirea unui job in Elvetia. Ei bine, acolo a fost prima data cand am dat peste unii care par tepari. Cereau 1000 euro avans “pentru traducerea si trimiterea tuturor actelor, urmarirea procesului de echivalare si cursuri de limba germana” (desi am Zertifikat Deutsch B2 de la Goethe Institut de 3 ani) si aveau o clauza in contract prin care imi cereau sa le platesc “daune” de 1000 euro daca refuz 3 oferte de munca ale lor “in strainatate” (Nu “in Elvetia”) sau renunt la intermedierea lor. Asta desi am discutat cu ei DOAR pentru obtinerea dreptului de munca (de restul putand sa ma descurc foarte simplu si eu). Fara sa ofere vreo informatie despre potentialii angajatori, contractul eventual de munca cu elvetienii, orasul unde se va lucra, detalii daca va fi camin sau spital etc. Nici macar o lista de acte necesare nu au vrut sa-mi ofere. Poate sa ii laude si Papa, eu nu semnez contractul ala nici sa ma tai.

Si da, stiu ca legalizarea si traducerea tuturor actelor pentru Elvetia costa cateva sute bune de euro. Si ca urmarirea procesului ar mai dura si ar costa ceva. Sa zicem ca nu ma deranja sa mai fac niste cursuri de germana (obwohl ich kann mich mehr als befriediegend auf Deutsch äußern). Deci ok, acceptam sa le platesc suma asta mare. Dar “daune” pentru nimic sigur? Ca sa nu vorbim ca am vazut ca au pe rol procese in care chiar au dat in judecata alte asistente medicale pentru a cere aceste daune (si Judecatoria le-a dat dreptate). ȚEAPĂ!

Asta sa imi fie invatatura de minte, mai bine fac eu treburile singur.

P.S. Poate unii se vor intreba “nu ar fi mai bine sa-ti vezi tu de prima oferta de job si sa strangi experienta linistit?”.

R: Atata timp cat stiu si vad ca se poate mai bine si ORICUM am de asteptat inca intre 30 si 60 de zile, DE CE sa nu fac tot posibilul sa obtin cea mai buna oferta pentru mine, viitorul meu profesional si viitorul familiei mele (pentru ca oriunde as pleca, ar trebui sa fie un loc unde ar putea si sotia mea sa-si gaseasca relativ repede un loc de munca cat de cat ok)? A, e un pic incorect pentru unii angajati de la agentiile de recrutare si de la spitale. Da, recunosc. Dar nu e ca si cum o sa ma duc la 100 de interviuri.

Drepturi imagine nursingtogether.com

Surprinzator, dar merita sa mergi la Festivalul Enescu… la cinema

Ma plangeam acum multe luni pe aici de faptul ca nu am gasit bilete la David Garrett + Filarmonica din Monte Carlo, la Festivaul Enescu, desi am incercat sa le cumpar din martie.

D Garrett
drepturi imagine: David Garrett (facebook)

Ei bine, am gasit o solutie de compromis mult mai buna decat “sa ma uit la televizor”: m-am dus la Grand Cinema, unde transmisia video a fost hi-quality (cred ca 4K?) iar cea audio a fost excelenta. Nu, n-a fost chiar ca in sala de concerte, dar a fost cea mai buna alternativa.

Culmea a fost ca mi-a placut mai mult partea a doua a concertului (Ravel, in special Boléro). Nu ca mi-a displacut prima parte, cu David Garrett – care a avut niste bis-uri foarte frumoase la capatul unei ore misto, dar parca m-a prins mai mult ritmul mai alert din ora a doua.

Eh, ca ultima data cand am fost la un asemenea concert, imi promit sa mai merg. 🙂

Cat despre experienta in sine, daca transmisiunea video a mai avut momente scurte de lag, audioul a fost foarte bun pe toata durata spectacolului. De mai multe ori mi-am adus aminte de serialul de comedie de pe HBO Silicon Valley, in care un grup de programatori se chinuie sa construiasca o firma de succes in jurul unui algoritm de codare al transmisiunilor video care sa le permita vizionarea in calitate foarte buna si fara nici un lag.

Nu a fost foarte multa lume (dar sala a fost departe de-a fi goala), ceea ce mi-a dat o senzatie ciudata fata de experienta mea precedenta la un spectacol David Garrett, la Filarmonica din Berlin, cand era sala plina-ochi.

Oricum, in conditiile in care biletele vor ramane la fel de greu de procurat si in viitor, in lipsa unor sali de concerte mai mari in Bucuresti, cred ca vizionarea in felul acesta a concertelor din cadrul festivalului Enescu ramane o alternativa cat de cat ok – daca va ramane colaborarea asta valabila in viitor.

P.S. Multumesc din nou cititoarei care mi-a oferit un bilet (contra cost) acum cateva saptamani, bilet pe care a trebuit sa-l refuz pentru ca nu puteam merge fara sotie la concert. Sper ca a gasit un cumparator intre timp.

Va las cu un pic de Ravel

Cum a fost admiterea la Scoala Postliceala “Fundeni” la buget in 2015

In continuarea postului din 2014, care se adauga la subiectele de admitere la UMF “Carol Davila” din 2014 si UMF “Iuliu Hatieganu” din 2015, postez subiectele la admiterea la postliceala de stat din Bucuresti din 2015.

Multumesc mult Ioanei si Andreei pentru subiecte (si/sau rezolvari). Le felicit pentru ca au intrat si le urez mult succes mai departe.

Au fost 302 candidati pe 140 de locuri, la AMG prima nota a fost 9,6 iar ultima 5,9. La radiologie ultima nota a fost 3,5. Au fost 100 de intrebari cu 3 variante din care 1 singura corecta, 0 puncte din oficiu.

Am rezolvat si eu subiectele de curiozitate, cu ce mai stiu acum. Am facut 81/100. Slabut. Oricum, subiectele nu sunt deloc grele, daca eu, cu Anatomia din anul 1 am nimerit 81 de raspunsuri.

A, da, 3 lucruri de tinut minte:

Sistemul Nervos PARASimpatetic  se ocupa cu Odihna si Digestia, cel Simpatetic cu raspunsul de tip lupta-sau-fugi (fight-or-flight).

SI lordoza si cifoza SUNT curburi in planul sagital ale coloanei vertebrale (nu doar lordoza, ca in rezolvare)! Sursa. Asta observase si Ioana care mi-a dat subiectele.

Gustul nu e simtit doar pe o anumita parte a limbii, e o teorie de mult discreditata stiintific! Citez (dintr-un articol foarte misto despre biochimia gustului):

In humans, there are ∼5,000 taste buds in the oral cavity, situated on the superior surface of the tongue, on the palate, and on the epiglottis (Miller, 1995). Taste buds across the oral cavity serve similar functions. Although there are subtle regional differences in sensitivity to different compounds over the lingual surface, the oft-quoted concept of a “tongue map” defining distinct zones for sweet, bitter, salty, and sour has largely been discredited (Lindemann, 1999).

Deci nu invatati niciodata orbeste ce scrie in carte, mai completati-va cunostintele. 🙂

2015 1-17 2015 18-42

2015 43-72 2015 73-100

Rezolvare:

1B
2B
3C
4B
5A
6C
7B
8A
9B
10A
11C
12A
13B
14C
15C
16B
17A
18B
19A
20C
21A
22C
23B
24C
25C
26A
27C
28A
29B
30C
31B
32B
33A
34C
35A
36A
37C
38B
39A
40A
41B
42B
43C
44C
45C
46C
47A
48C
49A
50B
51B
52A
53B
54B
55A
56B
57B
58B
59C
60C
61C
62A
63B
64B
65A
66C
67A
68C
69A
70A
71A
72B
73A
74B
75B
76B
77A
78C
79C
80A
81A
82B
83B
84A
85B
86B
87A
88A
89B
90B
91B
92B
93B
94A
95C
96B
97A
98B
99B
100A

Am auzit ca in Romania a fost frig :)

Vacanta mea in Santorini a fost un exemplu perfect al faptului ca omul nu e niciodata multumit cu ce are, intotdeauna vrea altceva. Stateam langa cea mai misto plaja (sau cel putin cea care e cel mai mult pe placul meu si-al sotiei – Perivolos) si noi am cautat in fiecare zi alta plaja.

Noua ne plac plajele relativ late, cu nisip, fara pietre la intrarea in mare, cu (mai) putini oameni si care au macar o minima infrastructura (toalete, dus).

Dupa ce am vazut mai multe plaje, pot spune ca: Baxedes e cam a doua ca frumusete (desi e mai salbatica), Monolithos ar fi ok-ish, doar ca pare sa fie intr-o zona vantoasa (si e chiar langa aeroport, deci iti vin avioanele in cap), Kamari e plina de turisti (si are o placa continua din piatra la 3 m de la intrarea in mare, deci nu mi-a placut pentru inotat), Perissa e mai linistita decat Kamari si mai libera, Vlychada e cam ingusta si cu pietre la intrarea in mare, Perivolos (partea cea mai departe de Perissa) e cea mai  misto si Red Beach (si Kambia si White Beach) sunt mici, inghesuite si pline de oameni. Si Paradisos e o chestie mica si ingusta. Si ca la Plaka (langa Megalochori) nu exista o plaja per se, ci niste pietre mari si niste bai abandonate – iar coborarea (cam 20 minute) nu merita decat daca nu ai altceva mai bun de facut.

Si ca, daca mergi in Oia (locul unde isi fac toti poze “din Santorini”), ori o faci pregatit sa fii inghesuit de cateva mii de oameni, ori te duci devreme si pleci inainte sa plece toata lumea.

20150907_095315
Bonjour, tristesse
20150908_104725
Red Beach, Kambia Beach mai la stanga
20150908_110046
De la Red Beach
20150908_172054
Kamari Beach
20150909_095211
Perissa
20150909_121601
Oh, nu, ce face avionul ala, intra in stanca?
20150909_145902
Monolithos
20150909_145910
Monolithos 2
20150909_190744
Apus din Oia
20150910_150323
Fira
DSCN3802
Kolumbos, Baxedes
DSCN3827
Oia seara
DSCN3836
Oia
DSCN3852
Inca imi lasa gura apa dupa prajiturile astea :))
DSCN3868
spre Plaka
DSCN3891
pe “plaja” Plaka
DSCN3919
Fira

20150907_181528 20150908_104419 DSCN3873 DSCN3900 DSCN3915

Cum obtii dreptul de practica in Anglia (ca Asistent Medical debutant)

Varianta scurta:

Lista actelor e urmatoarea:

0. Certificatul de limba engleza: IELTS Academic luat cu 7,0  la toate categoriile sau OET luat cu B.
1. formularul de la NMC completat si semnat de tine; semnat si stampilat la sectiunea good health de medicul care a eliberat si adeverinta de “apt pentru munca”; semnat si stampilat de oammr la sectiunea “good character”
2. copie legalizata a pasaportului. Daca nu exista pasaport, copie legalizata + traducere a cartii de identitate.
3. copie legalizata a diplomei de asistent medical + traducerea ei
4. copie legalizata a certificatului de casatorie + traducere (DACA e cazul)
5. copie legalizata a certificatului de membru oammr + traducerea lui
6. copie legalizata a planului de invatamant pentru anii de scoala + traducerea lui. E imperativ ca fiecare materie/perioada de practica sa aiba numarul de ore scrise acolo. Se poate trimite si un “form to accompany transcript of training” – completat si stampilat de scoala, care sa aiba un fel de adunare a tuturor orelor din anii de scoala; acest formular NU e obligatoriu, dar e util. Link-ul pentru formularul asta de pe site-ul NMC ofera un fisier gresit, deci pana nu rezolva ei asta, e inutila mentiunea asta.
7. copie legalizata a unui cazier recent (<3 luni) + traducerea lui. Daca dupa 18 ani persoana a trait in alta tara (sau mai multe tari), e nevoie de cazier din fiecare tara.
8. copie legalizata a adeverintei de la oammr care declara faptul ca persoana nu are abateri in munca inregistrate la ei + traducere (“certificate of good character”)
9. adverinta de “apt pentru munca” de la un medic (de familie, medicina muncii sau medicina interna) + traducerea ei
Daca e cazul, pentru cei cu experienta copie legalizata a eventualelor adeverinte de vechime in munca + traducere. Evident, trebuie sa corespunda cu ce e scris la finalul formularului la “previous experience”. DOAR experienta ca asistent medical.
Pentru cei care au terminat scoala inainte de 2010, este nevoie si de un Certificat de Conformitate, eliberat de Ministerul Sanatatii, prin sediile locale OAMMR. Evident, copie legalizata + traducerea ei.

Descriere pas cu pas plus lista de acte necesare pentru inregistrarea in NMC (Nursing and Midwifery Council, echivalentul britanic al OAMMR). Daca nu ai bani, e posibil sa te intereseze un proiect european (Your First EURES Job) care te-ar putea ajuta financiar (in anumite conditii).

Lista de acte din formular
Lista de acte din formular

Exista mai multe site-uri care fac treaba asta, dar informatiile sunt relativ incomplete sau aiurea structurate sau se refera la toata lumea (inclusiv la generatiile mai vechi, care au niste pasi in plus, cum ar fi cererea unui certificat de conformitate de la MS, care nu se elibereaza fara diploma, din 2016 se elibereaza de OAMMR, detalii aici si in destul de mult timp – si pentru care trebuie sa mergi la Directia de Sanatate Publica din orasul tau).

Esti proaspat absolvent si visezi la o viata mai buna? Vorbesti limba engleza destul de bine? Din 19 ianuarie 2016 vei avea nevoie si de examen IELTS (academic) luat cu minim 7,0 la toate cele 4 componente. Din 1 noiembrie 2017 se ia in considerare si Occupational English Test, luat cu minim B-level.
Iata ce trebuie sa faci ca sa primesti PIN-ul de la NMC (adica dreptul de libera practica, in esenta), pas cu pas:

In primul rand, tine minte 2 lucruri: NU trimiti documentele tale originale (diploma, certificate etc.) – de asta faci atatea copii legalizate si traduceri; NU uita sa faci o copie xerox dupa toate traducerile (sau sa ceri o copie in plus de la traducator, atunci cand le ridici) inainte de-a trimite plicul la NMC! Daca te vei angaja in spital, pentru background check pentru NHS ti se vor cere multe dintre documentele de mai jos (scanuri dupa original + traducere) DIN NOU. Pentru angajarea in Nursing Homes verificarile sunt mai “blande”, dar tot e bine sa ai toate actele traduse.

O adaugare: din noul ghid NMC, valabil de pe 19 ianuarie 2016 vad ca apare necesitatea unui “certificate of current professional status” – care poate sau nu sa fie fostul “certificate of good character”, emis de OAMMR.

1.  Te duci pe site-ul NMC, completezi formularul  si iti vine plicul acasa, in aprox. 4 zile. Am auzit si de 1-2 saptamani. Atentie la adresa. 🙂 Mie mi-a venit luni-joi (completat formularul on-line luni, joi aveam plicul acasa).

Mentiune: Daca pleci in Anglia inainte sa-ti vina plicul al doilea, va trebui sa suni la NMC si sa-i anunti sa-ti schimbe adresa de corespondenta si sa iti trimita urmatoarele plicuri pe NOUA adresa, din Anglia. Trebuie sa trimiti formularele lor originale catre ei – nu scanuri (am sunat la NMC specific pentru problema asta pt. o colega), deci trebuie anuntata noua adresa de corespondenta.

2.  Iei si tiparesti de pe site-ul NMC formularul   care acompaniaza planul de invatamant pe care il vei lua de la scoala. Va fi completat cu datele din planul de invatamant de catre scoala si semnat si stampilat (sunt 2 pagini). UPDATE: Formularul de la linkul asta e acum unul gresit (e un exemplu deja completat si e pentru “international applicants”). Trebuie contactati cei de la NMC pentru a obtine formularul corect.

3. – Iei 2 caziere judiciare de la politie (platesti 19 x 2 lei la posta in prealabil – o experienta care va dura aproape invariabil MULT PREA MULT). 1 pentru “inscriere OAMGMAMR“, altul pentru “angajare Marea Britanie“. Textul de pe cazier poate varia (“NMC”, “angajare ca asistent medical”, chestii asemanatoare) – in principiu e acelasi lucru. Informatii suplimentare despre eliberare cazier pe site-ul Politiei Romane. Din ghidul antementionat, vad ca din 2016 vor cere cazier DIN FIECARE TARA in care ai locuit mai mult de 3 luni de-a lungul vietii.

4. Te duci la scoala, iei Adeverinta de promovare a examenului de certificare a competentelor profesionale sau, daca scoala o elibereaza deja (in Bucuresti se elibereaza in noiembrie, in alte orase am inteles ca s-a eliberat mai devreme anul acesta) DIPLOMA (la facultate, la postliceale este vorba de un Certificat de calificare nivel 5), foaia matricola (care pt. inscrierea in NMC nu iti trebuie, dar iti trebuie pentru OAMMR), platesti (probabil) o suma de bani pentru completarea formularului care acompaniaza planul de invatamant (cel printat, de la punctul 2), planul de invatamant (asta e suplimentar, in romana) care trebuie neaparat sa mentioneze / ateste orele de practica si astepti sa ti le elibereze.

Poti lua PIN-ul si DOAR cu adeverinta. Adica fara diploma. Dar nu e obligatoriu – angajatii NMC interpreteaza fiecare regulile diferit. Mie mi l-au dat. Vezi edit-ul din noiembrie 2015 de mai jos. Daca vrei sa fii sigur, e mai bine sa astepti si sa trimiti diploma (copia legalizata + traducerea, evident). Daca scoala/facultatea nu ti-o elibereaza, trimiti ce ai si hope for the best.

Mentiune: Mi s-a atras atentia asupra faptului ca anumite scoli (sau facultati) NU elibereaza foaia matricola prea curand dupa absolvire. Refuza. Partea buna e ca anumite Filiale OAMMR NU cer foaia matricola pentru primirea in Ordin. Daca scoala refuza si refuza, puteti sa va incercati norocul la OAMMR “doamna, scoala nu-mi da foaia matricola, ma primiti si fara?“. Oricum ar fi, chit ca scapi de OAMMR fara foaie matricola, nu scapi de NMC fara plan de invatamant (Transcript of Training).  Din pacate, universitatile pare ca nu sunt fortate sa elibereze actele de studii in acelasi termen de la absolvire ca postlicealele, pentru ca legea in cazul lor e mai laxa. Ordin 657/2014 (universitati) si Ordinul M. Ed. 3502 din 2005 (postliceale). Daca gresesc, corectati-ma.

Unele scoli elibereaza si o “adeverinta de practica“, in care mentioneaza numarul de ore de practica facute in spitale. Daca e scris clar in planul de invatamant cate ore de practica ai facut, eu zic ca adeverinta aia e in plus. Daca te uiti in lista de la NMC de mai sus, nu se cere specific asa ceva. Daca vrei sa pui o foaie (plus traducerea ei) in plus in plic, esti invitatul meu. Aici depinzi si de cat de bine face scoala ta actele…

Formularul meu (“form to accompany transcript of training”) arata ca mai jos, dar tineti cont ca fiecare scoala are un alt tip de plan de invatamant, care se poate traduce prin variatii la numarul de ore de practica/teorie. Daca nu corespunde planul de invatamant cu form to accompany transcript of training, POTI avea probleme. Eu am sters numele si PRN, nu uitati sa cereti sa vi le completeze scoala (si “Registered Nurse” la application to register as). Pix negru, majuscule.
Repet: nu copiati aiurea formularul asta, verificati-l sa corespunda cu planul VOSTRU de invatamant!

nmc form

Acest form to accompany transcript of training este oarecum optional, nu am gasit o mentiune pe site-ul NMC in care sa spuna ca e musai sa-l ai (desi de acolo il downloadezi!). Dar nu te costa cine stie ce sa-l incluzi (nu trebuie tradus sau legalizat), daca e facut corect si corespunde cu planul de invatamant (transcript of training) te scapa probabil de batai de cap!

5. Te inscrii la OAMMR (actele necesare pentru inscrierea in OAMMR sunt aici). Inscrierea se face pe loc. Cost aproximativ: cam 50 lei (certificat A5 de la Medicul Psihiatru, care va avea si semnatura unui Medic de Familie sau Medic de Medicina Muncii), 100 lei + cam 11 lei/luna ramasa din anul calendaristic la OAMMR pt inscriere. Intre timp, cerintele lor s-au mai schimbat, intrebati la OAMMR-ul local. Vei mai plati inca 100 lei pentru Adeverinta care sa ateste faptul ca nu ai avut abateri de caracter ca Asistent Medical(de Good Character) si stampila pusa pe formularul din primul plic. Poate sa dureze cateva zile sa puna stampila si sa elibereze adeverinta. Important: daca nu ai de gand sa muncesti in Romania (sau sa faci munca de voluntariat) inainte de a pleca, nu iti trebuie asigurare de malpraxis. Daca vrei, asigurarea costa intre 4 si 9 euro (in functie de asigurator sau agent).

6. Iei Adeverinta ca esti apt pentru a profesa meseria de asistent medical de la medicul de familie, si il rogi sa puna stampila si parafa si semnatura pe formular, in portiunea good health, sub good character. NU la section 5, o sa intelegi cand te uiti pe formular. Citez: “Please note that section 5 is only required to be completed if the supporting declaration of good health has not been completed on the ‘Supporting declaration of good health and good character for admission to a part of the NMC’s professional register’ form.

7. Faci copii legalizate dupa toate actele puse in lista din pagina 2 din formularul de la britanici (pasaport – sa fie musai partea cu semnatura si culoarea ochilor, daca nu ai, e suficienta si cartea de identitate, cazierul pentru Anglia, adeverinta de la M. familie, adeverinta de la OAMMR de “good character”, fisa de membru OAMMR, Adeverinta de promovare a examenului de certificare a competentelor profesionale de la scoala sau (daca o ai deja) DIPLOMA, planul de invatamant de la scoala). Cel mai bun pret pe care l-am gasit eu in Bucuresti e de 6,2 lei/pagina de copie legalizata notarial. Aici se adauga certificatul de casatorie (daca e cazul), adeverinte de vechime ca Asistent Medical (daca e cazul – dar eu am facut ghidul asta pentru cei in situatia mea, deci proaspeti absolventi).

8. Faci traduceri in limba engleza la originalele actelor de mai sus, FARA pasaport (nu e nevoie sa fie tradus). Eu am gasit traduceri cu 12 lei/pagina. Nu e necesar sa fie tradusa copia legalizata (adica sa se vada “stampila notarului”, care e de obicei pe verso-ul copiei legalizate), e suficient sa fie traduse originalele. Multi insista “trebuie tradusa copia legalizata“. Cei de la agentia de recrutare ziceau ca NU. Traducatorul unde am dus actele mi-a zis ca a mai facut asta pentru multa lume in ultimii ani si “nimeni nu s-a intors sa refaca actele“. Si era in interesul lui sa-mi ceara sa traduca mai multe pagini (adica sa-mi ceara cam dublul sumei de bani pentru fiecare document). Faptul ca dosarul meu (si cele ale unor colege) a(u) fost procesat(e) asa cred ca ar trebui sa inchida o data pentru totdeauna intrebarea cu “traduci copiile legalizate sau traduci originalul“.

9. Completezi formularul cu pix negru si majuscule, il bagi in plic, impreuna cu copiile legalizate si traducerile in engleza. La final (ultima pagina a formularului) completezi cu Order of Nurses, Midwives and Nurses from Romania, subsidiary (aici orasul tau); Qualification: Registered General Nurse; Date of registration: data de pe certificatul de membru OAMMR; Part of register: Registered General Nurse; Registration Number: seria si numarul certificatului de membru. Nu uiti sa INCLUZI si formularul care acompaniaza planul de invatamant (cel printat, completat acum, de la punctul 2)!

10. Platesti prima rata, 110 lire. Daca o faci on-line/telefonic, nu vei avea nevoie de nici o “dovada”. Se poate plati pe site-ul NMC de online payments (iti trebuie PRN-ul de pe formular, un card atasat unui cont cu minim 700 lei in el si o adresa de e-mail unde primesti confirmarea), telefonic (e un telefon in formular), sau altfel (o sa vezi pe formular – dar NU sunt variante aplicabile in Romania). Nu poti face plata din internet banking si NMC nu-ti ofera direct contul lor (ar trebui sa suni la ei) ca sa faci transfer bancar din Romania. Sfatul meu: ori iti faci cont + card, ori apelezi la cineva sa-ti faca plata.

11. Trimiti plicul, astepti max. 3-4 saptamani, apoi ii poti suna si intreba “what’s uuuup?” 🙂

  1. Pui originalele in romana in plic? Teoretic vorbind, poti face asta – mai ales cu documentele teoretic inutile ulterior (cazier sau adeverinta de la medicul de familie sau cea de “good character” de la OAMMR). Practic, daca se pierde plicul, ce faci? Oricum, recomandarea celor de la NMC este clara:

All accompanying paperwork requested as part of the registration process must be certified copies of the original documents, including both the original language version and an English translation.

Please do not send original documents such as passports and certificates to us, as we cannot return these to you.

EDIT: Mentiune despre Cum poti urmari plicul tau: cand trimiti plicul din Romania (pe mine m-a costat 25,2 lei, Posta Romana), primesti o factura. Pe factura vei avea un cod (Nr. Prezentare) de 13 cifre. Codul ala il poti folosi pentru a urmari daca a plecat si daca a ajuns plicul. Pentru Romania ai Track&Trace de la Posta Romana si pentru UK ai Royal Mail Track and Trace. Introduci codul si iti afiseaza datele.

Ca exemplu, plicul meu l-am predat pe 17 septembrie (sfarsit de zi), pe 22 septembrie era livrat. Joi-marti. De la posta mi-au zis ca poate dura pana la 7 zile lucratoare sa ajunga. Daca vrei apoi sa suni la NMC, pregateste-te pentru asteptari indelungate. In timpul zilei am prins locul 17 si 19 in coada de asteptare, dupa 30-40 de minute abia ajunsesem la 11 (si am renuntat). Intr-o marti si intr-o joi am prins totusi un consultant la telefon in maxim 5 minute de asteptare, in jurul orei 12 (ora Romaniei).

Edit: Plicul al doilea l-am trimis prin Posta Romana pe 7 noiembrie (sambata), a ajuns la ei pe 17 noiembrie. Din nefericire, track&trace-ul de la Royal Mail nu mi-a recunoscut codul romanesc de data asta. Desi a aparut in track&trace-ul romanesc drept expediat din Romania de pe 9 noiembrie (luni), nu ajunsese la ei pe 16, cand am sunat (si nu il puteam urmari on-line prin Royal mail). Nu ma grabeam, dar peste o saptamana m-am hotarat sa retrimit formularul al doilea prin DHL, a ajuns intr-o zi. Am putut face asta pentru ca NMC mi-a trimis (din greseala) de 2 ori plicul 2, prin care ma anuntau ca totul e ok. Am vorbit pe 26 noiembrie la ei, cand mi-au zis ca ajunsese deja plicul trimis prin Posta Romana. Bani cheltuiti degeaba.

3 sfaturi suplimentare: 1. inainte de-a te panica, suna la NMC si verifica daca ti-a ajuns plicul. Eu am asteptat 2 saptamani inainte de-a retrimite (inutil) plicul prin DHL, daca mai telefonam o a doua oara, nu mai cheltuiam aiurea bani. 2. Prin DHL poti trimite plicuri (de pana in 100 g) cu serviciul Express Envelope, cu livrare intr-o zi lucratoare si ridicare de-acasa. Te costa 168,5 lei DACA faci comanda on-line, de pe site-ul DHL.ro. Mie mi l-au ridicat la ora 1, a doua zi la ora 11 era la ei (si NU am platit pentru garantarea unei ore de livrare). 3. Plicul al doilea a fost recomandata simpla (nu recomandata cu confirmare de primire, ca primul). Poate din cauza asta nu m-a mai lasat royalmail sa-l urmaresc on-line?

Sfatul meu ar fi sa iti faci 1 copie xerox inainte de-a completa formularul (decapsezi). In caz ca ai completat ceva aiurea, macar ai o copie de siguranta.

Din momentul primei plati, PIN-ul il primesti in maxim 6 luni, dar, din ce am inteles eu, dureaza cam 2 luni in majoritatea cazurilor (daca nu e o problema cu actele). In cazul meu, daca trimiteam ambele plicuri prin DHL (next day delivery), probabil ca l-as fi primit in 2 luni si 1 saptamana. Plicul 2 l-am primit, asa cum am scris mai jos, la 6 saptamani si 3 zile (22 septembrie – 6 noiembrie) din ziua in care a ajuns la ei primul meu plic.

NMC se angajeaza sa iti evalueze dosarul in 40 pana la MAXIMUM 70 de zile de la primirea plicului:

Once we receive a complete application (with all correct required documents in accordance with the guidance pack) has been received we aim to assess your application within 40 working days and commit to doing so within a maximum of 70 working days.
If any of the requirements have not been met we will need to write to you requesting the missing or invalid information and a further assessment made when that is received.
Following a successful assessment, and on receipt of your final registration form and fee, we will aim to grant your registration within 5 working days and commit to doing so within a maximum of 30 working days

Cand ajunge la ei, este primit si introdus in queue. Dupa un numar de zile ajunge la verificat. Daca apare o problema, primesti plic cu noi cerinte, apoi retrimiti plicul la ei, apoi iar astepti, pentru ca iar intra in queue, iar ajunge la verificat (dupa un numar de zile).

Later Edit 3 Noiembrie: Azi am vorbit la NMC. Numerele sunt pe site-ul lor, trebuie sa suni cu 0044 urmat de 20 (nu 020), eu am sunat la 0044 20 7333 9333. Nu a durat decat 10 minute convorbirea (cu asteptare cu tot). Mi-au zis ca mi-au trimis plicul al doilea catre mine pe 31 octombrie (sambata!?), ca pot face plata finala (120 lire) deja si ca din momentul in care ajunge la ei plicul meu in care va fi formularul SEMNAT pe care ei ar trebui sa-l fi inclus in plicul respectiv, in maxim 15 zile LUCRATOARE am PIN-ul. Deci la mine a ajuns plicul la NMC pe 22 septembrie, a fost procesat total pana pe 31 octombrie.

Plicul 2 a ajuns la mine acasa pe 6 noiembrie. Nu stiu ce balarii zicea tipul de la NMC la telefon cu “we sent the envelope on the 31st of october“. Formularul e datat 3 noiembrie. Si nu, n-am inteles gresit, nu ai cum sa confunzi thirtyfirst cu third (sau october cu november).

20151106_191917
Raspunsul fericit

Nu uitati de plata on-line. Din ce se intelege din formular, NU e nevoie sa printezi si inserezi in plic dovada primita pe e-mail pentru plata facuta la telefon sau on-line. In primul plic nu am bagat nimic de genul asta. In plicul al doilea, dat fiind faptul ca oricum e gol (e doar formularul al doilea, o foaie), pun printul dovezii. PENTRU CA N-ARE CUM SA STRICE. 🙂 Mi se zice Romanul care sufla aiurea-n iaurt. 🙂

20151106_191933

O colega de-a mea a vorbit la NMC saptamana trecuta, ea trimisese plicul cu 4 zile inaintea mea. I-au zis APROAPE acelasi lucru ca si mie: adica i-au zis ca i-au verificat deja actele, PAR ok, dar asteapta o verificare de la Minister din Romania in legatura cu actul ei de absolvire (adica adeverinta temporara). N-am inteles de care minister e vorba, dar am mai citit si la altii ca se poate intampla acest lucru si asteptarea poate sa dureze saptamani. Inca un motiv sa multumim din inima partidului romanilor care-si fac treaba foarte constiincios.

Si inca un mic sfat: atentie mare la completarea formularului. Eventual rugati pe cineva (ruda, ceva) sa se uite pe el inainte sa-l trimiteti. O colega a uitat sa bifeze un X in formularul initial, acum trebuie sa retrimita formularul initial pentru asta…

Deci plicul meu 100% ca in ghidul de mai sus a fost considerat ok de cei de-acolo, al colegei… necesita niste verificari. Depinde, aparent, totul si de noroc – depinde peste ce functionar dai la NMC.

CUM verifici daca ti-a fost procesat plicul de NMC si totul e in regula fara sa stai la telefon? Test simplu:

Te duci pe site-ul de plati on-line al NMC, bagi PRN, adresa de e-mail si data nasterii, proceed, vezi daca ai plata a doua de facut. Daca nu apare nimic de plata, nu a fost procesat inca (mai precis, nu a fost trimis plicul al doilea inca).

scrn

Ca mentiune, stiu PRN-ul colegei sus-mentionate, ei ii apare “no payment”.

Ca ultima verificare non-telefonica pe care o mai poti face dupa ce ai facut plata a doua si stii ca ti-a ajuns plicul la NMC, poti intra pe site-ul lor si folosi optiunea “Search the register“. Bagi numele tau de familie (Last Name) si vezi daca apari sau nu. De cand ajunge plicul 2 la ei, primesti ultimul raspuns in 5 pana la 30 de zile LUCRATOARE. Raspunsul vine tot prin posta, la adresa data de tine. Daca vrei neaparat sa afli cand ai primit PIN-ul, poti face verificarea asta, daca nu ai rabdare sa ajunga plicul la tine (sau ai plecat deja din tara).

ULTIMUL EDIT: De pe 1 decembrie 2015 am primit si PIN-ul. Mai precis, apar pe site ca “Registered – no restrictions on practice”, astept sa imi ajunga acasa si plicul cu numarul efectiv.

Concluzie: la mine a durat fix 70 zile din momentul in care au ajuns actele la ei prima data pana la momentul in care am avut PIN-ul. Cele 2 colege care au predat plicul cu acte in aceeasi saptamana cu mine au avut probleme (1 a uitat un X in formular, celeilalte i-au zis ca vor sa vada si diploma de la scoala – adica n-au fost multumiti cu adeverinta) si inca asteapta. Ideal, PIN-ul vine in 2 luni (eu am trimis plicurile prin Posta Romana, am mai pierdut cam 10-15 zile cu asta fata de curierat rapid), dar poate dura si mai mult.

 

Din momentul in care ai facut prima plata, esti foarte atractiv pentru orice angajator britanic (sau intermediarii lor – agentii de plasament).

Eu am gasit job inainte de a face prima plata (sau de a primi toate actele), dar m-am grabit.

Multi zic sa “astepti pana ai PIN-ul“.

Eu zic sa pleci in momentul in care vrei tu, nu cand vor altii. Unii angajatori te vor lua fara PIN, pana in momentul primirii PIN-ului fiind incadrat ca un fel de super-infirmiera (senior carer), cu un salariu ceva mai mic decat o asistenta (1000 – 1100 lire net/luna).

Am 2 colege de scoala, au fost angajate in 2 spitale din UK pe post si salariu de Senior Carer (17.000 lire brut/an) pana la primirea PIN-ului. Primele saptamani sunt de acomodare, cazarea e platita, daca nu vrei sa stai in tara si sa nu faci nimic, eu zic ca e o alternativa ok asta (IN SPITAL, nu comentez despre ce se intampla in Nursing Homes).

Pentru ca am fost intrebat cum obtii dreptul de practica in Anglia ca Asistent Medical de stomatologie:
Inregistrarea se face la General Dental Council (detalii aici: https://www.gdc-uk.org/professionals/registration/route-to-reg/eeadcpassessment) si se cere ielts, luat cu 7(https://www.gdc-uk.org/professionals/registration/english-language-controls).

P.S. Pentru ca personal am avut experiente ok din conversatiile cu angajatii a 4 din 5 agentii de recrutare de mai jos, hai sa le fac putina publicitate gratuita:

Toate agentiile mai mari se cam dau peste cap sa te ajute cu elaborarea dosarului. Tocmai pentru ca e mai bine pentru ei sa primesti PIN-ul din prima. Daca iei interviul si te angajezi, sunt platiti cu o suma bunicica de angajator, deci sunt interesati sa te ajute. Si nu iti cer nici un leu tie.
Deci poti sa iti depui candidatura la VPL Healthcare, (la ambele dureaza destul de mult = si 1-2 luni de la interviu pana la plecare, in special in spitale – deci fiti pregatiti) PCQ Recruitment, MMA Recruitment (observatie: nu prea te trimit la spitale = in NHS daca esti newly-qualified, altfel sunt f. ok), TFS Healthcare pentru un job. Dupa ce te suna (sau iti dau un e-mail, de regula in cateva zile), poti linistit(a) sa intrebi orice despre dosar sau sa verifici cu ei daca tot dosarul e ok INAINTE sa-l trimiti prin posta. Nu te costa nimic si nici macar nu esti obligat(a) sa mergi la interviu prin ei ulterior pentru asta.
Ca sa fie clar – prin una dintre agentiile de mai sus plec in Anglia, de discutat am discutat cu cineva de la fiecare dintre cele 5 agentii. NU mi-au cerut nimic, NU fac mentiunea asta pentru nimic.
Disclaimer: informatiile de pe aceasta pagina au un caracter pur informativ si orientativ si pot, la un moment dat, sa nu mai fie valabile. In caz in care aveti nelamuriri pentru un caz personal sugerez contactarea celor de la NMC. Eu am prezentat cazul meu (si al unor colege), nu am sustinut si nu sustin ca as fi expert – nici nu am cum, nu lucrez pentru NMC. Nu imi asum nici o responsabilitate pentru felul in care cititorii folosesc informatiile publicate pe aceasta pagina.

Microbiologie si arta

In microbiologia clinica se foloseste cultivarea in discuri Petri cu agar-agar pentru a izola si identifica bacteriile (si fungii) sau pentru a testa/monitoriza terapia antimicrobiana.

Agarul este un amestec organic (polizaharide 70-80%, apa si substante minerale), extras cu ajutorul apei fierbinti din niste alge rosii marine (agarofite), care se prezinta sub forma gelificata. Agarul asigura suprafata de cultura pentru bacterii – dar nu e chiar “hrana”, pentru ca majoritatea bacteriilor nu pot sa-l foloseasca pentru metabolismul lor. Pentru asta se adauga alte ingrediente, nutrienti, factori de crestere si indicatori de pH in mediul cu agaroza. Exista medii lichide, solide (selective, neselective, diferentiale) sau semisolide.

Ok, suficienta teorie. Site-ul educational microbeworld.org al American Society for Microbiology a organizat un mini-concurs zilele acestea, cautand imagini interesante cu culturi bacteriene sau fungice in discuri petri. Ce a iesit puteti vedea aici. O mica selectie am facut si eu:

Proteus mirabilis + Acinetobacter baumanii + Enterococcus faecalis + Klebsiella pneumonia = Van Gogh
Proteus mirabilis + Acinetobacter baumanii + Enterococcus faecalis + Klebsiella pneumonia = Van Gogh

Cell to Cell

S. cerevisiae
S. cerevisiae
Bifidobacterium animalis subsp. lactis
Bifidobacterium animalis subsp. lactis
Candida albicans + C. glabrata + C. parapsilosis
Candida albicans + C. glabrata + C. parapsilosis
Saccharomyces cerevisiae - fara ea n-am avea drojdia
Saccharomyces cerevisiae – fara ea n-am avea drojdia
Salmonella + E. coli
Salmonella + E. coli
Chromobacterium violaceum => Louis Pasteur
Chromobacterium violaceum => Louis Pasteur
Nesterenkonia, Deinococcus si Sphingomonas
Nesterenkonia, Deinococcus si Sphingomonas
Escherichia coli + Citrobacter koseri + Klebsiella pneumoniae
Escherichia coli + Citrobacter koseri + Klebsiella pneumoniae
Salmonella enteric serovar Typhi
Salmonella enteric serovar Typhi
Streptomyces coelicolor
Streptomyces coelicolor
Salmonella + E. coli
Salmonella + E. coli

 

 

 

Toate drepturile pentru imagini apartin microbeworld si autorilor respectivi.

La ce se mai face publicitate in ziua de azi

Ma plimbam eu pe strada, vad pe undeva cu coada ochiului “ziua bacteriei“. Ha?

20150903_124502

Imi si imaginez clientul (producator de suplimente – probiotice, daca nu e clar din acest panou explicit) spunand agentiei “dar mai adaugati niste litere”, “dar mai adaugati ceva care sa faca totul mai prietenos”, “dar adaugati si o planta”.