Cardiologie – note (1)

O sa postez si aici ce mai recapitulez eu din cand in cand – mici informatii de fiziologie/fiziopatologie. Cum cardiologia imi place si mi se pare fascinanta (in caz ca nu era evident pentru cititorii mei mai vechi), multe vor fi pe tema cardiologiei. Daca sunt prostii inutile pentru unii, imi pare rau – pe mine ma ajuta sa le citesc si rezum ulterior.

inima

Ventriculele nu se golesc niciodata in intregime la finalul unei batai!

Volumul sistolic este cantitatea de sange ramasa in ventricul la finalul unei contractii. Se masoara prin ecocardiografie (sau IRM, CT, MUGA sau alte metode), de regula doar la ventriculul stang (ar trebui sa fie aproximativ egala cu cea din ventriculul drept).

Fractia de ejectie (procentul din cantitatea totala de sange din ventricule pompat la fiecare bataie) e la un om normal intre 55-70%.
Fractia de ejectie = volumul sistolic/volumul end-diastolic ventricular; volumul sistolic (stroke volume) = volumul end-diastolic ventricular – volumul end-sistolic ventricular (cat sange era in ventricul la inceputul contractiei – cat a ramas la sfarsit)

Debitul cardiac este aflat prin masurarea volumului sistolic si inmultirea lui cu numarul de batai pe minut.

Pacientii cu Insuficienta Cardiaca (sau cei cu anumite cardiomiopatii) au de regula Fractia de ejectie sub 40%.
O Fractie de ejectie peste 70% este intalnita la pacienti cu cardiomiopatie hipertrofica.
O Fractie de ejectie intre 40 si 55% arata o afectare a miocardului (infarct?).
Insuficienta cardiaca poate fi si de tipul “cu fractie de ejectie pastrata” (sau normala, IC-FEN) – cand ventriculele se comprima normal, dar nu se RELAXEAZA normal.

circulatia in inimaInima este alimentata cu sange oxigenat prin arterele coronare, care se desprind din aorta. Incep ca 2 ramuri mari (artera coronara dreapta si artera coronara stanga), care apoi se ramifica. Artera coronara stanga are 2 ramuri secundare principale – artera descendenta anterioara stanga si artera circumflexa stanga. Sangele deoxigenat din arterele coronare dreneaza in sinusul coronar. Blocarea temporara uneia dintre aceste artere duce la ischemia tesutului muscular alimentat de ea (ischemie). Ischemia de lunga durata duce la infarct miocardic acut (necroza=moartea tesutului lipsit de sange oxigenat). Prescurtate in englezeste RCA, LAD si LCX.

inceputul coronarelor
inceputul coronarelor

Artera coronara descendenta stanga este numita si “widow maker” (“facatoare de vaduve”), din cauza ca un blocaj al acestei artere (sau a arterei-mama, artera coronara stanga) lipseste de sange o zona majora a cordului, produce un infarct miocardic acut masiv, ceea ce duce la moarte subita.

tromboza LAD
ocluzie totala a LAD

Drepturi imagine: thrombosisjournal, radiopaedia

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s