VAD = Ventricular Assist Device, Dispozitiv pentru asistarea ventriculelor (in general a celui stang/Left = LVAD).

Pornim de la stirea care face turul internetului zilele acestea:

Premieră. Implantare de inimă semi-artificială la Institutul C.C. Iliescu

“Prima implantare a unei inimi semi-artificiale pentru un pacient care suferă de insuficiență cardiacă foarte severă a fost realizată, în România, la Institutul C.C. Iliescu, a anunțat vineri, într-o conferință de presă, managerul unității medicale, Șerban Bubenek”

Stirea de la Agerpres a fost preluata de mai multe site-uri, dar nu am gasit NICAIERI o mentiune clara despre numele dispozitivului, a fost nevoie de o cautare mai lunga, intr-o stire un pic mai veche a TVR, unde am gasit si o animatie cu aspectul dispozitivului. De acolo am pornit la cautarea dupa imagini si am ajuns la site-ul producatorului (Heartware) si la produs: Heartware HVAD

Pe scurt, e vorba despre o pompa intratoracica montata chirurgical, alimentata cu 2 baterii EXTERNE, care suplimenteaza munca ventriculului stang, tragand sangele din varful acestuia si propulsandu-l in aorta cu un debit de pana la 10 L pe minut, de unde ajunge in circulatia sistemica.

Asta ii permite pacientului cu insuficienta cardiaca severa sa faca din nou activitati, sa duca o viata cat de cat normala. Atata timp cat are grija sa isi tina bateriile incarcate.

Pe lung:

Asistarea mecanica a cordului este necesara in special la pacientii cu insuficienta cardiaca severa.

In insuficienta cardiaca, inima nu mai functioneaza corect, fiind incapabila sa mai pompeze suficient sange pentru a acoperi necesarul corpului. Astfel, daca la repaos inima pompeaza sange la limita necesarului, orice eveniment care necesita un bonus de oxigen si nutrienti (la inceputul bolii un efort fizic sustinut, in boala severa – orice fel de miscare) provoaca un deficit sistemic.  Organele si tesuturile nu mai primesc suficient oxigen si substante nutritive iar sangele nu mai circula constant prin corp, aparand fenomenul de stagnare a sangelui.

Din pacate, boala este progresiva, in stagiul ei cel mai sever pacientii nu mai pot face nici o activitate si moartea apare invariabil. Stadializarea ei se face functional – stadializarea NYHA, de la 1 (fara simptome) la 4 (simptome prezente la repaos total) sau in functie de combinatia risc-tratament – stadializarea ACC/AHA, de la A (pacienti la risc de a dezvolta IC) la D (pacienti care necesita spitalizare continua/transplant/asistenta artificiala a functiei inimii).

Poate fi categorisita si in functie de afectarea capacitatii inimii (in special a ventriculului stang) de-a se contracta sau de afectarea capacitatii inimii de-a se relaxa.

insuficienta cardiaca
Drepturi imagine – Mayo Clinic

Semnele si simptomele principale ale insuficientei cardiace (IC) sunt oboseala cronica, respiratia dificila si umflarea picioarelor, la care se adauga tusea persistenta, sufocarea in somn, dificultati in a se concentra, balonarea si scaderea apetitului si urinarile frecvente in timpul noptii.

Cauzele principale ale IC sunt infarctul miocardic acut, bolile coronariene ischemice, hipertensiunea arteriala, fibrilatia atriala, bolile valvelor cardiace, cardiomiopatiile si bolile congenitale ale inimii, la care adaugam abuzul de alcool si infectiile. In esenta, toate de mai sus afecteaza capacitatea inimii de-a functiona, ceea ce echivaleaza cu probleme in pomparea de sange catre corp.

Boala este diagnosticata dupa o anamneza + un examen fizic combinate cu teste de sange, investigatii imagistice (radiografie pulmonara, ecografie, ecocardiografie, CT), electrocardiograma (simpla sau de efort) sau o coronarografie.

Nu exista un tratament care sa “vindece” aceasta boala (cu exceptia transplantului de inima), dar exista mai multe stadii ale tratamentului. Se incepe cu modificari in stilul de viata plus tratament medicamentos, urmat de tratament cu dispozitive implantabile (pacemakere, cardiovertere-defibrilatoare, resincronizatoare cardiace), tratament chirurgical (acolo unde inlocuirea valvelor nefunctionale sau bypass-ul arterian coronarian pot imbunatati functionarea inimii) si solutiile mai complicate: transplantul cardiac, transplantul de inimi artificiale (inca nu exista una 100% functionala pe termen lung, dar domeniul a evoluat mult in ultima decada), dispozitive de ajutorare a ventriculelor (majoritar a celui stang – LVAD) si, in mediu spitalicesc – temporar, pompa-balon intraaortica (IABP) si/sau suportul medicamentos inotrop constant.

lvad
HeartMate II LVAS

Ce face un dispozitiv de suport al ventriculului (Ventricular Assist Device)? Numit semi-inima artificiala in articolul citat initial, este conectat chirurgical la un ventricul si absoarbe sangele din acesta, apoi il repompeaza in circulatie (fie in aorta, daca este un LVAD, fie in artera pulmonara daca e un RVAD). Exista si dispozitive care pot sustine ambele ventricule (BiVAD). Pot fi cu flux continuu sau cu flux pulsatil (asemanator cu al inimii). Surprinzator, dispozitivele LVAD cu flux continuu ofera o supravietuire ceva mai buna  a pacientilor fata de cele cu flux pulsatil – dar asta poate fi si din cauza problemelor de design din primele generatii. Oricum ar fi, in ziua de azi majoritatea dispozitivelor LVAD implantate sunt cu flux continuu.

BiVAD
BiVAD Berlin Heart EXCOR® – drepturi imagine UniKlinikum Heidelberg

 

LVAD-urile sunt folosite fie temporar pana la transplant, pana pacientului poate sa i se transplanteze o inima, fie temporar pentru revenire – in cazurile rare in care inima pacientului isi revine dupa ce pentru un timp indelungat un LVAD i-a preluat functia de pompare, fie ca terapie-destinatie, cand nu exista alternative pentru pacient, in special cu modelele mai noi, evoluate.

Ca sa fie luat in considerare pentru implantarea unei LVAD, un pacient trebuie sa indeplineasca o sumedenie de criterii: sa aiba IC severa, sa aiba limitata major functionalitatea sa ca fiinta umana (NYHA IV), sa fi esuat tratamentul medicamentos asupra sa si sa fie dependent de tratament medical spitalicesc (IABP sau tratament medicamentos inotrop constant), sa aiba functia cardiaca major alterata (fractie de ejectie sub 25%) dar sa fie si stabil psiho-social, pentru a fi capabil sa inteleaga noua sa realitate si cerintele atasate ca persoana dependenta de o masina.

radiografie LVAD
Drepturi imagine LCNW – povestea unui pacient cu LVAD aici.

Evident, post-operatie pacientii trebuie sa ia tratament anticoagulant a la longue si au o sumedenie de interdictii (nu au voie sa conduca, nu au voie sa faca IRM-uri, nu au voie sa practice sporturi de contact – ha! -, nu au voie sa intre in apa, trebuie sa se fereasca de magneti, electricitate statica, trebuie sa se fereasca de infectii si nu este permis sa li se faca compresii toracice cardio-pulmonare).

Supravietuirea cu LVAD-uri este destul de buna, dar nu chiar ideala. Ca HVADsolutie temporara pana la transplant, sunt ideale. HeartWare se lauda cu 94% supravietuire la 6 luni post-transplantare. Ca terapie-destinatie… sunt mult mai bune decat alternativa (moarte rapida in spital), avand supravietuire de peste 50% la 2 ani.

Problemele care apar dupa implantarea de LVAD-uri pot fi: insuficienta ventriculara dreapta (nu direct cauzata de implantarea unui LVAD), infectii cauzate de prezenta dispozitivului, sangerare gastrointestinala si alte probleme de coagulare (din cauza tratamentului anticoagulant), tromboze, probleme neurologice (accidente vasculare cerebrale), probleme cu aparatul in sine (din fericire, cele mai rare) si diverse probleme cardiace (care e probabil sa apara din cauza bolilor care au cauzat IC in primul rand). Informatii de aici si aici.

Am mai scris cate ceva despre VAD-uri intr-un post cu un filmulet foarte interesat acum mai mult timp.

O prezentare utila despre LVAD si un pic despre implicatiile pentru nursingul acestor pacienti aici. Un document foarte bun despre IC (in romana) aici.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s