La multi ani 2016

Nu uita sa visezi,

500px Photo ID: 124184917 - composite photograph

Oriunde va duce drumul tau,

500px Photo ID: 61676199 - The Blue Dock

Vei avea o idee calauzitoare

500px Photo ID: 68900655 - A sunrise from St Marys Lighthouse.

Si rezultatul va fi intotdeauna o experienta (noua, buna, rea, nu conteaza).

500px Photo ID: 66803017 - The arrival of a new day on the Charles Bridge

 

© 500px: Frank Melech, Mike Wëwerka, Graeme Campbell, Michal Veninger

Advertisements

Rezumatul lui 2015

La final de an e util sa tragi o linie si sa vezi ce ai facut pana atunci. Cum nu imi place sa dau prea multe detalii personale pe blog, o sa ma limitez la ceea ce scriu pe aici in rezumatul asta.

La nivel profesional: am terminat scoala cu bine, am incercat sa strang cat mai multe informatii suplimentare, am luat primele interviuri ca asistent medical, am primit dreptul de munca in UK si acum fac ultimele pregatiri pentru a pleca din tara. Am avut si niste esecuri, din pacate.

Se putea si mai bine (planul meu era sa fiu angajat cel tarziu in octombrie), dar am luat niste decizii proaste prin august-septembrie si am deraiat un pic de la plan. Oricum, pe termen mediu, planul meu initial pe 5 ani inca are sanse sa se materializeze. Vom vedea in 2016.

La nivel de blog: In 2015 am scris 243 posturi, am avut 152.000 vizitatori (280.000 de afisari). O crestere cu 63% (in categoriile vizitatori/afisari) si o scadere de 14% la numarul de articole fata de 2014.
Ca sa pun lucrurile in perspectiva: in 2012 aveam 1 vizitator si 10 vizualizari (salut, Florin 🙂 ).

N-am pagina de facebook pentru blog, nu am facut nici un fel de promovare, nici macar nu-mi pun postarile pe pagina personala de facebook – adica majoritatea prietenilor sau a familiei habar-n-au despre el. SEO nu ma obosesc prea mult sa fac. Adica si aici se putea si mai bine. Dar cui ii pasa? Nu am scris si nu scriu pentru bani (oricum n-am castigat nici un leu din blogging) sau faima.
In ziua in care nu voi mai scrie pentru mine, blogul asta va muri.

Cel mai citit articol al meu in 2014 ramane “Cum devin asistent medical“, urmat de cateva articole despre plata asistentelor medicale (Romania/Europa) si admiterea la postliceala/facultate (pentru a deveni AMG). Plus articolul despre viata cu reflux acid – asta desi google a introdus mult-asteptata afisare a rezultatelor in cautare pe baza gradului de incredere in sursele unui articol. Mult-asteptat pentru ca NU e normal sa citesti despre ce sa faci cand ai cancer pe blogul unui neica-nimeni (deci si la mine), e corect sa citesti despre asta pe site-uri cu surse/fundal academice/stiintifice.

Din articolele din 2015 – doar “Cum primesti dreptul de munca in Anglia ca Asistent Medical” intra in top 10.

Chit ca n-au fost asa citite, mie mi-a placut sa scriu toate postarile mele din 2015. Daca e sa fac un mic top 6 personal cu postarile mele din 2015, ar fi:

Cum evolueaza embrionul in fat si apoi in nou-nascut

Ce este o semi-inima artificiala (VAD)?

Viitorul acordarii primului-ajutor

Stiai ca exista insulina inhalabila? Plus cateva informatii despre tipuri de insulina.

Valve artificiale cardiace – un semi-esec si un semi-succes al bioingineriei

Cum a putut o persoana nascuta (dpdv genetic) barbat sa nasca doi gemeni

 

Sa ne “revedem” la anul!

8 seriale pentru omorat timpul (liber)

Perioada asta e cea mai libera a anului, cand majoritatea oamenilor au (prea) mult timp liber. Daca nu ai ceva mai bun de facut, e un moment foarte bun pentru Netflix’n chill.

In Romania (pentru inca o vreme) nu avem Netflix, dar toata lumea stie cum sa “faca rost” de seriale.

Cateva propuneri:

  1. The Wrong Mans
    O comedie britanica despre 2 tipi banal de normali () care, printr-un concurs de imprejurari, ajung implicati intr-un complot cu rapiri, gangsteri, coruptie la nivel inalt, spioni britanici si rusi si cate si mai cate. In traditia britanica, sezonul 1 e scurt (6 episoade de 30 minute), sezonul 2 e si mai scurt (2 episoade de 1 ora).
    wrong mans
    Daca-ti plac comediile britanice si conexiunile intamplatoare intre diferite povestiri separate (gandeste-te la Snatch sau Lock, Stock and Two Smoking Barrels), o sa-ti placa serialul asta.
    Scurt si foarte amuzant (trebuie sa recunosc ca sezonul 1 a fost mult mai bun decat al doilea).
    Trailer
  2. Lilyhammer
    O comedie norvegiano-americana (premiata in Europa) despre problemele pe care le intalneste un mafiot italiano-american atunci cand ajunge printr-un program de protectie a martorilor in Lillehammer, Norvegia.
    lilyhammer-season-2-netflix-poster
    Frank Tagliano incearca sa treaca prin barierele culturale, birocratice si climatice ca un buldozer american. Cum reuseste? Cu mita, amenintari, batai si mult haz. Filmat chiar in Lillehammer, serialul reuseste sa prezinte foarte amuzant multe dintre problemele de adaptare ale unui emigrant, ba chiar o face fara sa ii ia (prea rau) peste picior nici emigrantii saraci (care apar, invariabil, in scene), nici pe norvegienii-gazde.
    Cu o gramada de actori norvegieni (si nu numai) talentati in distributie, cu niste personaje credibile si o poveste relativ credibila (norvegienii se pare ca au gustat destul de mult serialul), este o comedie un pic diferita – pentru ca nu trebuie sa introduca prea multe scene trase de par pentru a duce mai departe serialul.
    Singurul regret e ca producatorii serialului nu au primit ok-ul de la HBO ca sa foloseasca si povestea din Soprano’s ca “istorie” – serialul “serios” cu gangsteri in care Steven van Zandt a jucat un rol secundar, ar fi fost o continuare excelenta.
    3 sezoane, 24 de episoade.
    Trailer
  3. Casual
    Un serial de comedie/drama care vrea sa prezinte felul in care oamenii isi fac relatii in lumea de azi – cu Tinder, Facebook si multe alte site-uri care iti promit ca te vor ajuta sa-ti gasesti perechea.
    O familie americana moderna (un frate singuratic si oarecum afemeiat, o sora proaspat-divortata si fata adolescenta a acesteia) navigheaza pe marea plina de obstacole a relatiilor.
    hulu-casual
    Fratele e imbogatit din IT (dintr-un site de… match-making), sora e psihoterapeut (nu prea priceput, aparent) iar adolescenta are o pasiune pentru un profesor. Evident.
    Adaugam un fost sot, relatii nereusite, niste parinti egoisti si iese un serial interesant. 1 sezon, 10 episoade.
    Trailer
  4. You’re the Worst
    (aproape) Toata lumea a avut cate un prieten tampit. Imatur, egoist, cu un simt al umorului diferit si greu de suportat pentru majoritatea oamenilor care nu sunt obisnuiti cu ei. Unii se mai maturizeaza. Altii fac ceva, dau de bani si apoi isi permit sa ramana tampiti toata viata.
    Ce se intampla cand se intalnesc 2 oameni de felul asta si se mai si plac? Nimic bun. Dar poate fi (si) amuzant – cel putin in felul in care e prezentat in serial.
    You-re-the-Worst-you-C2-B4re-the-worst-tv-series-37631282-960-800
    Povestea (mai clar) este urmatoarea: un britanic insuportabil, care se crede mai destept decat e de fapt, emigreaza, scrie o carte care ajunge hit, castiga o gramada de bani si apoi isi permite o viata oarecum lipsita de griji. La nunta fostei lui prietene se intalneste cu o varianta feminina a lui si… lucrurile se complica.
    Adaugam aici un coleg de casa care este fostul sau dealer din colegiu – acum intors din Irak, suferind de PTSD, prietena cea mai buna a protagonistei – un alt personaj insuportabil, un rapper negru care e mai degraba hipster si cu anturajul sau, plus alti americani middle-class si o sumedenie de non-probleme si iese un serial destul de amuzant. Au fost 2 sezoane pana acum.
    Trailer
  5. Catastrophe
    Rob, un american sadea, se intalneste intr-o calatorie de afaceri la Londra cu profesoara irlandeza Sharon. O aventura de cateva nopti le transforma vietile atunci cand ea afla ca a ramas insarcinata. Deh, nu toata lumea retine ceva din lectiile alea de sex-ed. 🙂
    Evident ca el se hotaraste sa se intoarca la Londra si sa faca cumva sa functioneze relatia-care-nu-trebuia-sa-fie-relatie si se pregatesc pentru a creste un copil impreuna. La fel de evident, amandoi sunt extrem de seci.
    catastrophe
    Desi este un subiect ultra-uzitat in filme si seriale din vremuri imemoriabile, povestea e chiar amuzanta si cei 2 protagonisti chiar te fac ca iti pese de ce se intampla cu ei. Oarecum. 🙂
    2 sezoane, 12 episoade
    Trailer
  6. Strike Back
    Ti-ai dorit un serial de actiune in genul lui 24 (cel putin din primele sezoane) si care sa nu fie chiar atat de tras de par? Nu iti doresti chiar 100% realism, dar nu te-ar deranja sa nu te trezesti ca tot timpul scapa personajul negativ pentru vreun motiv tampit? Te astepti la multe impuscaturi si un antagonist al eroilor cat de cat credibil? Strike Back e pentru tine, atunci. 🙂
    strike back
    Povestea serialului, pe scurt: un grup de contrainteligenta militara al guvernului britanic urmareste tot felul de teororisti internationali cu diverse planuri infame. Ultra-cunoscuta poveste. Formula folosita in serial functioneaza pentru ca fiecare sezon are cate un terorist-sef (nu intotdeauna cunoscut de la inceput) care ii plimba pe eroii nostri prin mai multe colturi ale lumii. Din nordul africii in Orientul apropiat, in Europa de Est, Europa de Vest si Asia sau Africa de Sud, protagonistii nostri se plimba peste tot pentru a vana neobositi “dusmanii”.
    Desigur, nu te astepta la ceva exceptional, e totusi un serial.
    Cu un buget maricel si o distributie destul de talentata (desi nu foloseste prea multi actori prea cunoscuti), serialul e surprinzator de bun. 4+1 sezoane, 46 episoade. Primul sezon (cronologic) nu l-am vazut. Pe HBO Go sunt disponibile doar 4.
    Trailer
  7. Homeland
    Recunosc, nu am vazut decat sezoanele 1, 2 si 5. Primul si ultimul sezon sunt chiar misto, al doilea era atat de tampit incat nu am putut sa-l vad pana la capat si m-a facut sa nu il mai urmaresc. Pana la sezonul de anul acesta, care a atins foarte bine fricile lumii moderne din 2015: emigranti din generatia a doua sau a treia, radicalizati, care acum sunt greu de urmarit, in conditiile in care serviciile de securitate trebuie sa respecte legile si mai exista si oarecare conflicte inter-agentii, care pot duce la diverse probleme.
    homeland
    Faptul ca nu prezinta (in s1 si s5, cel putin) personajele negative doar in lumina caricaturizata, de “rau incarnat”, ci incearca sa arate de ce fac ceea ce fac si nici nu ii coloreaza pe “agenti” unicolor, ca “reprezentarea binelui”, face serialul mai interesant si (oarecum) mai credibil.
    Povestea primului sezon: un analist al CIA (Carrie) afla informatii credibile ca un soldat american a fost convertit si se va intoarce in tara si va deveni terorist. Nimeni n-o crede atunci cand ea il acuza de asta pe un american-erou, gasit in viata dupa multi ani de captura la un grup de luptatori irakieni.
    Povestea celui de-al cincilea sezon: fostul analist CIA (Carrie), acum stabilita in Germania, lucrand pentru un filantrop neamt, mare industrias, este atrasa intr-un complot care implica CIA, serviciile secrete germane, cele rusesti si mai multe grupari de teroristi islamici.
    Poti vedea linistit doar sezoanele 1 si 5. Mi-am propus sa vad candva, cand n-oi avea ceva mai bun de facut, daca e ceva de capul sezoanelor 3 si 4.
    Trailer
  8. Banshee
    Un alt serial facut de Cinemax pentru HBO, Banshee este un guilty pleasure pentru mine. Desi are personaje credibile si actori surprinzatori de buni, toata povestea este foarte trasa de par, pentru a incorpora cat mai multe scene de batai, impuscaturi si ceva sex. Evident, nu e chiar o opera de arta, dar este extrem de distractiv.
    Povestea: un tip care abia a iesit din inchisoare, dupa ce si-a petrecut tineretea acolo pentru ca nu a tradat increderea cuiva, este martor la moartea noului serif al orasului unde mersese sa caute pe cineva. Printr-un concurs de imprejurari (si un pic de suspension of disbelief din partea privitorului), ii fura identitatea serifului mort si apoi incepe sa imparta dreptatea intr-un orasel mic din Indiana in felul sau propriu.
    Bineinteles ca in oraselul acesta avem si un mafiot local, o comunitate Amish, grupuri de nazisti, bikeri si… o rezervatie cu indieni. Totul se combina intr-un melanj foarte entertaining.
    Daca iti plac genul asta de seriale, o sa te uiti la el dintr-o bucata.
    banshee-2013-series-premiere-tv-adbanshee
    Disponibil si pe HBO Go.
    Trailer

 

*scuze pentru calchierea lui “to kill time” din titul postarii. 🙂

Acum 26 au murit niste romani

E 22 decembrie. Cat de repede trece timpul.

De ce au murit niste romani la revolutia din 1989?

Pentru ca sa poti sa te plangi (unde, cat si cum vrei tu) ca nu mai esti lasat sa fumezi (ce oroare!) in nasul oricarui nefumator “fraier” aflat in apropierea ta intr-un spatiu cu destinatie publica.

Pentru ca sa poti sa te plangi ca ti-au inchis barul sau clubul sau cinematograful preferat pentru ca erau intr-o cladire care ar fi cazut pe tine la prima miscare tectonica. Sau mai devreme.

Pentru ca sa poti sa parchezi unde vrei tu si apoi sa te arati nemultumit daca indrazneste vreun politist sa-ti ceara sa te legitimezi si sa-ti dea amenda.

Pentru ca sa poti sa mergi 3+2+3(sau 4) ani la forme de invatamant superior, sa copiezi cu nesimtire, sa nu retii nimic, dar apoi sa te mandresti cu toate diplomele tale. Sau sa te arati contrariat de faptul ca nu valoreaza nimic pe piata muncii.

Pentru ca sa folosesti fara nici o remuscare orice beneficiu al unui stat (cat de cat) modern – educatie, sanatate, transport, siguranta – dar sa platesti cat mai putine taxe (sau deloc, daca poti), pe ideea ca “oricum altii fura mai mult” sau pur si simplu pentru ca tu crezi ca statul n-ar trebui sa existe deloc sau sa fie “minimalist” (evident, o contradictie care-ti scapa).

Pentru ca sa poti sa dai spaga pentru a te baga “in fata” oriunde in tara asta (la spital, la scoala, la gradinita, la un job, la taxe si impozite, la carnetul de conducere etc.).

Pentru ca sa poti da intotdeauna vina pe altii pentru orice esec al tau.

Pentru ca sa te poti mandri cu titlul de patron de “afacere de succes”, al carei succes sta majoritar in suntarea regulilor, de la plata taxelor la plata angajatilor.

Pentru ca sa zici ca “te pisi pe el de vot“, sa nu votezi niciodata, dar dupa aceea sa te crezi superior altora care isi vand votul pentru un mic si-un carnat.

In esenta pentru o LIBERTATE PROST INTELEASA.

Si lista poate continua la nesfarsit.

 

Din fericire pentru ei (si noi), oamenii aia au murit atunci si pentru ca sperau intr-un viitor mai bun.

Viitor in care poti cumpara orice alimente si medicamente (daca ai bani, intr-adear), viitor in care un profesor nu poate sa dea in tine (elev) doar pentru ca atata a retinut el din pedagogie, viitor in care un politist nu te poate lua la bataie doar pentru ca poate, viitor in care curentul electric, benzina si caldura nu sunt rationalizate, viitor in care ai acces la toate informatiile din lume si poti invata orice, viitor in care poti sa ai orice religie, orientare politica sau sexuala si nu trebuie sa te temi de inchisoare sau tortura, viitor in care poti sa-ti manifesti orice nemultumire fara frica de turnatori, viitor in care presa e (aproape) libera,  viitor in care, intr-un final, daca nu-ti convine tot ce am enumerat eu mai sus, poti s-o iei de la capat oriunde in lume.

Cum scapa americanii de unele bacterii spitalicesti

Nu l-ati vazut bine pe robotel? Robotul cu lumina ultravioleta de la Xenex seamana cu R2-D2 (ca tot sunt la moda Star Wars zilele astea):

Xenex_germ_zapping_robot

Atata doar ca mai si costa: incepe de la aproximativ 104.000$ (da, mii).

Dotat cu o lampa cu xenon care emite radiatii ultraviolete in banda C (UV-C), cele care sunt blocate total de catre stratul de ozon si atmosfera Pamantului, robotelul de mai sus poate distruge pana la 99% dintre bacteriile periculoase si majoritatea virusurilor dintr-o incapere in aproximativ 5 minute – zic producatorii. Dotat si cu un senzor care il opreste din functionare cand detecteaza miscare in camera, este destul de sigur pentru oameni (atata timp cat se inchide usa si se interzice accesul in camera).
Rezultatele acestea le obtine din cauza efectelor pe care le are radiatia ultravioleta C asupra celulelor: fotohidratare (atrage molecule de apa spre AND, ceea ce previne transcriptia ADN), fotodiviziune (“despicarea” catenelor de ADN), fotodimerizare (produce fuzionarea improprie a bazelor ADN – A C T G) si foto cross-linkarea (deterioreaza peretele celular, ceea ce duce la liza celulara si moartea celulei).

Partea buna e ca pare sa fie capabil sa omoare majoritatea “super-bacteriilor” din spitale (MRSA, C. difficile, E-coli etc.).

Din cate inteleg, la eficienta cea mai mare se ajunge prin combinatia dezinfectie manuala + radiatie UV-C. Doar radiatia pulsatila cu xenon UV-C pare sa aiba rate de succes ceva mai scazute. Studiu 1 si Studiu 2.

Cei de la Mayo Clinic spun ca tot procesul adauga 25 de minute la curatirea unei camere (are sens, pana il muti, pana inchizi si deschizi usa, trece timp).

Eu am vazut lampi cu ultraviolete montate pe perete in anumite camere de consultatii din Spitalul Coltea din Bucuresti. Nu stiu cat de des le foloseau (efectiv). Dar asistentele de acolo ziceau ca sunt pornite regulat.

Drepturi imagine Xenex.

 

Lumea “ascunsa” din lumea noastra

NIKON organizeaza un concurs numit Nikon International Small World Competition din 1975, in care prezinta si recunoaste realizarile celor care fac fotografii cu ajutorul microscopiei.

Din 2011 a inaugurat si sectiunea de filme digitale obtinute prin microscopie, Small World in Motion.

Dintre castigatorii acestor 4 ani, cele 4 premii din 2015 sunt spectaculoase:

Preferatul meu (in continuarea postarii de ieri), un filmulet cu o celula NK care ataca o celula canceroasa:

Tot in continuarea postului de ieri, un filmulet cu recoltarea de neutrofile post distrugerea cauzata cu un laser intr-un nodul limfatic al unui soarece:

Si injectarea de substanta de contrast intr-un embrion de gaina de 72 de ore, pentru a vedea sistemul sau circulator abia format:

 

Hematopoieza sau geneza celulelor sangelui

HEMATOPOIEZA este procesul prin care sunt formate componentele celulare ale sangelui.

Sangele reprezinta cam 7% din masa corpului uman. 55% din sange este format din componenta lichida – PLASMA. Restul este componenta celulara (eritrocite, leucocite si trombocite) – aprox. 45% celulele rosii = HEMATOCRIT, <1% celulele albe si plachetele sanguine.
90% din PLASMA este apă, 8% sunt proteine (albumina, imunoglobuline = anticorpi, fibrinogen si alti factori de coagulare si alte proteine), restul de 2% sunt hormoni, electroliti si nutrienti (glucoza).
SERUL este Plasma fara fibrinogen si factori de coagulare.

blood_parts_vial

Geneza componentelor celulare ale sangelui porneste de la celule stem hematopoietice, diferentiate in celule progenitoare limfoide si mieloide.

hematopoieza

Hematopoieza are loc (dupa nastere) in oase (in ordine: vertebre, pelvis, stern, coaste, tibie, femur – ultimele doua isi inceteaza activitatea hematopoietica cel mai devreme).

Maturizarea, activarea si proliferarea limfocitelor T se face in organele limfoide (splina, timus si nodulii limfatici).

Din celulele progenitoare limfoide apar:

• celulele Natural-Killer care fac parte din raspunsul imun INNASCUT (nespecific), celule care distrug direct invadatori (sau celule proprii organismului care trebuiesc omorate – cum ar fi cele cancerigene)

01AEDVW3
01AEDVW3; Colour SEM of killer cells attacking cancer cell

• limfocitele T si cele B, care fac parte din raspunsul imun ADAPTIV (specific). Limfocitele T au roluri multiple, cele B moduleaza raspunsul imun si secreta (Plasmocitele) anticorpi.

T lymphocytes and cancer cell, SEM
Limfocite T atasate unei celule canceroase, dupa ce au recunoscut un antigen de pe suprafata acestuia (antigen care apare din cauza mutatiilor genetice inerente tipului de cancer). Unele limfocite T semnalizeaza altor celule ale sistemului imun sa distruga aceasta celula, altele o pot distruge singure (limfocite T – NK). 
SEM of B-lymphocytes white blood cells
Se maturizeaza in maduva hematogena. Sunt caracterizate prin prezenta de anticorpi (immunoglobuline, majoritar IgM si IgD) pe membrana care le inconjoara. Fiecare anticorp este specific unui antigen.

 

Din celulele progenitoare mieloide rezulta:
ERITROCITELE – celulele rosii, cu rol in respiratie si transportul de nutrienti

01A706D8
Capilar pulmonar

TROMBOCITELE – cu rol in coagulare si vindecarea ranilor

Platelets, TEM
Trombocite neactivate – se observa granulele cu rol in coagulare (si nu numai)
Activated platelets, SEM
Trombocite activate

MASTOCITELE – contin granule de heparina si histamina – cu rol in vindecarea ranilor, angiogeneza si modularea raspunsului imun

P2660071-Mast_cell-SPL
Se observa granulele cu heparina, histamina si serotonina

GRANULOCITELE cu rol important in primul raspuns imun la orice intrus, raspunsul imun INNASCUT (Eozinofile, Bazofile si Neutrofile)

01AE0EWJ
Multe eritrocite, 1 eozinofila si 2 neutrofile.

MONOCITELE – cele circulante raman Monocite, cele care pot patrunde in tesuturi = Macrofage, cele care dupa ingestia unui patogen prezinta un antigen limfocitelor T sunt celule DENDRITICE.

01APADJ2
Interactiunea intre o celula T (verde) si o celula dendritica (albastru), care ii “prezinta” un antigen, pentru recunoastere ulterioara.

0

Fagocite sunt considerate toate celulele care pot “manca” (fagocita) particulele periculoase straine (sau chiar celule, bacterii etc.): Neutrofilele si Monocitele (cu toate subclasele lor).

Activated macrophage, SEM
Macrofag activat, pregatit sa “manance”.

Tot procesul este strict reglat printr-o sumedenie de molecule-mesager (citokine tip Growth Factor), proteine, hormoni (ex: Eritropoietina, secretata de rinichi).

Drepturi imagini Science Photo Library, Diomedia si Mayo clinic.

Sangele, Factorul Rh si transfuziile de sange

• Factorul Rh vine de la “Rhesus“, o specie de maimute al caror sange a fost folosit de niste cercetatori in 1940 ca sa descopere un nou antigen, botezat “Rh”

Macaca_mulatta_in_Guiyang
Macac Rhesus, suparat(ă) ca oamenii i-au folosit numele fara sa-i plateasca drepturi de autor in banane

• Rh NU e doar o grupa de sange ci un sistem, ca AB0. Spre deosebire de AB0, care are 2 antigene (A, B) si 2 anticorpi (anti A, anti B), sistemul Rh are 5 antigene: D, C, E, c si e si nici un anticorp innascut.

• D este cel mai comun antigen, cel care initial a fost numit “factorul Rh”, dar un procent mic dintre oameni prezinta si celelalte antigene.

Anticorpii anti-D apar numai si numai dupa expunerea unui pacient fara antigenul D (D negativ = Rh-) la sange D pozitiv (Rh+).

• AB+ poate primi sange de la orice grupa, dar AB- NU, pentru ca exista riscul reactiei hemolitice dupa expunerea la sange D+.

• Poti face reactie hemolitica post-transfuzionala (in cazuri f. rare) si din cauza prezentei antigenelor C, E, c, e, chit ca ai fi compatibil AB0 si Rh (D).

• Bascii sunt grupul etnic cu cel mai mare procent de oameni fara antigenul D (adica Rh-): pana la 35% (29% zic cercetari mai recente).

Basque_dancers
Basci care se bucura de unicitatea lor genetica, dansand


• La nivel european, cam 84% din populatie este Rh+

Eritroblastoza fetala (boala hemolitica a fatului) e cauzata de patrunderea de eritrocite fetale Rh+ in sangele mamei Rh-, urmata de creearea de anticorpi (IgG) anti Rh de catre sistemul imun al mamei. Acesti anticorpi trec prin placenta si incep sa distruga eritrocitele fatului. Efectul este pronuntat si periculos mai ales la a doua nastere!

hqdefault

• RhoGAM (imunoglobulina anti Rh) este o combinatie de anticorpi (tot IgG anti Rh+) administrata i.m. (sau i.v., in functie de producator) care scade riscul de eritroblastoza fetala, deoarece anticorpii acestia distrug eritrocitele Rh+ ale fatului in circulatie in mama INAINTE ca sistemul imun al mamei sa produca anticorpi proprii impotriva antigenului D. Pentru curiosi: anticorpii tip RhoGAM sunt relativ putini, dar suficienti pentru a bloca numarul mic de celule rosii fetale circulante in mama, chit ca ajung cativa in circulatia fetala, sunt putini. Anticorpii mamei ar fi foarte multi, de asta ar produce Eritroblastoza fetala.

• Românii cica au 34% grupa 0; 41% grupa A; 19% grupa B; 6% grupa AB

Pentru cei care vor sa-si verifice cunostintele de potrivire a grupelor de sange pentru transfuzii, recomand joculetul amuzant de pe nobelprize.org, The Blood Typing Game.

Infografic sange

Infografic via nursingguide.

Povestiri despre procesul de recrutare ca asistent medical in Anglia (3)

Ultima postare pe tema asta, cred ca am discutat despre tot ce era de discutat in partile 1 si 2 si in celelalte postari mai vechi.

Se vrea o mica recapitulare cu avantaje si dezavantaje ale locurilor (camine, spitale de stat, spitale private, agentii de nursing) unde poti pleca, cateva din experientele colegelor care au ajuns acolo si o estimare a duratei procesului (de la primul e-mail sau telefon pana la prima zi de munca). Bonus: ierarhia intr-un spital NHS (asistente medicale/doctori).

Cat dureaza pana incepi sa muncesti?

In primul rand, pe 17 septembrie am trimis plicul catre NMC, pe 22 era la ei (zice Royal Mail), de pe 1 decembrie sunt Registered Nurse (am drept de practica in UK ca asistent medical), pe 3 decembrie mi-a ajuns si plicul acasa. Am avut noroc. Am detaliat tot procesul in alt post.

Am mai spus pana acum ca am avut mai multe interviuri, pentru mai multe spitale (si 2 preinterviuri pentru Nursing Homes), pentru ca vroiam sa am de unde alege – si, sincer, nu eram multumit de prima oferta, dar vroiam sa am macar o optiune de siguranta. Ultimul interviu l-am dat pe 30 octombrie, pe 3 noiembrie aveam oferta de munca pentru spitalul unde eu voi incepe munca in ianuarie. Pe 14 decembrie ar fi fost prima zi de munca pe care ar fi agreat-o spitalul, dar, dupa cateva zile de nehotarare, m-am decis ca e mai sanatos sa petrec sarbatorile cu sotia, in Romania, nu singur printre straini. Au fost cei mai rapizi, as fi putut incepe munca in  6 saptamani de la interviu. Asa vor fi 10, dar din alegerea mea.

Consecvent principiului de-a avea o oferta de back-up, nu am dat nici un e-mail pentru a refuza o a doua oferta, pentru care am dat interviu la mijlocul lui septembrie. La interviu ei mi-au zis clar ca sa nu ma astept sa incep mai devreme de “sometime in January“. Ei bine, zilele acestea am fost anuntat (dupa aproape 1 luna si ceva de tacere totala din partea agentiei intermediare) ca, daca le mai trimit 1 act si inca ceva, as putea incepe tot “candva dupa 12 ianuarie”.  As fi putut incepe munca in 4 luni de la interviu (4 luni fara cateva zile).

O alta colega care a luat un interviu cu agentia de mai sus a plecat in UK la fix 1 luna dupa interviu. A fost singura aleasa dintr-un grup de 20 si ceva de asistente medicale venite la interviu.

O alta colega, care initial (la acelasi interviu de mai sus) a fost anuntata ca e in lista de asteptare, a fost chemata la cam 1 luna dupa interviu, a inceput lucrul de la 1 decembrie. 2 luni si 2 saptamani dupa interviu.

O a treia colega, care a picat interviul de mai sus (toata lumea era interesata de spitalul respectiv pentru ca ofera posibilitatea evolutiei accelerate in band5 = 2 stadii intr-un an, versus 1 cat ar fi in mod normal, daca indeplinesti niste conditii) a plecat la munca la aproximativ 3 saptamani dupa un alt interviu, dat la inceputul lui octombrie.

Cele 3 colege lucreaza in spitale din Londra, care au un High-Cost Area bonus (15-20% din salariul de baza). Au inceput munca pe pozitii de Healthcare Assistant (un fel de infirmiere), dar multumita bonusului au primit (cele 2 care lucreaza deja de 1 luna si ceva) tot aproximativ 1400 si ceva de lire net. Din punctul asta de vedere, spitalele au fost 100% corecte, cat au promis, atata au oferit.

Am mai avut 2 interviuri cu oferte de angajare pe care le-am refuzat pana la urma. Acolo se angajau sa imi proceseze dosarul in aproximativ 3 luni, 3 luni si jumatate. In opinia mea, asta era o problema interna a agentiei, dupa primul interviu m-au contactat abia dupa 1 luna sa imi ceara setul de acte suplimentare cerute de spital.

Buuun. Asta a fost in spitale NHS. Pentru nursing homes, la ambele preinterviuri date de mine mi s-a promis ca pot pleca in maximum 2-3 saptamani de la interviu, atata timp cat sunt multumiti de mine. O promisiune telefonica pre-interviu nu are cine stie ce valoare, doar ca ma gandesc ca i-o fi cuiva de folos.

Ca mentiune, in NH as fi inceput ca Healthcare Assistant, cu salariu mult mai mic, de data asta (7-9 lire/ora), aproximativ 1200 lire net.

Pot spune ca, in cazul ideal, daca iei un interviu candva prin august si nimeresti peste o agentie cu angajati care nu-s indolenti, poti incepe munca cel mai devreme pe la sfarsitul lui septembrie, inceputul lui octombrie. Dar trebuie sa ai ceva noroc. Am discutat cu un coleg, absolvent al unei postliceale din alt oras, care a luat interviul prin august (inainte de examene) si a inceput munca dupa mijlocul lui octombrie. Deci se poate.

Ca mica mentiune suplimentara, in perioada asta de asteptari m-am gandit sa vad (din curiozitate) ce se intampla daca imi depun candidatura la posturi ale unor spitale direct pe site-urile lor. Raspunsul este ca te cheama la interviu – deci nu trebuie neaparat sa pleci prin agentie in UK.

Am cautat 2 spitale din centrul Londrei, aveau oferte cu Newly-Registered Nurses, mi-am facut cont pe NHS Jobs, am completat o gramada de informatii, am introdus si un fel de scrisoare de intentie “why do you want to work for us” si am asteptat. La 1 spital e adevarat ca am completat tot formularul on-line duminica si ei primeau applications doar pana vineri. Ei nu mi-au raspuns. Al doilea spital mi-a raspuns prompt, pe 26 noiembrie as fi putut merge la interviu.

Singura problema e ca majoritatea agentiilor de recrutare ofera un pachet de relocare pentru spitale, care include 1-2 luni de cazare, biletul de avion dus si, cateodata, chiar si un mic bonus de cateva sute de lire on arrival. Cele 2 spitale nu ofereau asta in anunturile lor de pe site-urile proprii.

Asa ajung si la recapitularea locurilor unde poti lucra, cu pro si contra

Nursing Homes

Pro: pare ca poti incepe mai repede (mai putine verificari de hartii); dupa ce primesti PIN-ul ai salariul mai mare decat in majoritatea spitalelor (daca ai vechime in Romania, unele spitale te incadreaza in Band5 dar mai sus, la 12 lire, 12 lire si ceva pe ora): 12-14 lire pentru inceput si poti creste la mai mult dupa 6-12 luni; la 40 ore pe saptamana, 52 saptamani, 14 lire/ora, asta inseamna 29.120 lire brut/an (1907 net/luna), daca ai rezistenta pentru 48 ore pe saptamana, la 14 lire pe ora poti castiga 35.000 lire/an (2240 lire net/luna); pachet de relocare FOARTE GENEROS in anumite situatii: pana la 1000-2000-chiar 2500 lire platibili in transe, la 6-12-24 luni, plus cazare gratuita 1-2 luni, plus bilete de avion (unul la dus, inca un set dus-intors, pentru intoarcerea in tara la 12 luni)

Contra: ai intotdeauna multi pacienti (am citit de 15-30/asistenta si pana la 40, chiar 50 in ture de noapte), raspunderea e foarte mare, timpul e intotdeauna putin; nu toate nursing homes platesc orele suplimentare la o rata mult mai buna; personalul pare sa fie folosit la maximum, ai timp mai putin sa fii invatat – pentru un incepator poate fi coplesitor totul; multi se plang ca scrii mult prea multe hartii pentru orice face (sau i se face) pacientul(ui).

Spitale NHS

Pro: la inceput ai pacienti PUTINI (recomandarile actuale sunt de maximum 8 pacienti pe RGN, ca incepator e probabil sa ai mai putini), perioada de inductie si de cursuri de la inceput e mai serioasa ca la NH, ca newly-pinned ai o perioada (pana la 6 luni) in care esti SHADOW – adica NU ai pacienti proprii ci urmaresti o asistenta-mentor majoritatea timpului, ai mici reduceri la mai multe servicii (sunt mai multe site-uri care ofera NHS staff discounts, google it), cazarea oferita de spital e de regula chiar langa spital, unele centre mari universitare au si beneficii interne (cresa, gradinita, sala de forta, biblioteca etc.), spitalul te plateste in timpul orelor de cursuri (si plateste si cursurile); orele suplimentare sunt platite f. bine (2 x normal hourly rate); orele “unsocial” (noaptea, in week-end si de sarbatori legale) sunt platite bine (1,5 x normal hourly rate); 27 zile de concediu anual de la inceput; NHS Pension (aparent, e bine s-o ai); 1-2 luni de cazare gratuita + bilet de avion platit (daca primesti oferta prin agentii)

Contra: TOATA lumea iti stie salariul, salariul creste doar in anumite conditii, doar 1 data pe an (cu cateva sute de lire brut/an); birocratia e destul de mare; daca vrei sa te muti de pe o sectie pe alta trebuie sa astepti destul de mult, ca incepator nu (prea) ai voie sa faci ore suplimentare pana nu treci de perioada de preceptorship; nu ai voie sa faci multe lucruri daca nu esti acreditat: nu ai voie sa pui branule, sa recoltezi, sa scoti branule, sa administrezi medicamente i.v FARA CURSURI. Se poate ajunge la situatia tampita in care un pacient sa aiba nevoie de tratament i.v. si sa trebuiasca sa astepti singura asistenta de pe tura cu curs de canulare sau un doctor (si poate dura). Ignori regula – pierzi PIN-ul si esti pasibil de inchisoare!

Spitale private

Pro: Salariul de pornire e mai mare decat in NHS (spre 24-25.000 lire/an); diferite bonusuri si discounturi daca spitalul detine anumite servicii conexe (sala, magazine, restaurant); numarul total de pacienti este mult mai mic – dar si cerintele pot fi mai mari (pentru ca totul este scump pentru pacient). Primesc si incepatori (dar depinde de la caz la caz). Bonusul de relocare este mai generos (de regula) decat la spitalele de stat.

Contra: Mai putine zile de concediu pe an (am vazut oferte cu “doar” 24 zile/an); nici unul dintre avantajele NHS

Agentii de Nursing (care plaseaza RGN doar temporar, in spitale/NH, la nevoie)

Pro: Plata orara foarte mare (brut: 20-25 lire sau mai mult pe ora), o oarecare libertate in a refuza sa lucrezi in anumite zile

Contra: Nu stii prea des cate ture vei avea intr-o luna, intotdeauna esti un fel de intrus intr-un loc strain; Trebuie sa ai vechime (experienta in UK) inainte de-a te gandi la asa ceva – ceea ce nu e chiar un minus.

 

 

Ca ultima chestie pe care am retinut-o: exista cel putin 2 sindicate care se angajeaza sa te ajute cu sfaturi legale daca ai vreo problema ca RGN. Cotizatiile lunare nu sunt mari (10 lire, aproximativ), eu zic ca merita. UNISON si Royal College of Nursing.

 

La final, din experientele colegelor mele din spital (la gramada, mi-e cam greu sa le organizez pe spitale):

  • induction-ul e platit; cursurile sunt platite de spital, tu esti platit cu rata orara normala ca sa te duci la ele; exista si cursuri on-line, accesibile ba in intranetul spitalului, ba de acasa. Se dau examene la final, daca nu le iei, le dai din nou.
  • precum ziceam mai sus, daca nu faci curs de recoltari, NU ai voie sa recoltezi. Nu faci curs de canulare, NU ai voie sa montezi/scoti branula. Unii exagereaza cu asta – nu esti obligat sa faci cursurile astea imediat, deci poti sa refuzi mai mult timp sa faci asta “nu am voie, nu am cursul facut”.
  • Recoltarile sunt facute de serviciul spitalului specializat doar in asta. Daca se fac pe sectie, se mai intampla sa mergi tu cu analizele la laborator. Aoleu, speram c-am scapat de asta dupa 3 ani de “du si tu analizele astea la laborator”. :))
  • Spitalul are niste reguli, dar sunt respectate mai strict sau nu in functie de strictetea asistentilor-sefi. Exemplu: una dintre colege are in grija pacienti cu AVC. NU ai voie sa le masori functiile vitale fara sa ii intrebi daca sunt de-acord cu asta, chit ca SUNT IN COMA. Astepti minim 10 minute si te intorci dupa, intrebi din nou, abia apoi poti sa-i iei tensiunea. Daca il cureti, intotdeauna trebuie sa fii atent sa acoperi cu ceva zona inghinala, sanii etc. chit ca perdelele pentru privacy sunt deja trase in jurul patului. Alta colega nu are aceste restrictii.
  • Daca pacientul refuza sa isi ia tratamentul, trebuie sa il convingi sa-l ia. Daca tot refuza, intotdeauna trebuie sa-ti chemi un coleg, apoi superiorul. Strength in numbers.
  • Daca un pacient sufera de dementa si familia nu vrea sa-l externeze, nu poate fi externat – aparent nu exista o solutie intermediara pentru orice caz (camin?). Asa ca te poti trezi cu un pacient necooperant care sta in spital cu saptamanile, desi i-a fost vindecata problema medicala initiala.
  • Pacientii cu dementa care pot deveni violenti sau un pericol pentru ei sau altii trebuiesc supravegheati 100% din timp. Asta inseamna 1 angajat (HCA sau chiar RGN) care sta cu pacientul 24/24.
  • Problema cea mai mare este… sa inveti hartogaraia. Si medicamentele. Si accentul englezilor. Dar hartogaraia e foarte multa.
  • Majoritatea oamenilor te vor ajuta, te vor intreba cum te descurci etc. Trebuie doar sa nu fii cu nasul pe sus. Exista si oameni naspa, dar nu exista padure fara uscaturi.
  • Asistentele venite in tura ca suplinitori (Bank nurse) au tot timpul multe de verificat si reverificat, deoarece foarte rar vin pe aceeasi sectie de 2 ori intr-o saptamana. Practic, fiecare zi trebuie sa o iei de la zero intr-o sectie noua. Bani multi, responsabilitati multe.
  • Ca incepator, poti intra ca Bank nurse intern (sa faci ore suplimentare pe sectia ta) doar dupa mai multe evaluari interne.
  • Daca nimeresti sa fii Shadow unui Nurse cu care nu te intelegi… e cam nasol, greu scapi de el/ea.
  • Ajuti des la schimbatul si spalatul (peste tot al) pacientilor. Cine crede ca merge in Anglia si “nu spala pacienti la cur” (o expresie care ma scoate din sarite) se inseala amarnic.
  • La inceput, nu se supara nimeni daca nu stii ce medicament e X sau ce face. Dar dupa o vreme se vor astepta sa stii. Colegii vor fi ok cu asta (cel putin in fata ta), dar un supervizor NU.
  • Daca ai ghinion, te poti trezi in primele zile de munca ca vomita exploziv pe tine un pacient. De bun-venit in spital. Deh, probleme la SNC. Si toti stim ca voma in jet este cauzata de… 🙂
  • Dupa ce ai NINo (1-2 saptamani), DBS (tot cam 2 saptamani) si cont in banca (1 zi) se cheama ca esti englez. 🙂
  • In o luna si ceva, colegele mele nu au vazut inca tensiometre manuale. 🙂
  • Este evident, dar trebuie sa tii minte ca in UK vei da peste o multitudine de colegi, de diferite natii, in special: nigerieni, pakistanezi, portughezi, spanioli. Daca esti rasist sau xenofob, mai bine stai acasa.

Si BONUS:

Ierarhia intr-un ward:

HCA (infirmiere)

Staff Nurse – astia suntem noi, RGN (registered nurse)

Senior Staff Nurse – echivalentul (oarecum) ar sefului de tura de pe o sectie din Romania; poate fi numita si Junior/Deputy Sister sau Charge Nurse. Au mai multa experienta decat Staff nurse.

Deputy Sister sau Charge Nurse – cea care are rol de Ward Manager cand aceasta e ocupata.

Senior Sister = Ward manager. Are si controlul bugetului sectiei.

Peste ele ar fi  Matron (persoana care controleaza un departament), Divisional Nurse (persoana care controleaza o divizie – gen Chirurgie+Anestezie+Teatre)

Chief of Nursing sau echivalentul Directorului de ingrijiri din Romania.

Sursa.

Cat despre doctori, dupa ce termina facultatea si isi incep rezidentiatul intr-un spital, devin medical staff.

Medicul Proaspat-absolvent este House Officer (termen vechi) sau Pre-registration huse officer (PRHO), in primul an post absolvire.

Dupa 1 an devin Registered Medical Practitioner si intra in Foundation Programme, in care sunt Foundation Year 1 doctor (FY1), apoi Senior House Officer sau Foundation Year 2 doctor (FY2).

Dupa ce termina 2 ani de FP, aleg o specializare si devin Specialist Registrar (SpR) sau nu isi aleg una inca si raman non-training Registrar.

Dupa ce termina rezidentiatul, devin Consultant (Medic Specialist) sau Associate Specialist. Peste ei avem Medical (sau Clinical) Director.

Un medic care lucreaza in prevenirea si triarea pacientilor inainte de-a ajunge la spital, intr-un cabinet medical independent e General Practitioner (cam ca medicii de familie romani).

Un doctor care lucreaza cu pacientii este un Clinician (versus un Research Doctor, care se ocupa doar cu cercetarea).

Cum arata o “scrisoare externa” pentru Posta Romana

Dimineata intr-un oficiu postal dintr-un cartier bucurestean.

5 ghiseuri, 3 deschise, cate 6-7 oameni la cozi, plus altii pe la mese, care scriau de zor.

Aici intru eu in scena, mandru posesor al unei hartiute pe care scria ca mi-a sosit o “Scr. ext.”.

Om trecut prin multe, nu degeaba am 31 de ani, m-am asezat la ultima coada, unde scria mare “colete interne si externe, primire si predare”. Chit ca era cea mai lunga si in fata mea erau numai oameni cu ditamai pachetele.

Stiam ca trebuie sa-mi soseasca un pachet din Anglia, imi cumparasem niste adidasi negri ca taciunele, pentru ca, aparent, in spitalele de stat din UK nu ai voie sa porti decat incaltari negre. Nimic de alta culoare. Daca sunt si impermeabile, ar fi ideal.

N-am gasit ceva pe placul meu la noi, am apelat la inventia ghiavolului secolului XXI, internetul, si am profitat si de inventia capitalista numita “Black Friday” si am comandat niste adidasi cu reducere de pe asos.com. Transport gratuit – daca nu ma deranja sa imi soseasca in 12 zile. Nu ma grabeam, deci am acceptat “oferta”.

Revenim. In toata viata mea cred ca am primit mai putin de 10 scrisori sau pachete la posta, incluzand si o vedere pe care mama mi-a trimis-o dintr-o delegatie, cand aveam vreo 5 ani. Cine sa-mi trimita scrisori in ziua de azi? Eram sigur ca e vorba de pachetul de la asos, chit ca pe trimiterea de la posta scria “Scr. Ext.”.

Dupa doar 30 de minute de stat la coada, timp in care am admirat rabdarea altei lucratoare la posta, care tot purta o discutie tipata cu o mamaie de 90 de ani care venise sa-si ia pensia, ajung in fata ghiseului. Sunt gratulat cu un “nu la mine, la ghiseul 1, la colega”. Nu a contat ca i-am zis ca sunt sigur ca e colet, ea stia una si buna “la ghiseul 1, la colega”.

Hop, o noua coada. Aici a durat mai putin, pentru ca doamna se misca f. repede, in ciuda faptului ca au venit nu mai putin de 5 pensionari sa intrebe daca “a sosit pensia”. Dupa doar 15 minute, ajung la ghiseu.

Scormoneste un pic pe sub mese, se intoarce cu scrisoarea:

scrisoare asos

Poza e cam proasta, dar garantez ca e un colet. Un fel de punga in care era cutia mea cu adidasi si un formular pentru returnare.

Iau “scrisoarea” si ii spun doameni: “va rog frumos sa-i aratati si colegei dvs. de la colete pachetul meu si sa-i spuneti ca nu e scrisoare”. Doamna raspunde țâfnoasă: “Asta e o scrisoare”. Eu, nimic: “Doamna, e colet, uitati-va la el”. “Nu, e scrisoare, la mine toate sunt scrisori”.

Ma intorc la vecinii de coada, care radeau deja: “Dumneavoastra vi se pare ca asta e o scrisoare, poate sunt eu tampit si nu mai stiu cum arata una?”. Nimeni n-a zis nimic.

Concluzia logica: sunt tâmpit.

Cand am iesit, dupa doar 45 de minute din oficiul postal, nu m-am mai stapanit:

Ce presupune Schiatul in era incalzirii globale

Saptamana trecuta ar fi trebuit sa fiu la snowboard in Italia. Mi-am schimbat (contra cost) biletele de avion pentru alta data si am schimbat data rezervarii masinii de inchiriat. Am pierdut garantia pentru cazare. Motivul? In Alpii italieni nu a nins aproape deloc toamna aceasta. Nici in Austria n-a nins prea mult. In Franta si Elvetia e ceva mai bine (multumita unei singure ninsori mai serioase de la mijlocul lui noiembrie).

Acum FIX 5 ani am fost in aceeasi perioada a lui decembrie in Livigno, o localitate italiana situata la 1820 m deasupra marii. Atunci arata asa:

Livigno 2010

Astazi arata asa:

Livigno

Alte imagini dezolante din iarna aceasta:

San Pellegrino
Partiile din San Pellegrino
Jochtal
Jochtal din satelit, © Copernicus Sentinel Data 2015

Si prognoza arata foarte trist in urmatoarele saptamani pentru Alpii italieni si doar un pic mai bine pentru Austria/Elvetia/Franta.

Schiatul este o afacere care presupune investitii foarte mari, dar veniturile sunt si mai mari si implica nenumarati “jucatori”. Pe langa administratiile locale (majoritatea statiunilor din strainatate incaseaza o taxa de statiune de 1-2 euro sau mai mult/persoana/noapte), industria hoteliera si firmele care se ocupa de transportul pe cablu beneficiaza nenumarate alte industrii: producatorii de echipamente de schi si conexe (cum ar fi gopro-urile), magazinele de echipament sportiv si cei care inchiriaza echipamente, scolile de schi, transportul international si local, diversi comercianti mici si mari, industria alimentara si asa mai departe.

Totul porneste de la faptul ca turistul vine in statiunea X si e sigur ca va avea unde (si pe ce) sa schieze pentru un anumit numar de zile. Daca nu e zapada, turistul sta acasa, nu mai cheltuieste banii si multe industrii au de suferit. Asa numita snow-guarantee este foarte importanta in aceasta industrie. Statiunile de schi mai mari, care au domeniul schiabil la altitudinile cele mai mari au un mare avantaj in aceasta competitie pentru atragerea turistului. Mai e mult de discutat pe tema asta, dar nu asta incerc sa fac.

Ce fac statiunile de schi pentru a se lupta cu lipsa zapezii, garantarea zapezii si prelungirea sezonului la maximum?

  1. Investesc in instalatii de zapada artificiala.

Daca au o sursa de apa la indemana, e ideal. Daca nu, construiesc lacuri artificiale de acumulare, din ce in ce mai mari.

Exemplu: Una dintre cele mai mari statiuni din Austria (Sölden) a investit in 2010 cca. 9 milioane de euro pentru a construi un lac de acumulare de 415.000 de metri cubi de apa, adanc de 17 m. Unde l-a construit? La 2900 de metri altitudine!

Speicherteich Panorama alpinforum Brandi
© alpinforum.com – user Brandi

Tunurile de zapada conectate la aceste surse de apa sunt variate, de la unele simple (de tip lance) pana la unele mobile, de capacitate foarte mare.

ischgl tun2
© Ischgl
Ischgl tun
© Ischgl

Problema este ca productia de zapada artificiala cu tunurile standard nu e foarte eficienta (pana la 2 metri cubi de zapada artificiala dintr-un metru cub de apa), consuma apa si curent electric si produce niste cristale de zapada mai mari si diforme. Oricine a schiat pe zapada artificiala stie ca nu se compara cu cea adevarata.
In esenta, tunurile actuale de zapada creeaza zapada prin pulverizarea apei (racite sau nu, combinate sau nu cu un agent cu rol de nucleu – cum ar fi niste proteine produse de bacterii) la viteza foarte mare prin niste duze foarte mici in fata unui ventilator. Combinat cu temperaturi scazute ale aerului, rezulta “zapada artificiala”.

In 2014 am citit despre testele unui proiect al unui startup austriac. Isi propun sa produca dintr-un metru cub de apa 14-15 metri cubi de zapada artificiala mult mai asemanatoare cu cea reala. Austriecii sunt optimisti, spera ca in 2017-2018 sa apara pe piata cu echipamentele lor de productie de zapada.

Cum fac asta? Intr-un balon de dimensiuni medii introduc un ventilator si microparticule. Daca temperatura externa e suficient de mica, adauga apa pulverizata, care se depune pe microparticule si formeaza mici cristale de gheata. Explicatii in engleza aici.

schneewolke
Schneewolke ©Neuschnee

Consumul este imens. In 2007 existau aproximativ 3100 de tunuri producatoare de zapada in toata Europa. In 2013 se estima ca existau 19.000 de tunuri. 3000 doar in 3 dintre cele mai mari statiuni austriece. In 2013 austriecii estimau ca se consumau aproximativ 250 gigawati-ora pe sezon numai pentru inzapezirea artificiala a partiilor de schi. Pentru comparatie, Centrala atomo-electrica de la Cernavoda produce 5178 de gigawati-ora pe an, 20% din necesarul anual al intregii Romanii

Alti austrieci (cei care administreaza domeniul schiabil de mare altitudine care include ghetarul Pitztal) au folosit o tehnologie a unei firme israeliene, care era aplicata in racirea minelor de mare adancime (unde temperaturile sunt foarte mari) prin pomparea de un fel de lapovita (suspensie de gheata in apa) prin niste tuburi subterane. Au aplicat acelasi lucru la altitudine si acum pot produce un fel de zapada artificiala chiar si la temperaturi pozitive, ceea ce permite deschiderea sezonului de schi ca in anii buni din trecut, toamna.

pitztal
© Der Spiegel
  1. Folosesc la maximum tehnologia – Ratrack-uri ghidate de GPS

Cu ajutorul GPS-urilor, ratrack-urile acum pot afla exact dimensiunea gramezilor de zapada artificiala si le pot nivela mult mai eficient.

Pistenbully-Fahrschule-fotoshowBigImage-a578eaeb-449481

  1. Snow-farming.

Adica pastreaza gramezi imense in zone protejate de soare peste vara, pe care le refolosesc apoi in cursul toamnei-iernii viitoare, pentru a forma o baza a partiilor.
Exemplu: in Dachstein, in Salzburg, o statiune a strans (in februarie 2014) 5000 de metri cubi de zapada (500 de camioane cu zapada) si i-a acoperit cu o folie protectoare. In octombrie, a refolosit pana la 80% din volumul respectiv de zapada.
Alt exemplu: in Davos (Elvetia) au strans 4000 de metri cubi de zapada in timpul iernii, i-au acoperit cu un strat protector de rumegus (!) si apoi i-au folosit toamna pentru a pregati o partie de 1,4 km.

  1. Acopera ghetarii cu folii protectoare la sfarsitul sezonului

In Elvetia si Austria (mai nou si in Germania) statiunile acopera portiunile cele mai de jos ale ghetarilor cu folie protectoare, in speranta ca asa le salveaza de la o topire excesiva. Este o metoda scumpa si dificil de implementat, dar suprafetele acoperite cresc de la an la an.

VORABGLETSCHER, FLIMS, LAAX, SCHUTZ, GLETSCHERSCHMELZE, KLIMAERWAERMUNG
Flims/Laax, © KEYSTONE/Arno Balzarini

 

 

Ce va urma in viitor? Partii acoperite… pe munte?

De ce nu e bine sa ceri sfaturi medicale pe net

In primul si primul rand, chit ca ai fi cel mai tare medic din lume, nu poti face o anamneza si nu poti pune un diagnostic corect doar pe baza unor informatii primite in scris. Poti ghici, unii isi pot folosi experienta vasta pentru a face o presupunere educata foarte aproape de realitate, dar NU ai nici o siguranta in diagnostic.

Pacientul iti da informatii trunchiate, nu poti sa te bazezi pe intrebari prea mult pentru a pastra interviul cat mai putin alterat de ceea ce crede pacientul ca are (ci limitat la simptomele reale ale pacientului, cum ar fi normal), nu te poti ajuta de investigatii imagistice sau de sange si asa mai departe.

Pe langa asta, pacientii trebuie sa inteleaga ca exista intotdeauna riscul major ca cel care iti da “sfaturi” sa fie un neavenit fara nici un fel de studii medicale, care isi da cu parerea ca si cum ar fi avizat.

Exemplu simplu: Olivia Steer are o sumedenie de cititori care-i cer opinia in orice problema de sanatate, desi doamna nu are nici un fel de studii medicale sau experienta clinica.

Cum recomanda dansa sa se trateze o litiaza biliara? Cu o “mamaliga vârtoasă” intr-un ștergar.

mamaliga vartoasa Olivia Steer

Am un var care a murit la 29 de ani (anul trecut), din cauza de pancreatita acuta necrozanta cauzata de litiaza biliara cronica netratata. A refuzat sa mearga la doctor pentru a-si trata niste simptome ingrijoratoare, cand a ajuns la pancreatita si a chemat ambulanta sa-l duca la spital era deja prea tarziu. DOUĂZECI ȘI NOUĂ DE ANI! Era mai mic decat mine cu cateva luni. Avea toata viata inainte.
Este adevarat ca e o complicatie (ceva mai) rara, dar orice sfat de genul celui de mai sus poate ucide oricand un om ca el. Personal, nici in ziua de azi nu ma pot ierta ca nu am mai luat legatura cu el ani la rand, n-am stiut nimic de sanatatea lui si asa n-am putut face nimic sa-l conving sa mearga la spital din timp.

Si sunt mii de asemenea sfaturi periculoase pe care unii si altii ca ea le dau si continua sa le dea ea, zi dupa zi, an dupa an.

Nu in ultimul rand, exista si deranjati psihic care abuzeaza de increderea semenilor lor, se dau drept ceea ce nu sunt cu scopuri murdare:

Un barbat a fost arestat, miercuri, pentru doua infractiuni de pornografie infantila, dupa ce in calculatoarele pe care acesta le folosea au fost gasite peste 11.000 de fotografii cu minori

“Activitatea infractionala a fost realizata in urma determinarii in mod fraudulos a persoanei vatamate de a trimite aceste date, prin prezentarea de catre inculpat, in spatiul virtual, a calitatii sale nereale de medic ginecolog si a oferirii de consultatii medicale in domeniul ginecologic, in scopul obtinerii de materiale pornografice cu minori. De asemenea, in aceeasi perioada, Stefan Dancau a procedat la distribuirea catre persoana vatamata, prin intermediul sistemului sau informatic, a unui material pornografic cu minor, respectiv o imagine cu un minor aflat in ipostaza sexuala explicita”

 

Gandeste-te de doua ori inainte sa ceri sfatul medical cuiva pe internet.

Si cel mai important: Du-te la medic!

Cardiologie – note (3)

Van Gogh si cardiologia. 🙂

Astazi – despre Digoxin, exponentDigitalis_purpurea_-_Foxglove.jpgul categoriei de medicamente (glicozide cardiotonice) numite generic digitalice, extrase initial din planta Digitalis purpurea (Degețel roșu).

Este un medicament unde doza terapeutica e foarte apropiata de doza toxica!

Digoxinul este utilizat pentru a trata insuficienta cardiaca (cu FEV mica) si problemele de ritm ale inimii (aritmii/disritmii: Fibrilatie Atriala, Flutter Atrial).

Digoxinul creste fluxul de sange prin corp si ajuta la reducerea “umflarii” din maini/incheieturi (edem).

Digoxinul functioneaza prin cresterea fortei compresiei (bataii) inimii, prin cresterea cantitatii de calciu din celulele inimii (calciul are un rol de stimulare al compresiei celulelor musculare din inima – miocitele).

Pentru curiosi, pe scurt: Digoxinul blocheaza pompa de schimb (ATP-aza) Na+/K+, ceea ce creste cantitatea de Na+ intracelulara (in miocite), ceea ce inverseaza actiunea proteinei antiport Na+/Ca2+, care in mod normal INTRODUCE Na+ intracelular si scoate Ca2+ (acum, compensator, scoate Na+ si introduce Ca2+). Astfel, creste cantitatea de Ca2+ intracelular.

Acest lucru (Ca2+ crescut intracelular) se traduce prin cresterea duratei unei pulsatii/batai (deci scade numarul de batai/minut) SI prin cresterea puterii unei batai a inimii (creste contractilitatea = forta unei contractii/pulsatii/batai).

Digoxinul controleaza ritmul iregulat al inimii prin incetinirea semnalelor care pornesc din nodul SinoAtrial (SA). Aceasta reduce numarul de semnale care trec prin nodul AtrioVentricular (AV). Mai putine semnale = mai putine aritmii (simplificat).

inima

 

Dupa administrarea de digoxin, pe ECG se vede de obicei in derivatiile precordiale (V1-V6) un segment ST sub forma de “șa” (ca o mustata old-school, de francez), sau unde T bifazice (intai coboara, apoi urca) sau contractii premature ventriculare FRECVENTE (PVC).

digoxin

Sau alte modificari mai fine (http://lifeinthefastlane.com/ecg-library/digoxin-effect/).
Inainte de a administra Digoxin verifici intotdeauna tensiunea si (mai ales) pulsul – are efect bradicardizant.

Nu administrezi Digoxin la VF (fibrilatie ventriculara) sau alte tahicardii ventriculare, nu administrezi la pacienti cu WPW (sindrom Wolff-Parkinson-White), la pacientii tratati cu calciu i.v. si blocuri atrio-ventriculare de tip 2/3.
Atentie la administrarea concomitenta cu diuretice sau la orice pacient cu tulburari electrolitice.
Si la administrarea batranilor, evident. 🙂

Stiu ca Digoxin-ul nu mai este la fel de folosit de destul de multi ani in strainatate. Cu toate acestea, in perioada mea de practica la Terapie Intensiva Neurologie in Bucuresti am vazut o gramada de batrani care erau tratati cu Digoxin pentru Fibrilatie Atriala. Cand le faceam EKG-uri trebuia tot timpul sa mentionez la interpretare ca au fost tratati cu Digoxin in ultima saptamana (isi pastreaza concentratii cu efect terapeutic o perioada un pic mai lunga fata de alte medicamente).

 

Doza toxica = supradozajul duce la tulburari digestive (greata si varsaturi, diaree), neurologice (ameteli, dureri de cap, vedere colorata, agitatie pana la psihoza sau delir) si cardiace (tulburari de ritm: VF, VT, bloc atrio-ventricular).

Interactioneaza negativ cu Amiodarona (Dronedarona), Verapamil (si alte Calciu-Blocante), Eritromicina si Adrenalina. La fel, diureticele pot provoca tulburari electrolitice care pot intensifica efectele posibil toxice ale Digoxinei.

Se presupune ca Van Gogh era tratat pentru epilepsie cu Digoxin (varianta obtinuta din Digitalis purpurea in secolul 19) si ca suferea de efectele sale toxice constant – de asta vedea totul intr-o tenta albastru-galbuie.

Brusc pare si mai interesanta “Noaptea instelata“, nu? 🙂

1024px-Van_Gogh_-_Starry_Night_-_Google_Art_Project

Cum ajungi voluntar pe ambulanta in Bucuresti

Edit: Postul meu NU vrea sa inlocuiasca informatiile oficiale de pe site-ul ASSB, la sectiunea Voluntariat.
Asa cum a intervenit foarte calm cineva de la ei mai jos, orice nelamuriri pot fi lamurite cel mai CORECT de catre ei insisi, deci ar fi mai bine sa fie contactati direct. Tot ceea ce a facut Florin a fost sa prezinte pasii urmati de el si sa dea cateva sfaturi sau explicatii. Postul este din 2015, ceea ce era valabil pentru Florin atunci poate sa se fi schimbat intre timp. Cerintele lor actuale si orice raspuns pentru orice problema ar trebui sa vina de la ei, deci folositi cu incredere adresa de e-mail si lista de pe site-ul lor.

Florin a mai scris un guest-post aici acum 9 luni.

Coleg de scoala (cu 2 generatii mai mic), cam de-o varsta cu mine, cu o facultate absolvita si o alta cariera inainte de a se orienta catre meseria de Asistent Medical.

Florin este voluntar pe ambulanta. L-am rugat frumos sa scrie un mic ghid despre cum poti deveni voluntar pe ambulata in Bucuresti. Si-a gasit cumva timp (intre orele de scoala, practica si voluntariat) si l-a scris.

Sper sa ii fie cuiva de folos.

Multumesc si mult succes lui Florin!

1279984347Ambulanta

Cum sa devii voluntar SABIF?

Intentia de a deveni voluntar il reprezinta primul pas din lungul proces pe care trebuie sa il parcurgi pentru a deveni membru voluntar in cadrul Serviciului de Ambulanta Bucuresti.
Acest lucru presupune sa trimiteti un email la adresa COORDONAREASSB@YAHOOGROUPS.COM (adresa veche) voluntariatassb@googlegroups.com, in care trebuie sa va exprimati intentia de a deveni membru voluntar.
In urma solicitarii on-line, cei de la coordonare raspund cu un email cu un formular care trebuie completat si trimis inapoi la aceeasi adresa. In baza completarii formularului veti fi programati la un interviu. Detaliile legate de data interviului si ora le veti primi prin SMS.

Urmatorul pas il reprezinta interviul propriu-zis care consta in testare conostintelor de cultura generala (intrebari din istorie, geografie, matematica, romana, anatomie), test care trebuie promovat cu minim nota 7 pentru a putea merge mai departe la interviul oral.

O data declarati admisi se pregateste un dosar (tip A4, de carton) care se aduce in termen de 30 zile la secretariat serviciului de Ambulanta, dosar care cuprinde:

  • adeverinta medicala care sa ateste ca sunteti apti pentru voluntariat;
  • cazier judiciar (informatii despre eliberare cazier pe site-ul Politiei Romane);

  • copie xerox dupa diploma ultimei forme de invatamant absolvite;

  • adeverinta de la unitatea de invatamant cu specificatia ’pentru voluntariat SSB

  • copie xerox dupa Cartea de Identitate;

  • asigurare de malpraxis (asigurarea se poate face la orice centru de asigurari, costa aprox 15-17 lei)

Dupa depunerea dosarului se primeste avizul pentru semnarea contractului de voluntariat si completarea formularului de inscriere la cursul BLS (basic life support).

Se participa la cursul BLS. Dureaza 2 zile intr-un weeeknd / 8 ore, finalizate prin 2 probe, una scrisa si una practica. Pentru a intra in proba practica este necesar ca la testarea scrisa nota sa fie minim 7, urmata de testarea practica, pentru promovarea careia nota minima necesara este tot 7.

Dupa promovare cursului BLS se participa la Instructajul pentru Protectia Muncii. Se anunta departamenul de coordonare prin e-mail ca s-a absolvit cursul BLS si s-a facut protectia muncii, urmand ca dupa acest pas sa fiti anuntati prin SMS referitor la ora si data unei sedinte organizate de coordonatorii pentru voluntarii noi, sedinta in care va vor fi oferite informatii generale legate de activatatea de voluntariat, regulament de ordine interioara si nu in ultimul rand se obtine legitimatia de voluntar, care va ofera dreptul sa faceti garzi cu echipajele SABIF pe ambulante.

Cat dureaza acest proces ?

Din momentul in care trimiti emailul cu intentia de a deveni voluntar si pana primesti formularul de inscriere dureaza 1-7 zile.

Dupa completarea formularului de inscriere, programarea pentru interviu dureaza 1-2 satamani.

Dupa ce candidatul e declarat admis la interviu, programarea la cursul de BLS dureaza intre 2-5 saptamani, totul depinde de cat de repede se formeaza o grupa pentru BLS (7/8 persoane).

Sedinta de coordonare si obtinerea legitimatiei de voluntar: 1-7 zile dupa ce ati anuntat ca ati absolvit cursul BLS si ati facut Instructajul pentru Protectia Muncii.

In concluzie tot acest proces de a deveni membru voluntar al serviciului de Ambulanta dureaza minim 1 luna si maxim 3 luni.

Exista obligatii ca voluntar?

Prin contract, voluntarul se obliga sa faca MINIM 3 garzi pe luna, garda fiind de 12 ore si sa respecte regulamentul de ordine interioara.

Cum e organizat Serviciul de Ambulante?

Exista 3 tipuri de ambulante: ambulante de tip A / B / C

Ambulantele de tip A sunt ambulante de trasport, pentru cazuri considerate minore, echipajul este format din Ambulantier si Voluntar.

Ambulantele de tip B si C sunt ambulante de urgenta, diferenta dintre ele este ca tipul de ambulanta B este format din Ambulantier, Asistent si Voluntar iar tipul C este format din Ambulantier, Medic, Asistent si Voluntar.

Exita o perioda de proba de 3 luni in care, voluntarii noi fac garzi pe ambulante de tip A iar terminarea perioadei de proba vor trece pe ambulante de tip B.

Dupa 6 luni de voluntariat se face instructajul pentru ALS (Advanced Life Support)

De ce sa fii voluntar?

Fiecare dintre noi avem interese proprii, fie ca suntem in elevi ai unei scoli postliceale, fie elevi ai facultatii UMF, cu toti ne dorim sa ne imbogatim bajaul de cunostinte, iar aici este locul potrivit sa inveti multe intr-un timp scurt, deoarece cazurile sunt total diferinte intre ele, personalul este dispus sa te invete iar practica din spital este total diferita fata de garzile de voluntariat.

Drepturi imagine: Cotidianul.ro

Cum e sa cazi pe schiuri de pe o stanca

Horror:

Un sold ti se fractureaza si iti perforeaza intestinele si 1 rinichi, pelvisul se rupe de coloana, iti rupi mai multe coaste (care iti perforeaza un plaman) si iti fracturezi coloana. Apoi, in timpul operatiei, sub anestezie, inima ti se opreste de 2 ori.

Dupa operatie, o perioada stai legat de pat, ca sa nu te misti si sa lasi timp coloanei sa se sudeze.

Dar daca supravietuiesti, devii alta persoana:

I like the person I’ve become after the accident: I take things more slowly, and don’t really let anything get under my skin.

val-d-isere

In 10 ani de zile nu am avut vreun accident atat de grav. Am avut apa la genunchi in al doilea sezon (de la cazaturi repetate pe genunchi), am cazut de cateva ori in primele 2 sezoane si am dat cu tampla de gheata (de atunci port casca tot timpul) si m-am dat de cateva ori peste cap ca un bolovan (fara sa vreau si fara sa ma accidentez mai grav de “un pic de stat jos, o aspirina si niste diclofenac gel si trece”). Cam atat.

Acum 5 ani am avut o cazatura banala in off-piste, m-am dat peste cap, am facut o entorsa care nu s-a vindecat perfect nici acum si probabil mi-am distrus un disc vertebral (am o hernie intravertebrala mica la unul din discurile lombare si nici un alt eveniment-cauzator in restul vietii).

De atunci nu a mai fost niciodata la fel vreo zi de snowboard. Sunt mai constient ca oricand de riscurile asociate sportului asta, dar asta nu ma opreste.

 

Nu sunt vreun obsedat de adrenalina, sunt printre oamenii care incearca intotdeauna sa isi asume cat mai putine riscuri si sa faca totul cat mai in siguranta – in toate aspectele vietii.

Dar pe bune de ma pot opri din a merge la snowboard.

Ateroscleroza e o boala veche

Depunerea unei placi de aterom pe artere, cu ingrosarea acestora, ingustarea lumenului lor si rigidizarea peretelui arterial este o boala asociata cu lumea moderna.

Procesul de formare al aterosclerozei nu este 100% inteles, dar teoria actuala accepta un progres al bolii (depunerea placii, raspunsul adaptiv al corpului si evolutia placii), niste elemente de baza in formarea ei (LDL circulant, participarea sistemului imunitar + raspunsul inflamator) si niste factori de risc (cunoscuti: dislipidemie, diabet, fumat, obezitate, consumul de grasimi trans-nesaturate sau mai putin cunoscuti: deficienta de estrogen post-menopauza, poluare, hiperinsulinemie si unii nesiguri/neclari: consumul de grasimi saturate).

Ei bine, desi lumea crede ca aceasta boala e mai degraba a omului modern, niste arheologi din Franta au facut o descoperire care pare sa spuna ca

“Ateroscleroza nu este doar o patologie recenta, deoarece a fost descoperita si in inimi (vechi n.n.) studiate”

Mokrane_fig_4
Urna in care era o inima imbalsamata a unui cavaler francez din secolul al XVII-lea.

In subsolul unei manastiri din Rennes, Franta, arheologii au gasit un cosciug din plumb cu cadavrul imbalsamat (si bine pastrat) al unei femei din secolul al XVII-lea, alaturi de care au gasit si niste urne in forma de inimi, in care erau plasate inimile imbalsamate ale sotului ei si ale altor persoane din nobilimea locala din 1500-1600.

Mokrane_fig_3
Se pare ca procesul de imbalsamare si ingropare separata intr-o urna a inimii era raspandit printre nobilimea franceza in timpul Renasterii.

Una dintre inimile imbalsamate era prea distrusa de trecerea timpului, dar celelalte 4 au putut fi studiate de catre cercetatorii francezi de  la Institutul National pentru Cercetare Arheologica Preventiva.

Studiate prin disectie, apoi la microscop, prin radiografii, CT si chiar IRM (dupa rehidratarea tesuturilor), 3 din cele 4 inimi au aratat semne vizibile de boala aterosclerotica.

inima straveche

Mai multe pe tema asta in comunicatul de presa initial si intr-un articol Reuters.

Drepturi imagini: Rozenn Colleter, Ph.D./INRAP

Logica de terorist

Daca nu e cum vreau eu, sa nu fie deloc!” – cam asa gandeste orice terorist.0005222_held-balaclava

La o săptămână de la organizarea, la Cotroceni, a dezbaterii “Educaţie pentru sănătate”, la care au participat şi reprezentanţi ai Asociaţiei ”Părinţi pentru Ora de Religie”, aceştia au transmis Administraţiei Prezidenţiale un punct de vedere în care solicită ca ”disciplina educaţie pentru sănătate, în măsura în care aceasta îşi propune să includă educaţie sexuală, să rămână opţională, după modelul orei de religie”.

si

“Dorim să oferim copiilor noştri o educatie axată pe promovarea unor relaţii personale, profunde, care să încurajeze şi să pregătească viitorii adulţi în vederea vieţii de familie, mai ales în contextul în care România trece printr-o criză demografică de o gravitate deosebită, considerate risc la adresa siguranţei naţionale. În acelaşi timp, respingem modelul educaţiei sexuale comprehensive, hedoniste, cu accent pe explicarea mecanicii actului sexual şi a mijloacelor de protejare contra sarcinii şi care exclude moralitatea din intimitate.”

Din acelasi articol:

“Un sfert din adolescenţii între 14 şi 17 ani se declară activi sexual, vârsta medie de debut a vieţii sexuale fiind de 15 ani şi jumătate, potrivit statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. (…) Mai puţin de jumătate dintre cei cu parteneri stabili utilizează în mod constant mijloace de protecţie”

La ultimul recensamant (2011), 86,5% dintre romani se declarau ortodocsi. Mai sa fie, oare toti copiii aia care se declara activi sexual vin din familii de atei, care i-au invatat despre “sexualitatea hedonista“?

Conform statisticilor din 2012:

Peste 90.000 de fete cu vârste de maxim 19 ani, din care 3.024 nu împliniseră 15 ani, au născut în perioada 2009 – 2012, iar aproape 39.000 au făcut întrerupere de sarcină în aceeaşi interval de timp, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică şi ale Ministerului Muncii.

Cu siguranta, fete din familii de atei.

Statistici cu privire la bolile cu transmitere sexuala:

In anul 2013, pentru cazurile de sifilis s-a inregistrat o incidenta de 6,49%000 fata de 7,97%000 in 2012. In Romania, incidenta pentru cazurile de sifilis este in continua scadere in ultimii 10 ani, dar ramane totusi una din cele mai ridicate in tarile din UE.

In anul 2013 la nivel national au fost raportate un numar de 339 cazuri gonoree, in crestere fata de anul 2012… Incidenta cea mai mare e la grupul de varsta 15-19 ani.

România, pe primele zece locuri din Europa la incidența infecțiilor cu transmitere sexuală

 

Si pentru aia care cred ca nu se intampla asta la familii de romani neaosi, crestini in proportie covarsitoare:

Datele Institutului Naţional de Statistică arată că din cei aproape 38.000 de copii născuţi de minore în ultimii patru ani peste 80% sunt din tinere românce. O posibilă explicaţie ar putea fi că cetăţenii de etnie romă nu şi-au declarat apartenenţa la comunitatea etnică.

Cum e sa fii copil-mama in Romania? Deloc frumos.

Dar sa nu avem educatie pentru sanatate care sa includa si aspecte de educatie sexuala, ca sar madam Liana Stanciu si alti parinti ortodocsi in sus: NU E NEVOIE DE EDUCATIE SEXUALA.

Nu cred ca madam Stanciu si ceilalti parinti crestini ingrijorati au fost vreodata la vreo ora de educatie sexuala de orice fel. In liceu, la noi (multumita unor directori mai deschisi la cap) au venit in clasa a 10-a niste echipe de la un ONG (Tineri pentru Tineri, din cate tin eu minte). S-au straduit in cateva saptamani  sa ne explice CUM se foloseste si ce face si ce NU face un prezervativ, cate ceva despre bolile cu transmitere sexuala, cum poate o fata sa ramana insarcinata (si cum nu) si cum arata organele sexuale masculine si feminine. Aveau niste fluturasi si materiale informationale. Cam atat. Ce e asa periculos in asta, bai incuiatilor?

Habotnicii din categoria Asociatiilor astea ultra-crestine fac o eroare de logica majora: daca faci X, atunci e musai sa se intample Y. Exemplu simplu, pe intelesul lor, de eroare din asta: cine fura azi un ou, maine fura un bou. Daca asa s-ar intampla in realitate, am fi o natiune cu mai multi incarcerati ca SUA.

Si ca sa fiu clar, nu, nu zic ca educatia sexuala e un panaceu. Educatia, in general, nu rezolva nimic daca nu combina informatii utile dintr-o parte cu DORINTA de-a invata ceva din cealalata parte.

Dar e mult mai buna decat nimic, in conditiile actuale din Romania.

P.S. Sa privim lucrurile realist. In ziua de azi oricine are acces la orice fel de informatii cu un smartphone sau calculator cu internet. Cine vrei sa-ti invete copilul despre boli cu transmitere sexuala si sexualitate? Cineva cu niste studii (bune, proaste, cum or fi) in domeniu sau vreun youtuber necunoscut de 15 ani, cu cateva sute de mii de followers?

Exista o legatura intre atractia fata de citate-semi-profunde-fara-sens si lipsa de inteligenta

Sau cel putin asta zice studiul asta facut de niste cercetatori de la Universitatea Waterloo din Ontario, Canada, publicat in Jurnalul The Society for Judgment and Decision Making –  o organizatie academica multidisciplinara dedicata studiului teoriilor deciziilor si judecatilor.

Ce parere aveti de citate de genul:

“Knowledge comprehends the light of belonging”

“Self power grows through universal actions”

“Culture is inherent in a symphony of facts”

“Quantum physics is only possible in essential love”

 

Asa-i ca suna a tampenie ambalata frumos? Asta nu inseamna ca nu sunt pur si simplu niste tampenii.

Toate sunt generate aleatoriu folosind un site care pune niste cuvinte care par elevate intr-o propozitie simpla, unde singura regula e ca verbul e pe locul doi.

Site-ul nu face decat sa copieze (in spirit) citatele motivationale si pseudo-spirituale sau pseudo-profunde pe care le varsa catre milioanele sale de fani un (fost) medic – actual vindecator New Age, scriitor si speaker motivational, Deepak Chopra. Un om care castiga mult mai mult din pseudostiinta si vanzarea de falsa spiritualitate intr-un an decat ar fi castigat ca medic endocrinolog intr-o cariera intreaga.

Dar hei, daca nenea asta castiga 8 milioane de dolari pe an din pseudostiinta, se cheama ca el face bine, daca o companie farmaceutica vinde vaccinuri verificate si para-verificate de 25 de milioane de dolari si face profit tot cam 8 milioane de dolari (o rata a profitului de 30-40% e normala pt. un vaccin), se numeste ca ne omoara, face experimente pe noi, ne vrea raul etc. etc.

Medicina bazată pe știință e fără prinţipuri, va să zică că nu le are, pseudostiinta e pseudo-profundă, care va să zică ne vrea binele?

Ei bine, cercetatorii antementionati au folosit citate de genul asta, alaturi de niste teste standardizate de inteligenta, plus niste teste pentru a evalua ceea ce e important pentru subiectii lor (de la teorii conspirationiste, la paranormal si increderea in tratamente alternative lipsite de suport stiintific). In 4 studii succesive, cu aproximativ 200 de subiecti fiecare au verificat cate o ipoteza, pe baza careia au construit ipoteza urmatorului studiu.

Cine ar fi crezut ca aceiasi oameni care cred ca citatele (lipsite de sens si care suna pseudo-profund) de mai sus sunt “profunde” sunt si mai degraba cu inteligenta scazuta, si predispusi la a crede in paranormal, conspiratii si alte bazaconii?

Desigur, studiile au avut subiecti putini, cercetatorii au pornit de la un aspect inerent subiectiv (cat de “profund” ti se pare un citat), dar metodologia e destul de bine aplicata.

Articolul poate fi citit in intregime aici. Un rezumat de la The Independent (cum am ajuns prima data la el) aici.

In loc de final:

tampenie citata