Ce este un “Saline lock” (sau “Heparin/Hep lock”)? Si cate ceva despre diferite catetere.

Ce face omul cand asteapta? Eu citesc cate ceva.🙂

Am tot intalnit termenul saline lock (sau hep lock) pe mai multe site-uri pe unde mai bantui eu ca sa mai strang ceva informatii teoretice. Si nu intelegeam care e diferenta intre asta si un (intra)venous catheter (sau cannula), mai ales ca se tot mentiona “needle-free“. Cum naiba conectezi la pacient ceva “needle-free” ca sa-i administrezi orice intravenos?

1.(a) varf, (b) fluturasi pentru manevrare si fixare, (c) valva de injectie, (d) conector care permite conectarea unui kit de perfuzie sau injectarea directa (cu filet si capac). 2. acul-ghid. 3. capacul pentru ac.
1.(a) varf, (b) fluturasi pentru manevrare si fixare, (c) valva pentru injectii, (d) conector care permite conectarea unui kit de perfuzie sau injectarea directa (cu filet si capac).
2. acul-ghid.
3. capacul pentru ac.

Raspunsul simplu este ca ori am inteles eu gresit, ori e incomplet folosit termenul. Adica, din ce inteleg acum, nu poti avea saline lock fara a avea initial un catheter introdus in pacient. La care conectezi saline lock-ul. Care este, in esenta, un tubulet cu 2 piese (conectori) la capete. Un conector se insurubeaza la branula, al doilea conector are, de regula (in incercarea de eliminare a necesitatii de a folosi ace), un filet si un mecanism care permite insurubarea (seringii) si apoi administrarea medicamentelor (lichide) prin el, la desurubarea obiectului conectat inchizandu-se automat.

saline lock

Acest tubulet este umplut tot timpul cu 1-3 ml ser (normal saline) sau cu ser heparinizat (10 UI/ml sau 25 UI/ml, am gasit ambele valori). Beneficiile ar fi faptul ca ar pastra ceva mai multa vreme patent (functional) cateterul intravenos (pentru ca misti mai rar acul, umbland distal fata de el), ai risc mai mic de a se forma cheaguri de sange pe el si pe cateter in jos (mai ales la cele cu ser heparinizat) si scade numarul de accidentari prin intepaturi ale personalului medical (desi la asta ajuta si cateterele cu acces dublu, unde puteai administra medicamente pe sus oricum). Este si foarte usor de purtat de pacient, atata timp cat este bine fixat, existant un risc scazut de smulgere al branulei + lock. Si kitul de saline lock e mult mai ieftin decat un kit de perfuzie + ser (in special in afara, unde kitul vine cu dezinfectant, tegaderm etc.).

Se foloseste in special la pacientii care nu au nevoie de administrare de perfuzii de volum mare (ser, ringer, glucoza etc.), dar care au tratament medicamentos iv zilnic. Din ce inteleg, nu e recomandata conectarea unei perfuzii direct prin el, dar daca se foloseste un ac cu diametru mare (14G, 16G), atunci e recomandata si conectarea unei perfuzii.

Se recomanda mentinerea acelorasi principii de asepsie in inserare, administrarea medicamentelor (curatarea inainte si dupa cu 2-5 ml de ser), mentenanta (2-5 ml de ser administrati 1 data la 12-24h) si pastrare (maxim 96h, daca nu apar semne de infectie, ocluzie, inflamatie etc.) ca la orice branula.

Poate fi oricand scos si inlocuit cu o perfuzie, deci nu exclude trecerea de la el la perfuzie. Permite si conectarea unei perfuzii direct la el. Permite si conectarea in serie (Y) de noi tubulaturi.

conectori secundari

Pana acum, eu n-am intalnit conectori de genul acesta decat la Terapie Intensiva, in restul sectiilor nu am vazut vreodata. Asta nu inseamna ca nu se folosesc in Romania, ci doar ca n-am vazut eu.

Se recomanda si curatarea cu alcool izopropilic sau clorhexidina pentru 30s inainte de orice administrare, pentru ca in conectorul ala cica pot creste tot felul de carcalaci care pot creste riscul de infectie intrasanguina. Bazat pe ideea unor asistente medicale, niste americani din Utah (Dualcap) chiar au facut niste capacele cu dezinfectant care, odata insurubate pe conectori se ocupa singure de dezinfectie. Nu stiu cat costa, dar stiu ca am vazut o prezentare de-a lor inclusiv in Romania.

Ei bine, ce am mai aflat eu cautand informatii despre saline lock? De la ce vine numele conectorului cu filet Luer. Eu credeam ca e ceva termen american. Nope. E numit dupa un neamt.

Cat despre catetere, pentru cine o mai fi interesat vreodata cum se numesc in engleza (cu scuzele de rigoare pentru cine nu e interesat sau stia deja):

cateter periferic: Peripheral venous catheter sau cannula (PVC). Branula mult-folosita si mult-intalnita. Abord venos – administrare de medicamente si/sau recoltare de sange.

cateter arterial: Arterial catheter (Art-line sau A-line). Cateter montat in special la artera radiala (cu Testul Allen inainte!) sau la alte artere accesibile (brahiala, femurala, ulnara etc.) pentru monitorizarea in timp real a presiunii arteriale (cu conectarea unui transductor intr-un circuit cu ser heparinizat, transductor conectat la monitor), recoltarea repetata de sange arterial pentru EAB (Arterial Blood Gasses – ABG)

cateter arterial

cateter venos central: Central venous catheter (CVC). Cateter venos, montat printr-o vena mare (subclavie, jugulara interna sau femurala). Se monteaza pentru administrarea a la longue de medicamente in volum mare (antibiotice, analgezice), sau a celor caustice pentru vene (chimioterapie, solutii hipertonice, vasopresoare), pentru recoltari de sange dese, cand accesul periferic e imposibil, pentru monitorizarea Presiunii venoase centrale (Central venous pressure). Utile si in pacientii care au nevoie de nutritie totala parenterala (Total parenteral nutrition).

CVC

cater arterial pulmonar: Pulmonary artery catheter (PAC). Montarea unui cateter prin acelasi abord ca la CVC, nu se opreste in vena cava, trece in atriul drept, in ventriculul drept si se opreste in artera pulmonara (din cate inteleg eu, in ramura stanga). Folosit in monitorizarea in ATI a pacientilor in stare grava (IMA, sepsis, SDRA). Se foloseste un cateter numit Swan-Ganz, care poate monitoriza functia inimii (inclusiv a inimii stangi, desi e inserat prin inima dreapta si nu intra in inima stanga in vreun fel, explicatii mai jos, la PS)

PAC

cateter (venos) central inserat periferic: Peripherally inserted central catheter (PICC). Abord venos periferic (vena cefalica, bazilica sau brahiala), inserat din aceleasi motive ca un CVC (ajunge in acelasi loc), cu diferenta ca necesita cunostinte mai multe tehnice, un timp mai lung pentru inserare si are riscuri mai mici de infectie sau de pneumotorax, dar mai mari de malpozitie (la montare) fata de CVC.

PICC

cateter-camera: port-a-cath. Camera (mono/bicamerala) din plastic, titaniu sau otel, conectata la un cateter care e inserat chirurgical in bratul superior sau in piept (in special). Poate sta (daca nu se blocheaza, infecteaza) luni sau chiar ani montat pe pacient. Folosit in special la pacientii de la oncologie sau de la hematologie (sau alti pacienti cu boli cronice – i.e. Fibroza chistica), care au nevoie de administrare repetata de medicamente caustice pentru vene, dar nu neaparat zilnica sau in regim ambulatoriu, a la longue. Unele se folosesc doar cu ace speciale, mai scurte. Surprinzator, poate fi folosit pentru recoltare de sange (daca e curatat corect inainte si dupa) – desi la oncologie unde am fost eu se fereau sa faca asta, de frica sa nu se blocheze, infecteze, ceea ce ar fi insemnat scoaterea lui (costa 2000-4000 lei ca sa fie montat, din ce mi s-a zis. Plus, ce se dezvolta intr-un port-a-cath la un pacient tratat cu chimioterapie e… f. periculos). Recomandarea e sa NU se faca asta decat inainte de administrarea de medicamente. Alte informatii despre utilizarea unui port-a-cath aici.

port-a-cath

Surse pentru informatiile despre Saline Lock aici, aici, aici.

P.S. Pentru un aventual viitor asistent medical de Anestezie/Terapie Intensiva:

O prezentare foarte buna a comparatiei intre catetere arteriale, PVC si Swan-Ganz (Are si filmulete):
http://www.authorstream.com/…/avinashprakash52-1799884…/
Cum masoara indirect PAC presiunea intraventriculara? Din ce inteleg, e estimata prin masurarea Pulmonary Artery Wedge Pressure (abreviata si PAOP sau PCWP). PAWP corespunde in majoritatea timpului cu presiunea din atriul stang (LAP – Left Atrial Pressure). Asta, la randul ei, are o legatura directa cu LVEDP (left ventricular end-diastolic pressure), care este importanta in estimarea functiei ventriculului stang (in insuficienta cardiaca stanga/globala).
Cateterul poate avea pana la 4-5 porturi si masoara direct, daca inteleg eu bine, RAP (right atrial pressure), RVP (right ventricular pressure), PAP (pulmonary artery pressure) si PAWP (Pulmonary Artery wedge pressure) si apoi masoara indirect LAP si LVEDP.

PAC masuratori
Plus ca am citit pe undeva faptul ca unele au senzori de temperatura adaugati (termistori), cu care poti monitoriza temperatura pacientului.
Nursing despre PAC aici:
http://www.austincc.edu/…/PulmonaryArteryCatheter.pdf
si aici:
http://health120years.com/cn/pdf/hd_HD.pdf

Da, folosesc termeni in engleza in acest post. Daca te deranjeaza sau nu te intereseaza, nu il citi. Daca e ceva gresit, corecteaza-ma.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s