Balada lui W. J.

Moment liric scurt in 2 acte.

Actul 1 – Introducere

La ceas tarziu de noapte, cand pacientii adorm cu mana pe buzzer, ventilatoarele urla strident tot felul de alarme de hiflow/loflow sau deconectare, pacientii cu traheostoma horcaie mai abitir secretii si se apropie ora magica – cand prea multi pacienti in varsta mor – se face ca aveam un pic de timp liber.

hospital night

Nestiind ce sa fac cu timpul liber, mi-am intrebat colega de saloane cu pacienti dificili daca a avut grija de pacienta care a fost externata alaltaieri seara “fast track“, ca sa aiba un final linistit acasa. Pacienta respectiva era oarecum dificila, dar te puteai intelege cu ea (asta pana cand a incetat sa mai vorbeasca ). Cu fiica ei, asistenta medicala destul de tanara (<40 ani), nu te puteai intelege deloc. Chit ca aveai 10 pacienti, trebuia sa mergi la mama ei de 20 de ori pe tura pentru tot felul de lucruri minore si chiar si-atunci nu era multumita. Eu m-am descurcat cu ele, asta si pentru ca am reusit sa ii pun pacientei branula din prima si le vorbeam frumos oricat de demanding erau. Dar pe 2 colege au reusit sa le faca sa planga. Si pe mai multe le-au jignit intr-un fel sau altul. Si am mai pomenit despre alt pacient, care te tinea pe loc toata ziua, care nu auzea bine, nu vedea bine, era pe NIV toata ziua dar refuza sa-l tina cu masca inchisa (deci tot timpul era alarma pornita – nu poti s-o opresti) si care iti cerea tot timpul minim 10 lucruri pe jumatate de ora “nuuuurse, do…”.

Atunci colega mea m-a intrebat daca am avut grija la inceputul anului de W.J. NU am retinut numele, i-am zis ca nu. Mi-a zis ca pacienta asta si cu fiica ei erau mici copii fata de W.J. si fiica lui. Cel mai oribil pacient din cariera ei de 30 ani. Asta venind de la o asistenta medicala nigerianca, cu experienta la ea acasa, in Germania si in UK.

Atunci a trecut una dintre HCA-urile din tura noastra. O alta nigerianca, pe laold black woman 60 ani, trecuta prin multe.
Ganditi-va la o tanti mai in varsta, ridata, in ochii careia se citeste faptul ca she’s seen everything.

Si-ti raspunde foarte serios, dar si contemplativ.

“Hey, do you remeber W.J.?”

Oh, no, who told you about him? That was the devil. The BLACK devil.

Actul 2 – W.J.

Se face ca atunci cand W.J. a murit la inceputul anului (in sectia noastra sora de boli respiratorii), personalul din 2 sectii (de la HCA la medici, matroana sau unit manager) au trecut prin camera lui, numai ca sa se asigure ca e mort intr-adevar. De ce?

W. J. avea o placere aparte in a enerva oamenii.

W.J. avea COPD si diabet. A fost admis si externat din cele 2 sectii surori de respiratorii de atat de multe ori in ultimii ani incat era cunoscut de absolut toti angajatii de aici.

A descoperit ca are o putere speciala – se poate plange la serviciul nostru de protectie a pacientilor, poate inventa o poveste si poate s-o coroboreze o perioada dintr-o anumita zi si cu o inregistrare scoasa din context de pe telefonul lui iar spitalul o va suspenda pe angajata nefericita cu pricina. 3 sau 4 asistente /hca i-au cazut prada. Au fost suspendati pentru 2-3 saptamani sau mai mult.

W.J. avea o placere aparte in a incurca lumea. Era intrebat de mai multe ori pe parcursul a 24 h daca vrea sa fie spalat. De cele mai multe ori, raspunsul lui era “fuck you, NO”. Sau cu variatiunea “Fuck you, bitch, no”.

2 zile la rand a avut colega mea tura in care a avut grija de el. A facut aceeasi scena cand oamenii de la ambulanta trebuiau sa vina sa-l ia. Refuza sa fie spalat de mai multe ori si apoi, chiar cand stia ca ambulantierii sunt pe drum sau chiar au ajuns, cerea sa fie spalat. Si refuza sa plece daca nu i se facea. Evident, cei de la ambulanta nu puteau sa-l astepte, aveau un program. Incepea sa-i injure pe ei, sa injure personalul care-l spala, sa sune la matroana sau la site manager – sa-i injure si sa faca o plangere apoi.

W.J. injura pe toata lumea, fara discriminare, ca sa ii poata enerva si sa ii poata apoi vedea cum au probleme din cauza reactiei la injuraturile sale.

“Fuck you, bitch”, era salutul lui standard.

Intr-o zi, dupa multe internari si externari, o portugheza tanara (o stiu, e o manuta de om, are 1,55 m si 45 kg) a avut grija de el. I-a zis ca e o “stupid cunt”, “fucking immigrant that cannot suck a cock back home and comes here” si, evident, “fuck you, bitch”. Plus altele. Fata neobisnuita cu asa ceva si venita de curand in UK, a sarit la el. 3 alte angajate au trebuit s-o tina pe micuta portugheza care a sarit (fizic) la gatul lui si i-a zis ca “you cannot speak to me like that, I will kill you with my own bare hands”. A fost prima data cand W.J.  a fost mirat si speriat de reactia unui angajat. O vreme n-a zis nimic. A venit matroana, a venit site manager, au calmat-o pe portugheza. Apoi a inceput sa rada cu ranjetul lui standard. Si i-a injurat pe toti, de la portugheza (care iar a vrut sa sara pe el) pana la site manager.

Se zice ca, daca il vedeai zambind cu dintii albi larg descoperiti, sigur era ceva in neregula.

Atunci a facut plangere pentru toata lumea. Portugheza nu a patit nimic, deja era ultra-cunoscut cine e si ce face.

W.J. avea o placere aparte in a se duce la WC fix cand restul oamenilor mancau. Micul-dejun, pranzul si cina vin pentru toti pacientii la aceeasi ora. Cand venea mancarea, el cerea commode. Si fix atunci incepea sa se rahateasca – zi dupa zi dupa zi. Ditamai omul, cand se aseza pe commode, mirosul, volumul si zgomotele se simteau 2 saloane mai incolo.

Unele colege aveau curaj sa-l duca cu commode in WC. SI ii explicau ca el o face intentionat si ca il duc la baie sa faca ce vrea, dar acolo, ca sa nu ii mai deranjeze pe ceilalti pacienti. Evident, le inregistra si apoi facea plangere.

W.J. avea 2 fete, dintre care una era “carer”. Lua o gramada de bani pentru asta, dar nu facea nimic. De asta si ajungea la spital 1 data la cateva saptamani. Si cand venea sa-l vada, erau o echipa de neoprit. Ea cerea tot felul de porcarii pentru el, el te cronometra si inregistra, apoi facea plangere ca nu l-ai ajutat suficient de repede.

O data un alt pacient a avut stop cardiac in salonul lui. El a inceput sa traga de buzzer cand era lumea acolo, pentru ca vroia sa i se dea un snack atunci. Cand i s-a spus ca sunt ocupati cu alt pacient, a inceput sa zbiere si, evident, a facut plangere dupa. Cu fata drept martor pentru “abuz”.

Ditamai omul, familia ii aducea tot timpul cantitati imense de mancare. Manca aproape constant. Ca sa aiba combustibil pentru vizitele la commode la fiecare masa.

Era diabetic si manca numai gunoaie. All the freaking time. Si tot timpul glicemia era 27+ (aproape de limitele aparatelor noastre). Si tot timpul se plangea ca in spital nu este tratat corect diabetul lui si ca vrea sa fie vazut de doctor si de diabetes nurse ca sa i se dea noi doze de insulina. Pe care, ulterior, le respingea (cand venea vorba de administrare), evident. Presarat cu numeroase invective.

Avea COPD. Deci era pe NIV noaptea. Avea o placere aparte sa-si dea jos masca (e usor) ca sa sune alarma constant, sa vii sa o opresti si sa-i pui la loc masca, ca sa nu ii trezeasca pe toti colegii de salon. Daca n-avea somn, macar vroia sa fie sigur ca nimeni altcineva nu doarme.

 

Asadar… cum ar fi sa ai grija de un asemenea pacient de mai multe ori in cateva luni?

 

Oricum, dupa aceasta povestire, mi-am reevaluat gradul de dificultate al tuturor pacientilor mei “dificili” din ultimele luni.

It can always be much, much worse.

much worse

 

8 thoughts on “Balada lui W. J.

    1. Nici in Romania nu e legala contentia pacientului asa, nitam-nisam.
      Si 3000 lei… poate mai nou si cu sporuri. Altfel, maxim 1500 primeam pentru un post prin septembrie, cand ma gandeam sa lucrez cateva luni, pana plec.

      Liked by 1 person

      1. e legala daca e specificata de doctor in FO. mai trebuie mentionat si intre ce ore se instituie aceasta masura. daca spitalul are implementat un asemenea protocol, sigur e legala, cu mentiunea de mai sus.
        p.s. eu sunt pe ati, chipurile cu spor de 75 la suta, de-asta iau acum 3.ooo.

        in ro, lucrez pe chirurgie cardiovasculara-ati, am dat interviu si am luat un post in uk tot pe chirurgie cardiovasculara, astept actele.

        Like

        1. E legala si nu prea. Daca familia pacientului face plangere, doctorul trebuie sa demonstreze in fata unei comisii ca era necesara pentru sanatatea pacientului contentia. Dupa ce i se intampla unui doctor pe o sectie asta, crede-ma ca se feresc toti de contentie ca de drac. Am vazut cu ochii mei asta, tot la ATI.
          Asta ca sa nu vorbim ca e inuman…
          Si sa nu mentionam cazul in care se baga presa pe fir.

          Like

          1. eeeeee, nu il legi ziua, doar il sedezi…noaptea il legi. ziua mai vin apartinatorii. dincolo de aspectul uman/inuman, astia, asa cum ai spus si tu de WJ, mai sunt si violenti, chiar daca verbal, dar unii si fizic

            Like

            1. E posibil sa ai o problema din cauza asta aici.
              Nu o sa gasesti solutii sa-l calmezi (in restrangerile impuse de sistemul lor), o sa tii minte ce usor era in Romania si o sa te frustreze asta.

              Pe mine ma enerva in ianuarie-februarie faptul ca aveam un pacient care isi tot tragea toate tuburile si refuzau doctorii sa faca cerere pentru un mitten – si tot timpul statea 1 HCA in plus ca sa aiba grija de el, in loc sa-i puna un mitten perfect legal pe mana (care putea fi reevaluat din cand in cand, dar macar s-ar fi facut ceva mai constructiv decat “tine un om cu pacientul 24h/24”).

              Bine, daca o sa lucrezi in theatre, n-o sa ai problema asta. Daca vei fi “pe sectie”, mai ales cu batrani post-op, dementa o sa fie o povara pentru nursing.

              Like

              1. salut, cristi!

                cu legatu’…ti-am povestit cum e in romania, in 10 ani de terapie am vazut destule cazuri! nu am nici o problema cu asta, stii doar ca romanasu’ se adapteaza f bine oriunde s-ar duce ! e normal ca la banii pe care ii plateste sistemul lor sanitar, sa aiba mai multe pretentii! asa e normal!

                mai vroiam sa te intreb ceva: cine face pansamentele in uk? se face cu instrumente resterilizabile sau cu unele de unica folosinta ? ai lucrat cu cateter venos central? cine schimba “pansamentul” la cvc? arterial gas blood poate fi recoltat doar de doctor? ce fel de aparate folositi pentru abg-uri? analizele se recolteaza dimineata, ca in romania? de tura de noapte sau de tura de zi? pacientii au analize in fiecare zi? daca azi, GPT sau GOT sunt bune, aceetea se pot repeta si maine?

                ce-mi poti spune despre mijloacele de protectie: au manusi, halate, sosoni, capeline, suficiente?????

                multa bafta in continuare!!!

                Like

                1. Cred ca nu e vorba de bani, ci de respect mai mare pentru fiinta umana. Poate prea mare pentru fiinte ca W.J., dar asta este.
                  Pansamentele le face asistentul sau chiar HCA-ul (in anumite situatii). Majoritatea absoluta a ranilor acoperite cu pansament se curata cu ser, se tapoteaza cu tifon steril (gauze) si apoi se acopera cu nspe feluri de pansamente (eu am numarat intr-o zi 15 feluri diferite de pansamente in main store de la noi din sectie). Dar cel mai des folosite sunt Mepilex border, Mepitel, Atrauman.
                  Foarfecile sau pensele sunt de unica folosinta. Avem oarecum suficiente lame de bisturiu (din alea de unica folosinta) daca e nevoie. Daca e vorba de un pansament mai complicat sau imediat postop, chirurgul se va mai juca cu el in primele 24-48 de ore, in rest tu te ocupi.
                  CVC doar in Romania (la ATI si in Oncologie). Aici am vazut CVC doar 1 data, pt. o pacienta cu insuficienta hepatica, ascita si ciroza. Branulele nu o mai ajutau deloc, i-au facut o transfuzie si mana i s-a facut albastra. I-au montat un CVC in HDU, apoi au adus-o inapoi si a mai stat la noi 1 zi, apoi escalata la ITU – unde a murit. Sincer, nu stiu cine umbla la pansamentul CVC-ului aici (nu am avut de ce sa intreb). O sa ma interesez.🙂
                  ABG doar de doctori, da. Nu m-am uitat la numele producatorului, desi avem unul pe sectie. E la fel de usor de folosit ca cel de la ATI-ul unde am facut practica tot anul 3. Si NU verifica si glicemia, porcaria naibii. Ar fi fost util pentru un pacient acum cateva luni.
                  Analizele se recolteaza de flebologists, care sunt un fel de tehnicieni cu 1 luna de antrenament si atat, care sunt band 3 sau 4 (deci mai prost platiti ca RN – band 5). Ei vin in echipe, de regula, candva intre 8:30 si 10:00. Nu i-am vazut pana acum sa vina la 7:30 (sa ia anumite analize a jeun aparent nu e important aici).
                  Daca faci cursul de venipuncture and cannulation, poti recolta si tu – dar nu am vazut nici o asistenta sa recolteze sange dimineata, poate doar pentru ceva de urgenta (ziua/noaptea).
                  Unii au analize zilnice, majoritatea NU au. Cei pe NIV au ABG zilnic.
                  Au manusi, masti si un fel de sorturi (pentru cand speli pacientul). Au masti PPI pentru pacientii cu TBC sau influenza.
                  Sosoni pentru vizitatori nu se ofera decat in sectii cu pacienti imunocompromisi sau la postop sau la neonatologie. La noi nu avem.

                  Problema nu e ca ar fi suficiente sau nu, problema e ca se cam irosesc si ca reumplerea magaziei sectiei se face martea. Si asta inseamna ca anumite lucruri se termina mai repede ca altele (de regula narine, kituri de nebulizare, conectoarele in Y pentru branule, anumite tipuri de seringi, sterile gauze si altele).

                  Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s