De ce nu e bine sa lucrezi cu nesimtiti

Stiinta e de acord: daca lucrezi cu nesimtiti, ai sanse foarte mari sa iti faci treaba mult mai prost.

nesimtit

Ca viitor asistent medical, in 3 ani de practica mi s-a intamplat de nenumarate ori sa fiu jignit, repezit, ignorat sau tratat in general cam cu respectul pe care-l acorzi jegului de sub pantof. Acuma, nu sunt chiar fire sensibila, am incercat sa trec peste toate, in tot timpul asta m-am certat doar 1 singura data si asta pentru ca interlocutoarea mea insista sa nu-mi accepte incercarea de scuze si de terminare a conflictului. Faptul ca am mai defulat pe blog m-a ajutat oarecum.

Chiar si-asa, de fiecare data dupa ce eram tratat infect, imi dadeam seama ca fac lucrurile mai prost decat inainte. Si chit ca realizam asta, mi-era relativ greu sa ma corectez – pentru ca intram intr-un mic cerc vicios, in care ma fortam sa fiu mai atent, greseam din nou, ma enervam, greseam din nou etc.

Ei bine, o echipa de cercetatori medicali din Israel a facut si un studiu stiintific pe tema asta.

Studiu randomizat, dublu-blind, in care 24 de echipe de Terapie Intensiva Neonatologie (echipa de 1 doctor + 2 asistente) au fost impartite aleatoriu in 2 ramuri. Toate echipele au fost puse sa faca un scenariu de antrenament, in care trebuiau sa aiba grija rapid de un nou-nascut a carui stare se inrautatea rapid din cauza unei enterocolite necrozante (cauza majora de mortalitate la nou-nascut, inclusiv in medicina moderna). Personalul medical a fost anuntat ca va fi evaluat de observatori de la alt spital.

13 echipe au fost expuse la comentarii jignitoare (nu foarte grave, sa zicem) de la acesti observatori: li se spunea ca “nu sunt impresionati de calitatea medicinei in Israel” sau ca “n-ati rezista 1 saptamana acasa la noi“. Celelalte 11 echipe (ramura de control a experimentului) au fost expuse doar la comentarii neutre.

Apoi, scenariul educativ incepea, echipelor cerandu-li-se sa se ocupe de urgenta aparuta la un bebelus-manechin.

Echipele au fost filmate si performanta lor a fost evaluata de catre arbitri independenti (dublu-blind). Evaluarea a fost facuta in functie de performantele in diagnosticare, performanta in proceduri, impartasirea de informatii si cererea de ajutor la nevoie. Punctajele au fost acordate pe o scara de la 1 la 5.

Deloc surprinzator, fata de echipele neexpuse la nesimtire, performanta a fost mai slaba la diagnosticare si proceduri medicale si totul se presupune ca a inceput de la scaderea dorintei colegilor de a impartasi informatii intre ei.

“It thus seems that rudeness reduced information-sharing among the physician and the 2 nurses, which, in turn, harmed their diagnostic performance. Similarly, rudeness reduced helping among the team members, which, in turn, explained the reduction in their procedural performance.”

Un tabel cu rezultatele echipelor:

rezultate nesimtire

Data viitoare cand o sa-mi spuna cineva ceva nasol, o sa-i spun ca cercetatorii israelieni au ajuns la concluzia ca ceea ce face el imi va afecta negativ performantele, deci sa ma lase in pace.🙂

Mai in gluma, mai in serios, e evident ca majoritatea oamenilor sunt afectati de ceea ce li se spune, oricat de mult se obisnuiesc sa ignore totul. Problema e ca nu poti elimina cu totul porcariile din jurul tau, oricat de mult ai sti ca te vor afecta – mai ales in medicina.

Studiul (nu am gasit decat abstractul pentru moment) este aici.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s