Cum iti continui studiile in Anglia ca Asistent medical

Exista mai multe tipuri de cursuri pentru asistenti medicali in Anglia.

Avem cursurile obligatorii (BLS, Manual Handling) sau semi-obligatorii (transfuzie, venepunctura, cateterizare, administrare de tratamente i.v. samd), care sunt esentiale pentru a munci intr-un spital (sau NH) sau pentru a face anumite activitati de baza ca RN. Pe astea le ofera angajatorul in pachete de “induction” atunci cand incepi sa lucrezi aici.

Apoi exista diverse cursuri de competente, organizate in spital (fie de personal propriu, fie de reprezentati ai unor companii producatoare de echipamente) sau in diverse locuri pentru a oferi unui asistent medical competente in utilizarea unor echipamente sau pentru a putea administra anumite tratamente.
Aceste cursuri pot intra la categoria Continuous Professional Development – deci pot fi folosite la aceasta categorie la Revalidation (unde ai nevoie sa demonstrezi prezenta la minim 30 ore de CPD in 3 ani).

Apoi exista cursuri de specializare, Degree sau Master’s level. Sunt organizate de diferite universitati.
De regula, un trust NHS (sau spital privat sau NH) are un fel de colaborari cu anumite universitati (“agreate“) din zona, unde isi poate trimite angajatii pentru anumite cursuri de specializare.
Cursurile pot fi structurate sub forma de module de cateva zile succesive (5-10) sau sub forma de module de trimestru (cu 1-2 zile de studiu la fiecare saptamana). Pot avea o evaluare finala scrisa (cu un eseu si/sau un mini-examen) sau chiar una practica, in care un evaluator (care poate fi cineva de la universitate sau cineva de la spitalul angajator) va verifica insusirea cunostintelor de catre student si il va evalua. Anumite cursuri (cum ar fi unul care ma intereseaza pe mine – Surgical First Assistant) au nevoie si de un mentor (doctor, in cazul mentionat) cu care sa lucrezi un numar de ore (sau de operatii) pentru a verifica insusirea cunostintelor.
Pentru ca sunt cursuri universitare, au un numar de credite ECTS. Creditele pot fi stranse intr-un anumit numar maxim de ani pentru a obtine fie o diploma de Bachelor’s of Science sau de Master (depinde de cursuri – unele sunt disponibile la ambele nivele, 6 si 7, unele sunt doar de nivel 6, altele doar de nivel 7). Evident, pentru a obtine un Master trebuie sa ai in prealabil un BSc.

Last, but not least, avem cursurile de tip Top-Up, prin care poti obtine diploma de licenta in Nursing (BSc in Nursing), daca studiile tale de nursing NU au fost la nivel universitar. Cursurile pot fi on-line sau la un campus universitar.
Asta se aplica pentru romanii cu studii postliceale, dar si pentru britanicii cu studii de tip vechi (nici ei nu au introdus studiile universitare cu finalitate in BSc in Nursing de foarte multa vreme). E interesant ca in UK si acum inca poti termina studiile pentru a deveni RN sau ODP la nivel de Diploma (Diploma of Higher Education, care ar fi nivel 5 britanic, cu 120 credite ECTS).

Specific pentru romani, daca ai doar studii de postliceala, dar iti doresti si licenta in Nursing, exista Top-up Nursing Degree Studies. Dureaza (din ce am gasit eu) 2 ani (6 semestre – 120 credite).
Singura problema e ca certificatul nostru romanesc de nivel 5 (cel de final de postliceala) trebuie evaluat de NARIC – organizatia britanica ce se ocupa cu evaluarea diplomelor de studii obtinute in afara UK.
Care NARIC mie mi l-a  evaluat la nivel 4 (in opinia lor, studiile nu indeplineau numarul minim de credite necesare pentru o diploma de nivel 5 – 120). E un pic absurd, pentru ca NMC-ul ma lasa sa profesez meseria de RN fara nici o completare de studii, ceea ce spune ca ori NMC-ul evalueaza gresit studiile, ori NARIC a facut o greseala.
Drept urmare, pentru mine este nevoie si de absolvirea unui modul pentru obtinerea unui Certificate of Credit in Health Studies, care imi va completa numarul de credite necesare si imi va oferi posibilitatea sa studiez la nivel 5 britanic.

Ce inseamna asta, efectiv? Trebuie sa termin 7 module in total, absolvirea primului modul fiind imperativa pentru accesul la restul de 6. Fiecare modul dureaza aproximativ 3 luni

Cerinte

Pentru cursurile obligatorii nu exista cerinte – trebuie sa fii angajat ca sa le obtii (si trebuie sa le faci ca sa poti lucra ca RN in locul ala).

Pentru cursurile de competente trebuie doar sa lucrezi intr-un anumit loc pentru a le primi. Daca lucrezi pe o sectie unde se folosesc anumite echipamente – trebuie sa ai training in folosirea lor inainte de a ti se permite sa le manipulezi. La teatre (sau la ITU) sunt nenumarate echipamente pentru care ai nevoie de diverse certificari pentru a se asigura ca ti s-a facut un training profesionist.

Cursurile de specializare costa bani (spre deosebire de celelalte, care au costuri mici sau sunt facute de angajati ai spitalului care oricum sunt platiti). De asta trebuie sa iti exprimi dorinta sa le faci, apoi sa iti depui candidatura (in spital – la matroana si la departamentul de educatie), apoi astepti sa ti se aprobe finantarea. Pot exista diferite reguli sau restrictii interne (trebuie sa lucrezi de minim x luni/ani, trebuie sa de monstrezi nu-stiu-ce), pot exista si interviuri de selectie (sau nu).
Nu exista alte cerinte speciale, doar semnarea unui contract cu spitalul in care te angajezi sa urmezi cursurile in zilele stabilite (zile pentru care esti platit de spital) si sa continui sa lucrezi pentru spital o perioada minima (12 luni, la mine) sau sa returnezi banii daca vrei sa pleci din spital.

Pentru cursurile pentru obtinerea unui BSc sunt cerinte mai complicate.
Pentru a studia intr-o universitate britanica trebuie sa demonstrezi cunostintele tale de limba engleza. Ce inseamna asta? IELTS Academic luat cu minim 7,0 la toate cele 4 categorii. Am scris despre examen aici.

In afara de asta va fi nevoie de alte documente, varianta lor in limba engleza (traduse).
Mie universitatea mea mi-a cerut (doar scanate si trimise sub forma de pdf): pasaport, hartia de la NMC prin care se demonstreaza ca sunt RN inregistrat la ei, hartie care sa demonstreze ca sunt angajat intr-un spital (de la HR), o scrisoare de recomandare de la un band 7, diploma mea din Romania plus traducerea ei in engleza.

Finantare

Ai 3 optiuni: platesti din buzunarul propriu, obtii un credit pentru studii sau obtii sponsorizare din partea spitalului unde esti angajat.

Daca platesti din buzunarul propriu, exista diverse moduri de-a plati (lunar, semestrial, anual sau intr-o singura plata pentru tot cursul; pot exista mici reduceri daca platesti anual/tot odata).

Creditele de studii au anumite conditii pentru a fi obtinute (pentru moment e inca usor pentru studentii din UE). Trebuie returnate doar daca castigi peste 21.000 lire brut/an. In functie de veniturile anuale, ti se cere sa returnezi o suma mai mare sau mai mica in fiecare an. Daca nu reusesti sa returnezi toti banii in 30 ani, datoria se anuleaza. Dobanda nu e deloc mica (6,1%/an incepand cu septembrie 2017). Banii pe care-i returnezi direct din salariu pentru credite de studii nu sunt taxati. Daca aplici pentru o ipoteca sau credit personal, creditul de studii nu conteaza ca “datorie”, deci nu iti va strica credit ratingul.

Daca primesti sponsorizare de la spital si cursul are relevanta pentru postul tau, poti ramane angajat al spitalului, cu salariul platit 100% – timp in care tu inveti. Daca primesti sponsorizare de tipul asta, trebuie sa semnezi ca vei returna banii in intregime daca pleci din spital in mai putin de 12, poate 24 luni de la absolvire (depinde de costurile spitalului).

 

 

Si uite asa, la 5 ani de la inceperea studiilor mele in Nursing reincep scoala, pentru inca 2 ani si 3 luni.

Advertisements

Cum a fost admiterea la Facultatea de Asistenti medicali din cadrul UMF “Carol Davila” in 2017

Subiectele din 2014, 2015, 2016. Subiectele din Cluj din 2015.

Multumita unei alte persoane careia i-au fost de folos subiectele din anii trecuti, am la dispozitie 1 subiect de anul acesta, plus grila de rezolvari. 1 singur raspuns corect. Ultima nota de admitere a fost 5,50 (44 raspunsuri corecte din 80).

Multumesc D., felicitari pentru ca ai fost admisa si succes in viitoarea ta meserie.

01 1011 2223 3435 4647 5758 6869 7980grila

De ce scolile postliceale/profesionale nu sunt solutia perfecta pentru Romania

Excelent articol care ia “starea natiei” pe pressone, despre cum lipsa angajatilor din Romania se simte din ce in ce mai puternic.

Ce vor micii/medii intreprinzatori intervievati? Sa se elimine ajutorul de somaj (drept legal), sa se elimine venitul minim garantat (o suma extrem de mica, vezi mai jos), sa aduca filipinezi/chinezi/pakistanezi (ihi, care o sa stea aici fix pana vor putea fugi in Anglia).

 

In 2016, din Romania au plecat inca 200.000 locuitori.

Asta intr-un an in care economia a crescut din nou cu o viteza mare, salariile au crescut la privat cu aproape 10% fata de 2015 si inflatia a fost negativa.

La asta se adauga un spor demografic negativ de 66.000 locuitori (diferenta morti vs. nou-nascuti vii).
Dupa recensamantul din 2011 se estima o populatie ramasa in tara de aproximativ 20 milioane de locuitori.
In 5-10 ani de acum e plauzibil sa ajungem la 16 milioane de locuitori, tinand cont de faptul ca lumea continua sa plece (184.000 in 2014, 160.000 in 2013) iar sporul natural continua sa fie negativ, in combinatie cu un numar scazut de casatorii.
Dintre cei ramasi, micii (si marii) antreprenori se vor tot plange ca nu vrea nimeni sa munceasca pentru ei.

O idee mult-invartita in presa si in cercul micilor afaceristi este “lipsa scolilor profesionale a dus la pierderea de oameni semi-calificati“. Pentru ca, nu-i asa, sistemul asta cu scoli profesionale functioneaza la germani, austrieci, elvetieni (un articol comparativ intre cele 3 sisteme asemanatoare) – de ce nu functioneaza si la noi?

Treaba asta cu panaceul scolilor profesionale face parte din aceeasi categorie de idei care-par-logice-dar-sunt-eronate cu:
– “venitul minim garantat/somajul incurajeaza nemunca“. Pentru ca, nu-i asa, 600 lei pentru o familie cu 1 copil inseamna un vis frumos? Nu, nu vrea nimeni sa lucreze 10 ore pe zi intr-o fabricuta pentru 1065 lei net (atata e minimul pe economie) plus naveta 2 ore pentru ca salariul e prea mic pentru munca prea grea. Nu pentru ca sunt lenesi. Acelasi “lenes” ar munci de multe ori bine mersi pentru minimul pe economie in Anglia, in conditii chiar mai grele. Pentru ca ramane cu bani mult mai multi la final de luna, pentru ca nu trebuie sa dea spaga la spital daca-si rupe ceva, pentru ca nu trebuie sa dea spaga la scoala, pentru ca ii raman si bani pentru concediu (pe care si-l si poate lua), pentru ca… pentru ca…
– “romanii sunt lenesi si nu vor sa munceasca“. Atunci cum naiba in strainatate aproape 4 milioane de romani din toate categoriile sociale… muncesc, pe salarii mici pentru tarile respective, dar o duc mai bine ca-n Romania? E taximetristul roman mai lenes in Bucuresti decat in Londra sau Torino? Nu, dar in orasele alea ii raman bani mult mai multi la final de luna.
– “cresterea salariului minim va falimenta economia“. Salariul minim s-a dublat in ultimii 5 ani, am castigat 500.000 locuri de munca. Mai sa fie.

Care e problema?

sarac
Eu am facut o postliceala de asistenti medicali. Am platit-o integral din banii mei, castigati din jobul dinainte, pe care l-am pastrat part-time pe timpul scolii.

Pe langa faptul ca am platit-o eu integral, atunci cand mergeam la spital eram de multe ori primit cu ostilitate, nu eram indrumat sa fac mai nimic, ba chiar eram certat daca puneam intrebari. Pentru ca, nu-i asa, “asa se invata meserie“.

Daca inainte de-a da la postliceala ma mai gandeam oarecum “poate-poate n-o fi asa de rau sa lucrez si in Romania”, fiecare zi petrecuta la practica la noi in spitale nu a facut decat sa-mi intareasca convingerea ca n-are nici un sens sa muncesc vreo zi aici. Am inceput lucrul in Londra la 4 luni si jumatate dupa ce am absolvit, dar daca fortam un pic nota, puteam incepe chiar la 1-2 luni.

Pentru a-mi pastra cat de cat cunostintele in cap, am incercat sa semnez un contract de voluntariat cu spitalul unde am facut practica in ultimul an, de unde primisem numai laude la final de perioade de practica. Mi s-a sugerat in cuvinte putine ca altii au adus cate ceva pentru asta, atunci cand am pierdut un drum pe acolo la inceputul lui septembrie. Si sa completez un dosar si sa-l las acolo, o sa ma caute ei. Eu vroiam sa lucrez gratuit pentru spitalul ala, aveam asigurare de malpraxis si recomandari de la 3 asistente-sefe si… nu era suficient.

Am terminat scoala cu o medie mare in cei 3 ani, am avut 9,97 la examenul de final… dar n-aveam loc nici macar ca voluntar in marele spital bucurestean. Sigur, mi s-a zis ca exista un examen de post in octombrie, puteam veni atunci, daca luam examenul si totul era ok, poate prin ianuarie as fi putut incepe munca, pentru sub 1500 lei net in mana primele 6 luni… In Anglia meseria de asistent medical e departe de a fi “bine-platita”, dar prost sa fii sa accepti un salariu de peste 6 ori mai mic pentru munca similara, daca emigrarea NU e o problema.

Postliceala unde am terminat eu cursurile nu are probleme prea mari de numar de cursanti. Sigur, se pierdeau cateva zeci de elevi in fiecare an. Dar multumita faptului ca nu repeta nimeni anul, atata timp cat isi platea taxa intreaga… multi terminau cei 3 ani si se trezeau cu hartia care le permite sa lucreze in orice tara europeana. Discutiile din curtea scolii la final de an se invarteau des in jurul “unde pleci, ce trebuie sa faci pentru asta, ce trebuie sa stii etc.”, si nu erau doar 1-2 mai “rasariti” care participau la ele.

In acceptiunea sistemelor de calificare profesionala germanice (adica De/At/Ch), trebuie sa faci 2-3 ani de scoala profesionala pentru a ajunge ajutor patiser, infirmier, sudor, laminor, tamplar etc. Diferenta e ca esti platit pentru fiecare luna din cele 24/36 pe care le petreci invatand. O suma mica in Austria (247-412 euro/luna x 14 luni), ceva mai mare in Germania (950-1150 euro/luna) si oarecum mai mare in Elvetia (800-1200 franci/luna, plus al 13-lea “salariu”, dar acolo costurile vietii sunt f. mari). Apoi primesti un job aproape sigur, job din care nu te imbogatesti, dar iti permiti sa stai cu chirie undeva, sa platesti mancarea si transportul si iti mai si ramane cate ceva.

In Romania, micii intreprinzatori isi doresc sa faca lumea scoli profesionale (timp in care sa te munceasca sub pretextul “invatarii de meserie”), eventual sa si plateasca elevii pentru scoli, apoi, dupa 2 – 3 ani de scoala sa primesti 1065 lei pentru 10 ore de munca in conditii deloc usoare. Si daca nu accepti asa ceva esti categorisit drept “putoare”.

Si singurul argument universal pe care il aduc este “uite cata lume munceste pentru banii astia, daca aia pot, tu, ca tanar, cum nu poti?”. Si cati dintre aia care sunt blocati pe salariul minim pe economie sunt fericiti cu situatia lor? Realist vorbind, cum ar trebui sa poti fi independent financiar cu salariul minim pe economie (actual)?

 

Multi dintre absolventii scolii mele nu muncesc nici acum, la 24 luni de la absolvire. Ii inteleg. De ce ar munci pentru 1100 lei pe luna? Te expui la tot felul de riscuri, meseria nu e usoara si esti platit in bataie de joc. Asta in conditiile in care majoritatea spitalelor unde am facut eu practica erau mult subdimensionate ca numar de personal. Cand isi lua concediu o asistenta, ramaneau celelalte cu peste 15-20 de pacienti destul de des.

Si situatia ar fi similara (pana la un punct) in orice alta meserie care nu necesita neaparat studii universitare. Degeaba trimiti omul sa “se scoleasca” si atat. In cel mai bun caz, ai un om care a invatat cate ceva si va dori sa-si vanda cunostintele mai scump. In cel mai rau caz ai o persoana care va sti un singur lucru:

nu merita sa fac munca asta aici pentru banii aia.

 

Pe scurt, problema incepe si se termina la bani.

Daca salariul minim pe economie s-a dublat in 5 ani – ceea ce s-a tradus printr-o crestere reala a numarului de locuri de munca cu 500.000 DAR lumea tot pleaca cu sutele de mii din tara, e clar ca mai e loc de crestere a salariilor.

Daca antreprenorii se plang ca angajatii (atati cati sunt) sunt prost pregatiti, da, e nevoie de formare profesionala. Dar scolile profesionale in care o persoana presteaza o munca (fie si ca invatacel) trebuie sa adopte modelul germanic pana la capat – trebuie sa-i oferi invatacelului UN VENIT, altfel de ce ar vrea sa faca scoala? Sigur, se vor gasi (din ce in ce mai greu) oameni dispusi sa faca munca (mai prost) pentru bani putini. Pana cand?

Sigur, exista discutia veche de cand lumea: cat de mari pot fi salariile, cand tu trebuie sa vinzi marfa sau serviciul si sa faci si un profit.

Cum face profit o patiserie in Berlin care vinde croissante la 1,5 euro, un pret doar un pic mai mare decat multe patiserii mai simandicoase din Bucuresti, in conditiile in care-si plateste angajatul slab-educat cu cel putin salariul minim pe economie? Cum poate o cafenea din Lisabona sa vanda un cappucino cu 2-3 euro, dar si sa-si plateasca angajatii salariul minim pe economie din Portugalia (care e de 2 ori si ceva mai mare ca-n Romania). Dar un restaurant din Viena cum isi pastreaza angajatii, mai ales cand localnicii sunt super-zgarciti la bacsis? Pana si Grecia lovita de mama crizelor isi plateste angajatii din hoteluri inca MULT mai bine ca Romania.

M-am enervat!

Nu, nu e din cauza ca saptamana trecuta toate planurile mele din ultimii 4 ani au avut un final brutal. Planurile exista pentru a fi modificate.

Nu, nu e din cauza ca am muncit destul de mult in ultima vreme. Imi cunosc limitarile, daca nu voi mai avea energie, o voi lua mai usor.

Nu, nu e nici din cauza altor probleme personale.

Sunt enervat pentru ca am primit un “schimb” nou de studenti (nurse) la noi la teatre, inclusiv la mine in sala de operatie si vad ce li se permite lor sa faca. Nu e prima tura de studenti de cand am venit aici si am avut 3 grupuri si in cele 5 luni petrecute la boli respiratorii.

800_img-5053copy

Sunt enervat pentru ca mi se pare incredibil faptul ca oamenii astia vin aici, li se da un mentor (nurse), sunt evaluati initial, pe parcurs si la final si in timpul asta pot face o gramada de lucruri la care eu nici nu puteam visa in scoala de nursing la noi.

Sunt enervat pentru ca un student (de nursing) din anul 1 de-al lor poate avea in grija pacienti, de la dat medicamente (supravegheat si cu contrasemnatura) pana la igiena, plan de ingrijire, discutii cu doctorul samd. ANUL 1! Si nu trebuie sa fie extraordinar (e adevarat, nici nu-l forteaza nimeni si nimic sa faca ceva ce nu stie).

Sunt enervat pentru ca un student de nursing de anul 1 poate fi lasat sa fie “scrubbed in” pentru operatii mai usoare (fie supravegheat, fie double scrubbed).

Sunt enervat pentru ca un student ODP (Operating Department Practitioner, un fel de asistent medical care nu are DECAT competente de sala de operatie/anestezie/recuperare postop) in anul 1 TREBUIE sa stranga minim cateva zeci de operatii la care sa fie scrub nurse. Cateva double scrubbed, dar multe singur.

Sunt nervos pentru ca, cu toate aceste avantaje, unii dintre studentii de aici sunt pur si simplu lenesi si termina cu cunostinte (teoretice sau practice) chiar mult mai putine decat unii absolventi de scoala de nursing de la noi.

Sunt nervos pentru ca aici poti castiga in timpul facultatii niste bani bunicei lucrand ca bank HCA intr-un spital. Asta ca sa nu mentionam faptul ca (cel putin pana anul asta) existau si burse prin care erai platit sa fii student nurse.
E adevarat, de anul asta au disparut si bursele si subventia pentru facultate, de-acum (aproape) toata lumea va termina facultatea de nursing cu o datorie de pana la 27.000 lire de rambursat (cu dobanda 0) in 20 ani. Deci nu e totul perfect.

Sunt nervos pentru ca aici nu o sa vezi asistente medicale sau doctori zbierand la tine (ca student) sau injurandu-te doar pentru “ca pot”. Daca o fac, poti face plangere si vor fi investigati (cu urmari mai mult sau mai putin importante).

Sunt nervos pentru ca am avut 3 ani de scoala in care a trebuit sa trag cu dintii pentru fiecare mic lucru pe care l-am invatat, si a trebuit sa ma lupt pentru orice chestie.

De ce a trebuit sa fie totul asa de complicat?

Dar de ce mama naibii nu poate fi tratat asa studentul asistent medical si la noi?

 

Oricum, din principiu, atata timp cat am stiut ceva, am incercat tot timpul sa explic, sa ii ajut si sa ii invat pe toti studentii lor care mi-au ajuns in jur sau cu care am lucrat.

Cat timp o sa fiu asistent medical, o sa fac tot posibilul sa nu ma port cu vreun student asa cum s-au purtat cu mine unii compatrioti cu care acum sunt colegi de breasla.

Si sper sa-si aduca aminte si de mine cu placere ei atunci cand vor fi asistenti medicali, asa cum o fac si eu atunci cand ma gandesc la toate asistentele si toti asistentii care si-au gasit timp sa ma invete cate ceva sau sa ma lase sa fac ceva cat am fost in scoala.

Anul 2 de postliceala sanitara din perspectiva altui coleg

Cititorii mai vechi ai blogului cred ca il mai tin minte pe Florin – din postul lui cu anul 1 de postliceala din perspectiva sa. A pornit scoala cu un scop in cap, a trecut prin cam aceiasi pasi ca mine, reuseste sa isi pastreze energia si concentrarea si a facut deja mai multe decat mine in acelasi moment al scolii. Tot el e cel care a scris si postul cu voluntariatul pe ambulanta.

E interesant sa vezi cum trece altcineva cu un scop asemanator cu al tau prin cam aceleasi situatii si cum se descurca mai bine sau face alte alegeri. 🙂

 

Inca din prima saptamana de scoala am aflat de faptul ca elevii anului 2/3 AMG pot beneficia de un schimb de experienta in straintate, program finantat prin fonduri Europene.

Am inceput sa adun cat mai multe informatii si am devenit obsedat (pozitiv) de ideea ca trebuie sa prind neaparat un loc pentru bursa Erasmus, acesta fiind unul dintre motivele principale pentru care am optat pentru aceasta scoala fiind direct interesat sa beneficiez de un schimb de experienta international intr-una din tarile posibil candidate pentru alegerea pe care urmeaza sa o fac dupa terminarea scolii. Din acest moment scopul meu a devenit clar, trebuia sa indeplinesc toate conditiile pentru a fi acceptat.

Dupa ce am acumulat toate informatiile necesare si am aflat tarile gazda pentru proiect, Germania si Grecia, a urmat procesul de selectie care a durat undeva la 2 luni in intervalul octombrie – decembrie, moment in care s-au afisat rezultatele finale.

Totul a inceput cu un interviu si prezentarea unui dosar (CV, scrisoare de intentie, scrisoare de apreciere din partea profesorului de nursing si dirigintei, fise de apreciere stagii, fise prezenta din stagiile de practica, diplome de participare in cadrul proiectelor scolii si activitati extrascolare, cursuri medicale – BLS, ALS samd). Tot acest proces a fost urmat de inca 4 probe, 2 orale si 2 scrise pentru acealeasi materii: nursing si engleza.

Tematica pentru nursing a cuprins toata anatomia, nevoile fundamentale, tehnicile de nursing, practic tot ce s-a predat in anul 1.

Am fost pus in ipostaza sa reiau toata materia de anul 1 cap-coada. Stiam ca imi prinde foarte bine asta pentru viitor. Desi mi-a luat foarte mult timp, am facut-o.

Dupa sustinerea testelor, prin decembrie am fost declarat admis in proiect, urma sa beneficiez de un stagiu de practica in Germania, stagiu cu o durata de 3 saptamani in luna aprilie. Recunosc ca in aceasta perioada, cat m-am pregatit pentru teste am pierdut ceva cursuri, pentru ca toate formalitatile: interviu, teste, sedinte, se suprapuneau cu orele de curs.

Dupa vacanta de iarna, in ianuarie, inca din prima saptamana de curs am inceput meditatiile la Engleza si Germana (gratuit in scoala) cursuri care se tineau in fiecare sambata intervalul 8:30-14, cateodata chiar 16:00, cate 3 ore de fiecare. Tin sa precizez ca asta a fost partea cea mai grea. La un moment dat s-au acumulat frustrari, deoarece nu mai facem fata la programul extrem de incarcat: servici, urmat de scoala, sambata meditatii si sa nu uitam de garzile de 12 ore la serviciul ambulanta, garzi pe care reuseam sa le fac sambata noaptea. Am reusit sa gasesc motivatia necesara si am ajuns la performanta sa am un program care incepea vinerea cu serviciul la ora 8:00, cursuri ora 15:30 – 19:30, urmat de garda pe ambulanta (12 ore de noapte) in intervalul 20:00 – 8:00, urmat de meditatiile la scoala intre 8:30-15:00. Logic ar fi fost sa renunt la ceva. Evident ca as fi putut renunta la voluntariat, dar nu am vrut sa o fac, am dorit sa le fac pe toate cu orice pret.

Ajuns in luna aprilie, a venit in sfarsit mometul plecarii, biletul de avion este SINGURUL cost suportat de elev, pretul biletului de avion a fost 275 euro, bani care vor fi returnati integral la finalul proiectului. Exceptie fac banii “ de buzunar “ care nu se recupereaza, in rest totul a fost asigurat: cazare , 3 mese pe zi , plus excursii in orasele in vecinate desistinatiei nostre. Stagiul de practica a fost in orasul Hofheim , un orasel de munte situat la aproximativ 75 de km de Frankfurt.

Cele 3 saptamani au trecut foarte repede. In cursul saptamanii aveam practica in 2 ture ( 7-13:30 si 13:30-20:00 ) iar in zilele de weekend am reusit sa facem excursii: Koln, Tubingen, Frankfurt si Heidelberg (platite de proiect).

Cam atat despre Germania, am revenit in tara la sfarsitul lunii aprilie.

Ce s-a mai intamplat pe la scoala ?

Pai in primul rand am mai pierdut cativa colegi pe parcurs, prezenta a scazut simtitor, am avut profesori care au fost foarte seriosi , punctuali si la care sistenul de noatare a fost unul corect ( teste + oral ) , altii care venau in graba ne dictau 6/8 pagini de curs si fugeau grabiti la treaba lor iar altii care nu prea venau deloc, dar apreciez faptul in in ultimul caz la cerere ne puneau la dispozitie ( nu toti ) materiale bine structurare si suporturi de curs din care sa ne documentam singuri. Dar nu asta ar fi problema, pentru ca cine vrea sa invete, invata si singur fara sa fie impins de la spate, dar asta tine de motivatia si scopul fiecaruia.

Spre sfarsitul semestrelor asa cum ne-am obisnuit fiecare profesor alerga dupa note, teste peste teste chiar si 4/5 pe zi daca se poate, lucru care a deveit enervant, stresant si obositor.

Ce s-a mai intamplat la practica ?

La fel ca in anul 1, am schimbat din nou multe sectii in diferite spitale, unele chiar s-au repetat. Enervant a devenit fapul ca la inceputul fiecarui stagiu de practica aproximativ 2/3 zile trebuie sa le castigi increderea asitentelor ca sa te lasa sa faci cate ceva. Unele sunt foarte deschise, altele inabordabile.

In general, in practica lucrurile au inceput sa se repete: o injectie IM, o IV, un subcutan, un schimbat de perfuzie, o branula , o recoltare, un pansament, notarea indicatorilor in foaia de temparatura, cam astea sunt lucrurile pe care poti sa le faci zilnic intr-o zi daca mergi la practica regulat si daca te sincronizezi cu orele de tratament, asta bineinteles dupa ce ai castigat increderea asistentelor. Dar asta nu este o regula, sunt si cazuri in care colegi de-ai mei ajunsi in anul 2 nu au facut nici o injectie IM sau o recoltare. Acum… depinde de implicarea fiecaruia, pentru ca daca te astepti ca in practica sa vina cineva si sa te ia de mana sa-ti arate, vei sta mult si bine si nu o sa se intample asta niciodata.

Cand nu sunt ore de tratament si sunt putini pacienti iar asitentele nu au nimic de facut, imi ocup timpul cu fisele pacientilor, aleg fisa unui pacient aleator si o citesc cap coada, intrebarile vin de la sine iar raspunsurile… traiasca google-ul.

Mai nou colectionez prospecte de medicamente, in orice spital merg si pe orice sectie ajung, strang prospectele gasite in cutiile din dulapul cu medicamente, sunt direct interesat de: modul de administrare , pentru ce se administreaza, efecte adverse , contraindicatii si cam atat pentru moment, bine ar fi daca le retin pe toate, macar atat pentru inceput.

Am avut ocazia si am intrat in cateva operatii : pe ortopedie ( fracturi ), sala de nasteri (nasteri naturale , cezariene, miomectomie).

Adevarul este ca daca esti serios, arati ca stii cate ceva si esti implicat si vrei sa vezi o operatie, nu te vor refuza, insa daca vii cu pretentii si te dai ca le stii pe toate, sansele tale sunt minime sa intri in blocul operator.

Acum urmeaza ultimul an de studiu , anul in care va trebui sa iau niste decizii importante pentru mine. Un an aglomerat, cu multe proiecte, atat scolare si extrascolare, lucrarea de diploma, pregatirea pentru IELTS, examenul de final samd.

xquestion-man-jpg-pagespeed-ic-rov0viki3t

Hihi. Ce bizar imi suna “cand nu au nimic de facut asistentele”. La mine in spital nu exista sa nu ai nimic de facut (cel putin nu pe sectiile de medicina, in sala de operatie se mai nimeresc cateodata si momente “moarte”).

Iar partea cu “castigatul incerederii asistentelor” ca student m-a scos tot timpul din minti. Aici studentii sunt incurajati sa ia decizii singuri, sa lucreze aproape ca o asistenta (supravegheati mai mult sau mai putin). La noi suntem priviti de sus si ignorati sau jigniti de prea multe ori.

Sigur, nu zice nimeni ca aici se apuca studentul sa faca si sa dreaga de capul lui, dar este pus sa aiba grija de pacient (monitorizare, administrare medicamente, igiena, mobilizare etc.), nu sa care fiole la laborator sau sa faca fase pentru sterilizare.

Cum a fost admiterea la Scoala Postliceala “Fundeni” la buget in 2016

Cu multumiri viitoarei colege care tocmai a dat admiterea si mi-a trimis subiectele pentru cei care vor fi interesati in viitor. Ii urez succes. 🙂
Si succes si viitoarei colege care mi-a trimis si baremul.

Interesul pentru educatia postliceala este in continuare mare in Romania. Inca am cateva sute de vizite pentru postul meu cu admiterea la “Fundeni” din 2015.

Subiectele din 2014 si 2015.

2016-12016-22016-3

2016-4barem

Cum e sa faci facultatea de nursing in UK (ca roman)

Acum cateva zile am primit un comentariu pe blog de la o viitoare colega, care tocmai termina facultatea de nursing aici, in UK. Am invitat-o sa scrie un guest post despre eexperienta ei. Si-a facut timp si a scris niste lucruri chiar interesante.
Ii multumesc pe aceasta cale si public (cu permisiunea ei) ce mi-a scris.

E fascinant sa vezi cat de multa lume face alegeri similare cu ale tale in situatii similare si cat de asemanatoare e si scoala si meseria de nursing in tari diferite, cu sisteme diferite. Pentru mine e si mai fascinant sa descopar povestea altor oameni. 🙂

 

Ii urez mult succes in cariera si sper ca realitatea nursingului va fi tot ceea ce spera ca va fi. 🙂

Ma numesc Andrea, locuiesc de peste 8 ani in Scotia si sunt in anul 3 (final) la facultatea de Nursing.
Initial am venit aici sa culeg capsuni, mi-am intalnit jumatatea, am ales sa ne stabilim aici si impreuna avem un baietel care a inceput scoala primara.

Cum am ajuns de la capsuni la nursing?
Well, intotdeauna m-a interest sa citesc despre sanatate, punctul meu de plecare fiind revista “Formula As”. Trecand anii, am incercat un curs de calculatoare la colegiu (cred ca-i echivalentul postlicealei la noi), dar am ajuns la concluzia ca nu sunt destul de pasionata de subiect. Dupa un pic de soul searching si o idee de la jumatatea mea, am hotarat sa pornesc pe drumul nursingului. Initial, am facut un curs de Access to nursing la colegiu, curs care pregateste studentul pentru nivelul de studiu cerut la facultate.
Admiterea la university in UK se face prin intermediul UCAS, un system online unde aplici la facultatile unde vrei sa studiezi. Preselectia pentru interviu se bazeaza pe rezultatele din liceu, colegiu plus personal statement (un fel de referat in care iti prezinti calitatile, realizarile si de ce vrei sa studiezi cursul respectiv).
Eu am aplicat la 2 facultati pentru cursul de BSC Adult Nursing si am fost chemata la interviu la ambele, ulterior primind oferta de a studia. O conditie de acceptare la cursul de nursing a fost examenul de  engleza IELTS cu nota de minim 7 in toate componenetele. IELTS a fost printre cele mai intense examene pe care le-am dat, si am reusit sa obtin minim 7 la a doua incercare. Este un examen destul de costisitor, era cam £120 cand am dat eu si e valabil 2 ani.
Facultatea pe care am ales-o in final mi s-a parut cea mai potrivita pentru nevoile si posibilitatile familiei, adica era cea mai aproape de casa. Faculatea de nursing in Scotia (am sa ma refer mai mult la Scotia, deoarece sunt mai familiarizata cu sistemul de invatamant de aici, care difera cu cel din Anglia) este gratuita, chiar daca este a doua facultate facuta;  banuiesc ca asta arata cata nevoie au de nurses, hehe. Poti primi si o bursa, care este in jurul a £500/luna si pe care o primesc studentii care pot demonstra rezidenta de minim 3 ani in UK. Bursa este justificata prin prisma faptului ca jumatate din timpul facultatii este petrecut in practica.
NMC-ul, Nursing and Midwifery Council, care mentine registrul asistentelor in UK si da dreptul de practica cere ca nursing students sa faca 2300 ore de teorie si 2300 ore de practica pe parcursul celor 3 ani de facultate. La facultatea mea asta se traduce prin blocuri de 3 pana la 10 saptamani de practica intercalate cu studiu la university. Anul academic la nursing are 45 saptamani de facultate si 7 saptamani de vacante (de obicei de Craciun, Pasti, si vreo 2 saptamani vara)
Am sa vorbesc despre practica (placement, cum i se zice aici): saptamana de practica are 37.5 ore plus pauzele de masa, care nu sunt incluse in numarul orelor. Asta presupune ca studentul lucreaza full time in locul unde este alocat. Se poate vedea unde isi intra in rol bursa, care poate parea mare, dar practice studentul nu prea mai are timp de job cand este in timpul practicii.
O cerinta a NMC-ului este ca studentii sa aiba placementuri in diverse zone unde lucreaza asistentele: spital, district nursing, GP surgery, school, nursing homes, theatres. Astfel, studentul isi face o idee de ansamblu in legatura cu domeniile variate de activitate si isi “gaseste” ramura preferata.
Am sa enumar placementurile pe care le-am avut eu de-a lungul celor 3 ani: nursing home, continuing care of the elderly ward, surgical GI ward, stroke rehabilitation ward, infectious diseases ward, district nurse, health visitor (asistente cu post calificare de 1 an care se ocupa de sanatatea copilului din ziua a 10 a de viata pana acesta incepe scoala), theatres, cardiology ward, Minor injury unit.  Mai am un placement de facut, care o sa fie intr-un medical ward. In general un placement dureaza 4-6 saptamani, ultimul placement – de management of patients, ii mai lung, 12 saptamani, deoarece idea e ca studentul trebuie sa demonstreze ca poate sa aiba grija de mai multi pacienti simultan ca sa I se permita sa profeseze ca RN (registered nurse). Practica in spitale m-a dus in 5 unitati diferite.

Statutul studentului in practica: sunt multe de zis, ce scrie pe hartie si care e realitatea… multi studenti sunt nemultumiti de anumite locuri de practica, dar asta e.
Si eu am avut placementuri bune si rele, si ce am invatat e sa iei partea buna a lucrurilor, desi de multe ori este un adevarat effort, haha.

In general, concluziile mele dupa 3 ani de practica ar fi ca studentul la nursing in UK nu este respectat destul, se profita de el si ca nu i se dau destula responsabilitati. De exemplu, the patient safety, ii un concept foarte important aici, si multe skilluri nu se invata in timpul facultatii: canularea, tratamentul IV, luatul de sange. Ca student pot sa observ aceste skilluri, iar dupa calificare trebuiesc cursuri suplimentare, in functie de specialitatea unde lucrezi si daca este nevoie sa stii sa le faci. (nota Cristian: sau poti sa nu le faci niciodata, ca niste colegi si colege de-ale mele).

Ce mi-a placut mie cel mai mult in practica: conceptul de rehabilitation, unde ajuti pacientul, de exemplu dupa un accident vascular, sa se puna pe picioare, lucrul in echipa multidisciplinara, care este mult mai eficient (nurse, physiotherapist, occupational therapist, dietician, doctor, consultant, specialist nurse, social worker, radiotherapist etc), district nursingul si practice nurse, deoarece ajungi sa-l cunosti pe pacient mai bine si sa-l ajuti sa-si mentina sanatatea.
Ce nu mi-a placut: placementul in sala de operatie a fost un fel de love-hate deoarece, desi am fost foarte entuziasmata sa vad operatii, mi s-a parut destul de traumatizant sa vad hip replacementuri pe viu; rolul asistentei in sala de operatii mi se pare foarte diferit si desi nu m-as vedea profesand imediat acolo, e o optiune. Alte placementuri care nu mi-au placut au fost in warduri unde moralul angajatilor era scazut si asta pornea de la management prost.

Sunt foarte recunoscatoare ca am avut posibilitatea sa fac aceasta facultate in UK, si simt ca, desi a fost foarte greu m-a pregatit pentru o meserie fascinanta. Entuziasmul de la inceput s-a schimbat, s-a mai redus, deoarece realitatile sunt foarte diferite de ceea ce incearca sa te invete in teorie.

Ce mi s-a parut greu, in afara de dorul de tara, studiatul in limba engleza si cultura diferita, a fost drumul pana la locul de practica, cam o ora dus, o ora intors pe zi, lucratul in ture, trezitul la 4-5 dimineata cateodata, oboseala constanta si sentimentul ca-mi neglijez familia – avand un copil mic a trebuit sa jonglam gradinita, munca sotului, munca mea, facultatea.

Colegii din grupa mea sunt scotieni si ii vad si pe ei ca-s marcati dupa 3 ani de nursing, cearcane etc hehe, ce sa mai vorbesc de mine, mature student in my early thirties.
Ce am observant este competitia dintre studentii la nursing, nu cumva sa pari mai destept, ca starnesti invidii. Experienta din clasa, din practica, si ce am mai citit pe net m-a avertizat ca nursingul este o bitchy profess

familie
familie, eating WITH their young 🙂

ion, se practica barfa la greu si cutitele in spate, ceea ce este foarte trist. (nota Cristian: nu neaparat. Depinde foarte mult de oameni, de incarcarea cu munca, management si alte lucruri. In unele locuri te poti simti ca intr-o familie.).
Acesta este si unul din motivele pentru care nu ma vad lucrand intr-un spital, unde ritmul este mai alert, lumea mai stresata, si ce-i mai rau in coleg iese la iveala 😉 Expresia cu “nurses eat their young” e des auzita aici. (nota Cristian: in UK exista un procent insemnat de nurse care renunta la meserie in primul an post-absolvire, desi abia si-au inceput cariera).

Ca studenta in anul 3, trustul local mi-a oferit un job printr-o “generic application”, deci noi alegem unde am vrea sa lucram: community, medical sau surgical areas, si in functie de ce joburi au, ne “potriveste”.
Directia pe care as vrea sa continui include community nursing, specialist nurse si nurse practitioner. Optiunile de master sunt foarte bune, totul e sa vrei sa inveti si sa progresezi. Rolul asistentei in UK mi se pare ca are un viitor bun, si ca nurse practitioner, poti sa te apropii destul de mult de ceea ce face un doctor, bineinteles cu o gramada de responsibilitati atasate.

Sunt interesata si de conceptul de functional medicine si de ideile pe care le vehiculeaza. Cred ca este mai bine sa previi decat sa tratezi, e de viitor si ca asistenta sper sa pot sa ajut pacientul prin health promotion, adica sa-l invat sa-si mentina sanatatea.
Mai sunt multe de scris, per ansamblu as recomanda facultatea de nursing de aici, cu disclaimerul ca si aici ii greu, dar un altfel de greu fata de cel din Romania.
Ce m-a ajutat sa-mi fac o idee despre realitatile din nursing a fost si site-ul studentnurse.org.uk, care are un forum foarte bun.

 

Ce sa faci ca elev/student asistent medical in practica

De-a lungul celor 3 ani de blog (ce repede trece timpul) am primit ba comentarii, ba e-mailuri in care eram intrebat de colegi/colege (cu 1-2, acum si 3 ani mai mici). Zilele acestea am primit un asemenea e-mail, in care un coleg viitor asistent medical ma intreba acelasi lucru.

Sincer astept cu nerabdare, dar ma cam streseaza faptul ca plonjez in necunoscut. Nu stiu la ce sa ma astept la aceasta prima perioada de practica. Oare doar la covrigi, mancare, tigari si cafea pentru asistente/medici?
Imi poti da si mie cateva sfaturi pentru un bun inceput?

elev asistent medical

I-am raspuns cu ce a functionat in cazul meu (si trebuie sa recunosc ca am dat cam acelasi raspuns tot timpul). Adnotez un pic raspunsul, pentru a-l adapta la orice perioada de practica:

Nu ai de ce sa te temi, mai ales la inceput.
Nimeni nu se asteapta sa stii prea multe, dar multi se asteapta (NORMAL) sa vrei sa faci CEVA.
Problema e ce inseamna acel CEVA. Unii cred ca daca te trimit cu analizele prin spital, “inveti ceva”. Nu e rau s-o faci, dar ar fi bine sa fii lasat apoi sa faci si altceva, pe principiul “te ajut, ma ajuti si tu” (adica te lasa sa-l/s-o ajuti). 🙂
Sfatul meu e sa fii calm, sa tii minte sa te speli pe maini inainte de-a pune mana pe pacient sau pe orice ajunge in contact cu pacientul, sa nu faci nimic ce nu stii nesupravegheat si sa fii dispus sa faci orice, atata timp cat asta inseamna ca inveti ceva. Daca te trimite cineva dupa cafea sau covrigi (mie nu mi s-a intamplat niciodata in 3 ani), sa refuzi – nu de asta esti acolo. Daca vrei tu, personal, sa ajuti pe cineva care are altceva de facut, nu e o problema sa-i cumperi si aduci ceva. Dar e o diferenta intre a face ceva pentru ca vrei si a fi pus sa faci “cumparaturi” doar pentru ca unii cred ca esti sclavul lor.
Si daca vezi ca nu e nimic de facut, nu sta degeaba! Uita-te prin sectie, incearca sa afli unde se tin medicamentele, unde sunt instrumentele, ce e si ce face fiecare, cum se folosesc, cum arata fisele, cum si cand se completeaza. Toate astea pentru ca ulterior sa poti ajuta.
La medicamente poti intotdeauna sa citesti prospectele – sa vezi indicatii, modul de administrare si efecte adverse (macar atat).
Din fisele pacientilor vei retine la inceput doar numele unor boli. Pe parcurs vei sti mai multe lucruri despre ele. Nu te sfii sa pui intrebari si apoi acasa sa citesti in plus. 
Retine tratamentele, evolutia bolii, interventiile medicale asupra lor.
Apoi… tensiunea, temperatura si pulsul sunt tot timpul de masurat, nu te feri de la a le masura tu (daca te lasa – sau ofera-te).
Vorbeste (daca esti lasat) cu pacientii, incearca sa afli istoricul bolii, ceva cu care ii poti ajuta. Nu te transforma intr-un anchetator, e foarte usor sa devii enervant, dar invata sa comunici si cu pacientul, e un lucru pe care multi nu vor sa-l faca.
Daca esti trimis cu pacientul la investigatii, fii atent(a) pe unde-l duci, de regula sunt imbracati subtire si nu uita ca nu ti-ar placea nici tie sa fii plimbat prin spital dezbracat. Sau mai rau, sa iesi afara dezbracat. Intreaba daca exista vreo patura. Invata cum arata spitalul si pe unde sunt sectiile. Nu te sfii sa intrebi de la inceput – nu uita ca in Romania de multe ori vei fi trimisi la origini daca te plimbi printr-un spital si intrebi angajatii “cum ajung la Radiografie”. Pentru ca, nu-i asa, romanii sunt saritori.
Nu uita sa verifici ceea ce ai invatat cu manualul. Macar procedurile retine-le ‘ca la carte’. Nu retine cum sa faci o injectie doar pentru ca iti zice o asistenta ca asa e bine. Corecteaza-te mental. E important sa nu te obisnuiesti de la inceput GRESIT!
Nu te sfii de lucruri imputite, urate, scarboase. Nu fugi de schimbat si spalat pacientul, nu fugi de bandajarea unei rani infectate a unui diabetic, nu stramba din nas daca esti pus sa aspiri un pacient. Evident, NU TE BAGA SA FACI TU NIMIC daca NU STII! Dar nu uita ca daca nu faci nimic, nu o sa inveti niciodata nimic.
Cere ajutorul daca nu stii sa faci ceva! Nu face ca un dobitoc cu care, din pacate, am fost coleg de clasa, care nu facuse niciodata injectii dar se lauda cu faptul ca le-a zis unor asistente in practica “stiu sa fac injectii i.m. si s.c.” si apoi a facut numai prostii in perioada lui de practica.
Nu uita ca ai grija de o fiinta umana si ca ceea ce faci tu il influenteaza foarte usor in rau!
Incearca sa nu stai in calea doctorilor sau asistentelor, invata cum sa stai ca sa vezi lucruri, dar si sa nu stai in calea cuiva.
Pe scurt: fii util, NU STA NICIODATA DEGEABA, pune intrebari si nu inghiti orice si o sa fie bine. 🙂

Dar fiecare are personalitate proprie, fiecare sectie are oameni diferiti, cu care trebuie sa inveti sa te intelegi si fiecare gaseste alte moduri de-a invata lucruri.

Nu in ultimul rand, sunt primul care va afirma ca nu sunt bun de dat exemplu si ca i-as recomanda fiecaruia sa isi gaseasca felul propriu de-a invata lucruri.

Cum imi place sa cred ca din experientele diferite ale altora poti strange niste mici reguli personale, care te pot ajuta sa evoluezi, intreb pe oricine imi mai citeste blogul si este sau a fost in situatia asta sa isi aduca aportul sau:

Cum ati invatat lucruri utile pentru meseria de asistent medical din perioadele voastre de practica?

 

P.S. Daca spun prostii mai sus, astept si accept criticile 🙂

Cum a fost admiterea la Scoala Postliceala “Fundeni” la buget in 2015

In continuarea postului din 2014, care se adauga la subiectele de admitere la UMF “Carol Davila” din 2014 si UMF “Iuliu Hatieganu” din 2015, postez subiectele la admiterea la postliceala de stat din Bucuresti din 2015.

Multumesc mult Ioanei si Andreei pentru subiecte (si/sau rezolvari). Le felicit pentru ca au intrat si le urez mult succes mai departe.

Au fost 302 candidati pe 140 de locuri, la AMG prima nota a fost 9,6 iar ultima 5,9. La radiologie ultima nota a fost 3,5. Au fost 100 de intrebari cu 3 variante din care 1 singura corecta, 0 puncte din oficiu.

Am rezolvat si eu subiectele de curiozitate, cu ce mai stiu acum. Am facut 81/100. Slabut. Oricum, subiectele nu sunt deloc grele, daca eu, cu Anatomia din anul 1 am nimerit 81 de raspunsuri.

A, da, 3 lucruri de tinut minte:

Sistemul Nervos PARASimpatetic  se ocupa cu Odihna si Digestia, cel Simpatetic cu raspunsul de tip lupta-sau-fugi (fight-or-flight).

SI lordoza si cifoza SUNT curburi in planul sagital ale coloanei vertebrale (nu doar lordoza, ca in rezolvare)! Sursa. Asta observase si Ioana care mi-a dat subiectele.

Gustul nu e simtit doar pe o anumita parte a limbii, e o teorie de mult discreditata stiintific! Citez (dintr-un articol foarte misto despre biochimia gustului):

In humans, there are ∼5,000 taste buds in the oral cavity, situated on the superior surface of the tongue, on the palate, and on the epiglottis (Miller, 1995). Taste buds across the oral cavity serve similar functions. Although there are subtle regional differences in sensitivity to different compounds over the lingual surface, the oft-quoted concept of a “tongue map” defining distinct zones for sweet, bitter, salty, and sour has largely been discredited (Lindemann, 1999).

Deci nu invatati niciodata orbeste ce scrie in carte, mai completati-va cunostintele. 🙂

2015 1-17 2015 18-42

2015 43-72 2015 73-100

Rezolvare:

1B
2B
3C
4B
5A
6C
7B
8A
9B
10A
11C
12A
13B
14C
15C
16B
17A
18B
19A
20C
21A
22C
23B
24C
25C
26A
27C
28A
29B
30C
31B
32B
33A
34C
35A
36A
37C
38B
39A
40A
41B
42B
43C
44C
45C
46C
47A
48C
49A
50B
51B
52A
53B
54B
55A
56B
57B
58B
59C
60C
61C
62A
63B
64B
65A
66C
67A
68C
69A
70A
71A
72B
73A
74B
75B
76B
77A
78C
79C
80A
81A
82B
83B
84A
85B
86B
87A
88A
89B
90B
91B
92B
93B
94A
95C
96B
97A
98B
99B
100A

Cum a fost admiterea la Facultatea de Asistenti Medicali din cadrul UMF “Iuliu Hatieganu”, Cluj, in 2015

In continuarea posturilor din 2014, cu admitrea la UMF Carol Davila sau la Scoala Postliceala Fundeni, cu ajutorul altor viitori asistenti:

30 de intrebari (au fost niste probleme cu niste grile gresite, au fost anulate niste intrebari la anumite variante), puteau avea raspuns multiplu, erau punctate (partial) si raspunsurile CORECTE partiale. Nu am gasit exact cum erau punctate intrebarile, totusi. Bibliografia: Manualul de Anatomie de clasa a 11-a, doar Sistemul osos, Sangele, Respiratia si Circulatia.

300 lei taxa de admitere! 40 locuri la buget, 57 la cu taxa. Info de pe site-ul lor (nu stiu cat va mai ramane linkul valabil). Ultima medie de admitere: fara taxa: 8,60; cu taxa: 7,47

De curiozitate, l-am rezolvat si eu. Din 30 de intrebari, am nimerit perfect 11 (culmea, majoritar cele cu 3 si 4 variante). Am mai avut inca 9 intrebari cu doar 1 raspuns gresit, la restul nu as fi fost punctat. Cred ca nu intram. Dar asta e la 3 ani de la admiterea mea. Era vorba de 4 capitole mari si late (nu tot manualul, ca la mine). Daca le citesti de mai multe ori, cu atentie la numere, ar trebui sa te descurci bine.

Multumesc din nou cititorului blogului meu (care a intrat la “buget”) care mi-a oferit pozele respective! Am blurat raspunsurile lui, pentru a putea fi facute si de altii. Fiecare rand ar corespunde literei (a, b, c, d, e). Si mult succes lui mai departe la scoala.

1-1314-27 28-30

REZULTATE:

1    c, d
2    b, c, e
3    a, b, c, d
4    b
5    a, c, d
6    b, c, d, e
7    c, d, e
8    b, d
9    a, d
10    a, b, c
11    c
12    a, c, d
13    b, d
14    b, c, e
15    a, c, d, e
16    a, d, e
17    a, b,
18    a, b, c, d
19    a, c, d
20    b, d, e
21    a
22    a, b, c, d
23    a, b, e
24    a, e
25    a, b
26    a, b
27    e
28    a, d
29    c
30    a, d, e

Examen de absolvire (3) – prezentarea lucrarii de diploma

Dintre cele 3 examene de final (oral si scris), de asta ma temeam cel mai putin.

Stateam azi si ma gandeam ca, daca as fi fost foarte superficial, as spune ca m-am stresat degeaba. Examenele au fost asa de usoare incat puteam sa ma prezint doar cu ce stiam in momentul terminarii scolii (partea teoretica, cel putin) si sa le iau cu medie mare. Atata doar ca eu nu am invatat pentru note, ci pentru a nu ma trezi vreodata in fata unui pacient intr-o anumita stare, fara sa stiu absolut nimic despre “ce naiba sa ii fac astuia”. Am reusit asta? Nu chiar cum mi-am propus, dar am o baza pe care sa pot cladi.

Revenind la ultimul examen: Mi-am facut lucrarea singur, stiam ce am scris in ea (stiam si greselile de punctuatie si ortografie de la capitolul de anatomie, pe care n-am mai apucat sa le corectez inainte de-a depune lucrarea pentru ca am lasat corectarea pe mai tarziu, prea tarziu), repetasem partea de nursing si pentru examenele precedente (pentru ca era unul dintre subiectele posibile pentru oral), partea de fiziopatologie si tratament pentru examenul scris. Plus ca era din gastroenterologie + chirurgie, deci 2 dintre materiile (si specializarile) care imi plac foarte mult.

Plus ca era vorba de vorbit liber, plus raspunsul la cateva intrebari care se vor “dificile” – despre un subiect medical. Daca dupa 3 ani de zile nu as avea nimic de spus despre un subiect cu tema medicala, pur si simplu n-ar avea sens sa mai spun ca ma numesc asistent medical.

Sincer vorbind, am avut prea putin timp la dispozitie pentru a spune tot ce imi pregatisem in cap. Pentru ca e dificil sa rezumi o lucrare de 50 si ceva de pagini in 10 minute.

Deci ultimul examen a venit, a fost cel mai aiurea organizat dintre toate 3 (am fost chemati la gramada la ora 8, am fost evaluati dupa multe ore de asteptare), a trecut, am luat 10, am terminat cu 9,93 si acum pot in sfarsit sa ma numesc Asistent Medical Generalist.

Ceva important pentru mine: am facut-o fara sa copiez de la nimeni, fara sa ma inspir din nimic si fara sa dau vreun ban spaga.

3 ani de zile cu greutati, nemultumiri, mult-mult alergat dupa autobuze si niste bucurii se incheie aici.

Acum 2 ani imi inchipuiam ca la sfarsitul scolii o sa fac scandal, o sa spun tot ce nu a mers cum trebuie in acesti 3 ani, o sa numesc unul cate unul fiecare profesor care nu a venit la ore, care a dat note din burta, care nu si-a predat materia, care nu-stiu-ce.

Acum sunt obosit si convins de inutilitatea unui asemenea demers.

Singurul lucru pe care trebuie sa-l fac este sa multumesc:

  • profesoarelor de nursing din anul 2 si 3 (in special dirigintei din anul 3) care mi-au raspuns la intrebari si si-au predat materia constiincios si care au negociat cu succes predarea unei cantitati mari de informatii unui grup deloc eterogen de (majoritar) adulti, cu problemele lor distincte
  • profesoarelor de diferite materii medicale (in general, doctori) care chiar si-au predat materia, ne-au oferit suport de curs si ne-au si raspuns la intrebari
  • profesorilor din anul 1 (in special cel de biochimie si cea de anatomie) care au facut interesante niste materii foarte stufoase si complicate
  • asistentelor medicale care si-au gasit timp sa-l invete pe un tampit o meserie deloc usoara, desi aveau multe alte lucruri de facut
  • catorva asistente-sefe care si-au gasit timp sa ma primeasca in voluntariat sau in practica in sectiile lor, desi scoala ma trimisese in alta parte si era vorba de sectii cu pacienti dificil de ingrijit si cu mare responsabilitate pe capul personalului medical (nu ca ar exista sectii banale, dar unele sunt mai grele ca altele)

Si sa-mi cer scuze oamenilor intalniti prin practica sau la scoala (unii dintre ei mentionati mai sus) pe care i-am dezamagit. Majoritar are legatura cu faptul ca a trebuit sa balansez un job, scoala/spitalul si viata si uneori nu le-am facut bine pe nici unele.

Pentru ca cei 3 ani erau doar un inceput, acum incepe alta etapa in viata mea: cautarea unui job de asistent medical (care de fapt a inceput de ceva timp, deja) si integrarea intr-un colectiv spitalicesc, intr-o noua meserie si (99% sigur) intr-o tara noua.

Examen de absolvire (2) – scris

Examenul l-am dat ieri. Desi a fost (prea) simplu, a fost prima data in 3 ani cand am crezut ca e posibil ca toate planurile mele sa fie date peste cap. Desi am dat destule examene la viata mea, ieri am reusit sa ma tampesc cand am inceput examenul.

Eu scriu foarte urat. Daca ati auzit de mitul scrisului greu lizibil “de doctor”, ar trebui sa marturisesc ca al meu este mai urat si mai greu de inteles chiar si comparat cu un scris urat “de doctor”. Diriginta mi-a atras specific atentia la ultimele noastre intalniri ca voi fi depunctat daca voi scrie cum scriu eu de obicei (si la lucrari ma straduiesc, de regula, sa scriu “frumos”). Ei bine, la examen am zis sa fac tot posibilul sa fiu lizibil. Deci am scris… cu majuscule si litere de tipar. Am intrebat ambele profesoare supraveghetoare despre asta, mi-au zis (si am martori) “nu ar trebui sa fie nici o problema, se vede ca la fel ai scris si in titlul lucrarii“. Ei bine, la finalul lucrarii am aflat ca in alte sali s-a mentionat specific faptul ca NU trebuie scris cu litere de tipar, pentru ca poate fi considerat semn. Drept consecinta, am stat 1 zi cu frica in san ca voi fi singurul dobitoc care va fi picat pe motiv de “scris considerat semn“.

Cand i-am spus dirigintei despre asta, mi-a spus ca “am fost tampit” (pe buna dreptate) si ca “probabil nu va fi o problema”.

Ei bine, am scapat. Am luat examenul. Daca citeste cineva care va trece prin examenul asta in viitor, sa tina minte: NU FOLOSI MAJUSCULE DE TIPAR, scrie normal! 🙂

Examenul a fost usor, precum ziceam. La eseu am avut un subiect de gastroenterologie. Chiar nu aveam cum sa gresesc la el.

Grilele au fost printre cele mai usoare, intrebarile “lacunare” la fel. Cunostintele necesare pentru a lua o nota peste 6 la examenul asta erau pe undeva la nivelul anatomie de a 11-a plus ceva cultura generala plus cateva articole citite din publicatii on-line cat de cat acceptabile si gata “examenul pentru a deveni asistent medical”. Vorbesc serios. Examenul de admitere la facultatea de Medicina din Bucuresti e de cateva ori mai greu decat examenul nostru. Si cel de admitere la o facultate de asistenti medicali are intrebari mai dificile. Ma rog, e un pic aiurea sa le compari, la unul se verifica cunostintele de anatomie, la altul cunostintele de “ingrijire a pacientului”.

Chiar si in conditiile acestea, unii colegi au ales sa se inspire unii de la altii (sau mai rau). 3 ani de zile nu inveti nimic, nici macar pentru un examen pentru care primesti mura-n-gura nu te pregatesti. Apoi se cheama ca esti asistent medical si esti pregatit teoretic sa ingrijesti un bolnav. Ce-mi pasa mie, poate o sa mi se spuna. Pai imi pasa din 2 cauze:  1. o sa le intru-n maini unora ca ei si eu (sau familia mea, sau alti nevinovati) 2. eu am muncit pentru a obtine diploma asta. Ok, in timpul anilor am mai lipsit de la anumite ore, am avut 2 stagii de practica in care n-am facut mare lucru, am mai primit si note din burta. Deci nu-s nici eu chiar usa de biserica. Dar m-am straduit tot timpul sa invat ceva in spitale si la scoala, mi-am facut lucrarea singur si pentru examene am dat doar ce am stiut eu, n-am folosit “ajutoare” de nici un fel. Si m-am straduit sa compensez pentru orele pierdute sau pentru practica pierduta (am facut voluntariat cele 12 saptamani de vacante de vara).

Revenind la examen: Am facut 1 greseala la o grila – pentru ca am rationat la o intrebare despre epilelpsie, nu am invatat raspunsurile pe de rost. La asta s-a mai adaugat o greseala pe undeva si s-a dus 10-le. Ma rog, am luat FOARTE aproape. Notele nu conteaza, si am zis-o tot timpul, dar acum imi propusesem ca un scop personal sa iau nota maxima.

Ma rog, stiu ce stiu si ce nu stiu (multe) si examenul asta nu a fost deloc relevant (l-au inclusiv colegele mele care citeau anul trecut din propriul lor referat despre “ademon de ipofiza” si habar-n-aveau unde naiba le sunt plamanii, inclusiv colegul meu care crede ca in apa sunt carbohidrati samd). Dar aveam un scop si l-am ratat de putin. Asta e. Trecem mai departe la lucruri mai importante.

Luni va fi ultimul examen, apoi imediat am primele interviuri pentru un job.

Recapitulare examen (10) – diete, analize si altele

Regim dietetic pentru:

AVC: alimente cu putine grasimi, continut scazut de colesterol, putina carne rosie (procesata), fara alcool si fumat. Atentie la pacientii post-AVC ischemic sau cu FiA tratati cu anticoagulante orale cumarinice (Sintrom), trebuie sa fie atenti cate legume cu frunze verzi (spanac, varza, varza creata, salata etc.) + condimente (ghimbir, usturoi) + plante medicinale (ginseng, gingko biloba) consuma.

HTA si alte boli cardiovasculare: regim hiposodat, cu continut scazut de grasimi, colesterol; fara cafea, alcool, fumat

GASTRITA: fara condimente, cafea, ciocolata, alcool, fumat, afumaturi, lapte acru, prajeli, branzeturi fermentate, bauturi carbogazoase; regim hiposodat. 5 mese mici, regulate. Alimente lichide si/sau f. bine mestecate in crize.

ULCER GASTRIC: fara condimente, cafea, ciocolata, alcool, fumat, afumaturi, prajeli, branzeturi fermentate, bauturi carbogazoase. Continut scazut de proteine si grasimi, atentie la AINS. Niciodata mese cu mai putin de 2 ore inainte de intindere in pat. Mese bine mestecate. Cartofi, orez, supe usoare, banane (nu verzi), mere, carne usoara (pui, peste), salata, paine.

CIROZA: Dieta hiposodata, normocalorica, 3 mese + 2 gustari. Exista o teorie care spunea ca ar trebui ca pacientii cu ciroza sa manance putine proteine, deoarece prin metabolizarea proteinelor se produce azot (si dezechilibru uremic), care poate creste riscul de encefalopatie hepatica (uremica). Pentru moment, se pare ca aceasta teorie a fost discreditata si se recomanda alimentarea cu proteine (pentru ca pacientii cirotici sunt casectici si sufera de inapetenta oricum)

DIABET ZAHARAT: aici sunt foarte multe optiuni. Se poate face o combinatie de diete cu putini carbohidrati, cu index glicemic scazut si cu continut crescut de fibre alimentare. Low carb: salata, carne, oua, nuci, branza, fructe (in special cele din familia capsuni, afine, zmeura, mure); Indice glicemic scazut: indulcitori, continut un pic crescut de grasimi, proteine, fibre, legume, fructe, lactate

LITIAZA si COLICA BILIARA: regim cu continut scazut de grasimi (in crize 0, in rest continut scazut). O dieta saraca in folati, Mg, Ca si vit. C pare sa duca la litiaza biliara. Atentie ca dietele cu numar scazut de calorii sau la perioadele de infometare (post?) si alimentarea totala parenterala – pot duce la formarea de calculi biliari rapid.

LITIAZA RENALA: oxalica/ oxalati de Ca: scadem aportul de calciu, crestem aportul de alimente ce duc la absorbtia calciului, fara tomate, telina, sfecla, citrice, ciocolata

litiaza urica: multe vegetale, putine proteine, fara ridichi, fasole, mazare, ciuperci, ciocolata, conopida

litiaza fosfatica: regim hiposodat, fara branza, oua, legume uscate. Regim cu continut crescut de proteine si lipide.

HEPATITE: fara alcool (evident), cu continut redus de grasimi si zaharuri, regim hiposodat, normocaloric. Important sa existe in dieta: Lactate, cereale integrale, fructe si legume, proteine (carne, peste, soia, nuci, oua), suficiente lichide.

  • recoltare coagulograma: 0 alcool cu minim 7 zile inainte, aspirina oprita cu 3 zile inainte

Analize coagulare (cateva): Fibrinogen, TQ+INR, aPTT, TS, TC, TT, T fragilitate capilara (garou). Ultimele 4 nu prea se mai fac. TQ+INR si aPTT sunt utile preoperatoriu. (plus nr. de trombocite, evident). Cele care se recolteaza se iau (de regula) in vacueta cu capac albastru, cu anticoagulant citrat, in ratia 1 parte anticoagulant, 9 parti sange, se iau pe nemancate (à jeun) sau 4 h postprandial si preferabil ultimele, dupa eliberarea garoului. Cerintele depind si de datele laboratorului spitalului si de tipul de vacuete disponibile!

Important: Coagularea incepe cu cheagul primar, format din trombocite activate (care elibereaza si TF). Cascada coagularii e impartita (artificial, pentru a o intelege) in calea intrinseca si cea extrinseca. Ele sunt, de fapt, legate strans, nu independente. Cea extrinseca incepe la injuria tisulara, cand se elimina factor tisular (TF), care activeaza factorul VIII si impreuna activeaza factorul X. Cea intrinseca incepe la contactul de suprafata, se activeaza factorul XII si printr-o serie de activari in cascada, se termina cu activarea factorului X. Factorul X activat, impreuna cu factorul V activat formeaza protrombinaza, care activeaza protrombina in trombina. Aceasta reactiveaza alti factori din calea intrinseca (V si VIII), factorul XIII (cu rol in stabilizarea cheagului de fibrina), continuand reactia. Trombina activeaza si proteina C reactiva (cu rol in inhibarea reactiei). Trombina taie si fibrinogenul in fibrina. Fibrina, sub actiunea f. XIII formeaza o matrice rezistenta in jurul cheagului primar (al trombocitelor activate) – et voilà, cheagul final.

Pe masura ce cheagul se formeaza, se activeaza si factorii de control al cheagului, care culmina cu fibrinoliza si “distrugerea” cheagului. Rol important in asta au proteina C, TFPI, antitrombina si plasminogenul. Plasminogenul e activat de tissue plasminogen activator, t-PA, pe care il folosim in varianta sa artificiala la ditrugerea cheagurilor (in IMA, AVC s.a.), in medicamentele care se termina in -teplase (ex.: Tenecteplase = Metalyse).

Fibrinogen (valori normale: 200-400 mg), creste la infectii, inflamatii, tumori, si in sarcina; scade in hepatite si in coagulare intravasculara diseminata (se “utilizeaza”).

TQuick (sau timp de protrombina) + INR (international normalized ratio): importante pentru monitorizarea tratamentului cu cumaroli (warfarina, sintrom), care afecteaza factorii in care vitamina K are un rol important in “maturizarea” lor: X, IX, VII si II (eu tin minte cu 1972: 10, 9, 7, 2). Valori normale: 11,5-15 secunte (PT) si 0,8-1,2 (INR).

aPTT (activated partial thromboplastin time): important in monitorizarea efectului anticoagulant al heparinei (cu greutate moleculara mare, heparina “normala”). Folositor in evaluarea riscului hemoragic sau in detectarea anticoagulantului lupic. Valori normale: 26-32 s.

TS se masoara din lobul urechii (dezinfectie – stergere – incizie – cronometrare). Val. normale: 2-4 minute

TC se masoara din pulpa degetului (dezinfectie – stergere – incizie – lama cu ser – disc petri umed – cronometrare + basculare stanga-dreapta). Val. normale: 8-10 minute.

TT: recoltare; util in evaluarea tratamentului anticoagulant (heparina/non-heparina), cu fibrinolitice, in coagularea intravasculara diseminata. Val. normale: 15-25 s.

Buletin urinar: in mod normal are 11 parametri: pH, densitate, hematii, leucocite, acid ascorbic, urobilinogen, bilirubina, proteine, N, glucoza si corpi cetonici; + aspect (culoare, miros, transparenta) + sediment de urina

Analize in hepatite: AST, ALT, Bilirubina totala/directa, anticorpi antivirali (sau antigen) si biochimie urina + ALP, GGT, Albumina, Proteine serice (+electroforeza), Hlcg, VSH, Fibrinogen

Analize in ciroza: N, Albumina, ALT, AST, ALP, GGT, Bilirubina, Colesterol (LDL, HDL, VLDL), TAG, Fosfolipide, Protrombina, Fibrinogen. + din paracenteza: Gradientul seric/ascita al albuminei (pentru a vedea daca e cauzata de IC sau IH)

Analize suplimentare in Ascita: HLCG, VSH, Glicemie, creatinina. (+ ce e la ciroza)

Glicemia se poate lua: cu glucoteste (strip-uri); glucoza serica (sange, vacuete cu/fara anticoag SAU cu NaFl/Na2EDTA) – 4 tipuri: a jeun, 2h postprandial, aleatoriu si 2h post admin. a 75g gucoza oral; anumite aparate din sectiile ATI includ o masuratoare a glicemiei in buletinul EAB (arterial/venos); hemoglobina glicata (HbA1c) – a jeun/postprandial, vacutainer EDTA K3. Pentru un diagnostic de diabet (si o urmarire a evolutiei bolii) e importanta o corelare a valorilor glicemiei cu a hemoglobinei glicate.

Si altele:

Perioada de ingrijire postoperatorie trebuie sa includa observarea a minim 12 aspecte:

  • facies: denota durere, analgezie incompleta; cianoza, paloare – semn de hemoragie/soc
  • temperatura – scade postop, creste un pic in prima zi, ar trebui sa revina la normal dupa 24 h; febrilitate scazuta = semn de infectie
  • respiratie + puls + TA in stransa legatura
  • diureza – atentie la glob vezical (anurie minim 6h postoperator)

  • tranzit intestinal: revin gazele in 24-48h, primul scaun dupa 2-3 zile; in caz contrar, la indicatia medicului, se folosesc parafina, sorbitol etc.

  • pozitia

  • durerea

  • pansamentul + tubul de dren (aspect, sangerari, mirosuri, permeabilitatea tubului)

  • mobilizarea pacientului – cat de curand posibil, in functie de operatie, eventual mobilizare pasiva (kinetoterapeut)

Recuperarea post AVC 1) incepe de la patul pacientului (mobilizare pasiva, intoarcere la 30m/max. 2h, folosirea de saltele antiescare) 2) in faza postacuta – se schimba pozitia, se incearca sprijinirea pacientului si incurajarea sa pentru a se ridica, pentru a sta in sezut pana la a ajunge sa mearga cativa pasi; 3) dupa 4-5 saptamani se apeleaza la gimnastica usoara, cu scopul de a face pacientul sa reinvete sa mearga; 4) dupa 5-6 saptamani se lucreaza cu un logoped si ergoterapeut pentru a face pacientul sa rationeze, sa citeasca, apoi sa scrie.

Pacientii cu Parkinson’s trebuiesc ajutati de familie. Pentru aceasta, trebuie instruita familia sa ofere suport, sa ii ajute cu un program zilnic de activitati care sa ii tina activi si sa ii ajute sa se integreze in societate chiar si in conditiile de noua realitate fortate de boala. Modificari utile: folosirea de fotolii pe care pacientul sa isi sprijine mainile; folosirea de haine/incaltari usor de imbracat/dezbracat (fara nasturi, sireturi); folosirea de tacamuri si vase care sa fereasca pacientul de stropiri si accidentari (linguri adanci, nimic taietor, vesela din plastic); instruirea pacientului sa isi miste fortat mainile pe langa corp, sa gaseasca un echilibru prin pozitionarea mainilor (in spate, eventual); folosirea unui pat cu o saltea mai tare.

Varsaturile in jet, bruste (fara g&v), sunt semn de problema neurologica/de origine centrala (SNC)

Digitalicele: clasa de medicamente care stimuleaza  contractia miocardului si scad conductia atrio-ventriculara. Utile in insuf. cardiaca sau in tahicardii supraventriculare. Ex: Digoxina (admin. p.o/i.v.), Digitoxina (doar p.o.), Lantozida C, Strofantina G/K. In realitate se (mai) foloseste doar Digoxina. Este perimata, folosita doar in locurile fara acces la alte medicamente mai noi, mai eficiente si cu ef. adverse mai putine. Doza terapeutica e foarte aproape de doza toxica!

Anestezia poate fi generala sau loco-regionala. Cea generala trebuie sa obtina concomitent: hipnoza  + analgezie + relaxare musculara. Cea locala se poate face: prin refrigerare, hipotermie, contact, unguente, infiltratii. + blocuri de trunchiuri sau plexuri nervoase. + Peridurala: care poate fi de durata (cateterul poate sta montat saptamani), folosita in ortopedie, operatii pe membrele inferioare si in zona urogenitala. + Rahieanestezie (subarahnoida): in functie de locul de electie, poate oferi bloc anestezic (in sus) pana la T4 / T8 / T10 / L2.

Injectii:

subcutanat se fac majoritar heparinele fractionate (LMWH = -parine) si insulina. SI interferonul. Sezand sau DD

intradermic se fac: teste de alergie, intradermoreactii, vaccinare BCG, anestezie locala, desensibilizari alergice. DD!

intramuscular se fac: substante uleioase, cu densitate mare, substante cu volum mai mare (pana la 5 ml). Se face pacientului in DV, DL, sezand. NICIODATA IN ORTOSTATISM! In picioare muschiul nu e relaxat, se poate rupe acul. Sau pacientul poate suferi o sincopa – se rupe acul.

i.v.: NICIODATA sezand sau in picioare. Risc de lipotimii – ruperea acului, hemoragii etc.

Asta a fost: 3 ani comprimati impropriu in 10 postari.

Sfârșit.

Examen de absolvire (1) oral/practica

Pentru cine nu stie, avem 3 examene pentru finalizarea unei postliceale. 1 de practica/oral, 1 scris si 1 de sustinere a lucrarii de diploma, cu intrebari suplimentare.

Eu sufar de migrene de la 18 ani. Cel mai rau a fost acum 4 ani, cand am avut vreo 12 in 6 luni, ceea ce mi-a castigat un consult neurologic si un IRM (care a fost ok). De atunci s-au calmat, am cam 1 la 3-4 luni. Anul acesta am avut doar 2. Toata duminica m-am gandit daca sa imi iau cu mine Imigranul azi la examen. Dar care era probabilitatea sa am una fix azi?

Buun. Ma trezesc eu devreme, ma duc la sala sa ma limpezesc un pic, ma spal, mananc, ma imbrac, dezbrac si reimbrac (cica nu dadea bine sa merg in pantaloni 3 sferturi la examen) si ajung la spital.

Eram un pic stresat de amenintarea dirigintei, care ne promisese celor care nu am venit la festivitatea de absolvire ca “ne va arata ea, mai ales DACA nu ne-am pregatit”.

In curte, cateva zeci de straini in uniforme diferite de ale noastre, repetau de zor, cu hartii, caiete si manuale. Credeam ca sunt studenti la medicina. I-am auzit repetand “administram medicamente, observam functiile vitale si vegetative si pozitionam pacientul” si m-am lamurit. Erau de la alte scoli postliceale.

Imi gasesc colegele si sectia unde eram noi examinati si ma schimb. Cand ies din (sper) ultima toaleta jegoasa, cu rugina si igrasie pe pereti si fara apa la chiuveta, primul lucru pe care il observ e ca nu mai vad bine.

Incerc sa citesc o foaie, era neclara pe margini. Clar, primul semn de aura premergatoare unei migrene. Iau 2 antinevralgice, rontai ceva baton si ma pun intr-un colt rece si intunecat. Dupa aproape 1 ora imi vine mie randul, tocmai cand aura trecea si imi pulsa capul intr-o durere (medie) de cap. Migrena slaba, sa zicem.

Oricum, intre timp au iesit mai multe colege, cea mai mica nota a fost de 8. Deci nu aveam ce griji sa imi mai fac. Atata timp cat puteam vedea lucrarea, ma descurcam.

Iau subiectul si… izbucnesc in ras, de se uita diriginta urat la mine.

Toata dimineata imi sareau in cap transaminaze si teste de coagulare si valorile lor si gradient ascito/seric al albuminei si vaccinari si intradermoreactii si interferon pegilat si digitalice si tipuri de insulina si am tras… cardiopatie ischemica si masurarea pulsului.

Ce, nu stii?” “Nu, din contra, e prea usor” “Hai taci si treci in banca

Ma duc in banca, ma obisnuiesc 5 minute cu durerea de cap si incep sa scriu. In 6 minute am scris tot ce stiam, apoi am stat sa ascult ce erau altii intrebati.

Cu 3 persoane inaintea mea a avut un coleg “sondajul vezical“. A fost intrebat ce se face in caz de glob vezical, a zis ca nu stie. Asistenta din comisie i-a pus o intrebare ajutatoare, el a raspuns ceva, au trecut mai departe. Dupa aia a fost cineva cu diabet si insulina. Ma manca mana sa notez intrebarile examinatorilor si sa le raspund ulterior. Abia asteptam sa ii spun cuiva de Lantus si insulina glargine si degludec. Apoi cineva cu o ingrijire postoperatorie. Iarasi intrebari la care stiam raspunsul.

Imi vine randul.

Testez terenul. “Mi-am permis sa ascult intrebarile dvs. de mai devreme. Mi-am adus aminte de o intamplare din practica din anul intai, intr-o sectie de Chirurgie” (examinarea a fost intr-o asemenea sectie). “Veneam dupa-amiaza, ajutam la tratament si apoi stateam de vorba cu pacientii. Unul dintre ei, un colonel foarte vorbaret, venise la spital pentru un adenom de prostata. Era foarte speriat pentru ca nu mai urinase de dimineata. Am anuntat asistenta, a venit doctorul, s-a incercat sondarea, nu s-a reusit cu un cateter Foley normal, a venit Urologia cu un cateter Thiemann, s-a montat, apoi am ramas eu sa observ pacientul si am clampat sonda la 500 ml. Stiu ca se lasa sa se evacueze maxim 10 minute sau 500 ml, cu supravegherea aspectului urinei pentru sange sau cheaguri. Stiu ca se putea face si sondaj suprapubian, ghidat sonografic, in asepsie si cu o sonda Malecot sau asemanatoare.” Examinatoarea a zambit si de aici eram sigur ca am luat 10.:)

La puls am spus ca il putem lua si cu manseta de tensiune, numarand bataile auzite in 15s x 4, cu manseta dezumflata intre t. sistolica si diastolica. Am spus valorile normale pe ani, am mentionat ce se face in urgente.

Apoi, la cardiopatie, am ajuns la enzime cardiace, am pomenit de ateroscleroza si  relatia cu proteina C reactiva si am trecut prin medicamente, unde m-am incapatanat sa ii vorbesc de ieca, sartani, statine, clase de diuretice, apoi dieta si stil de viata si am fost oprit. Pentru ca “nu are sens sa mai despicam firul in patru”.

Un examen care ar fi putut fi un pic mai greu doar daca picam pe un subiect din neurologie (cu exceptia AVCului, pe care il mananc pe paine) sau ortopedie.

Apoi mi-am pierdut jumatate din zi pentru a primi de la o policlinica un aviz de la psihiatrie care sa spuna ca sunt apt de munca. Pentru ca vreau sa imi iau dreptul de libera practica repede. La policlinica aia am revazut toate motivele pentru care nu as vrea sa lucrez in sistem la noi: pacienti nervosi, mizerie, saracie, urlete, asistente suprasolicitate, care fumeaza pachetul de tigari pe tura, program de consultatii care nu se respecta, consultatii facute in fuga, cozi, reprezentanti farma care misuna ca ulii si multa, multa tristețe apăsătoare

Meh, ce imi pasa mie? Am luat examenul, acum ramane doar sa nu fac tampenii la scris si la prezentarea diplomei si doar oammr-ul ma va mai stresa. Si interviurile. Si Alegerea. Dar asta e pentru mai incolo.

Recapitulare examen (9) – rest de boli

In continuarea partii 5, unde scriam despre Pancreatita Acuta, IMA, Epilepsie, DZ tip 1 si HTA esentiala si partii 8, unde aveam: Infectia Urinara, Insuficienta Renala Acuta, Colica Renala + Litiaza Renala, Hepatita Virala B, Hepatita Cronica, Colecistita, Litiaza Biliara, Colica Biliara, Angina Pectorala

In aceasta postare avem: IMA, Cardiopatie ischemica dureroasa, Gastrita acuta, Cancer gastric, Ulcer gastro-duodenal, Ciroza hepatica, Boala Parkinson, DZ (2), Pneumonie acuta (bacteriana) +

ingrijire postoperatorie pt: Apendicita acuta, Fibrom uterin, Fractura de col femural, Fractura de gamba, Coxartroza

INFARCTUL MIOCARDIC ACUT

IMA

Se caracterizeaza prin necroza miocardica (pe o suprafata mai mult sau mai putin extinsa) in urma obstructiei coronariene, fie prin tromboza cauzata de ateroscleroza fie prin vasospasmul de durata pe o artera coronarianta cu depunere de placa de aterom.
Factori predispozanti
mese copioase, efort fizic intens, frig
ateroscleroza coronariana
stenoza congenitala coronariana
valvulopatii
hipercolesterolemie, hiperlipemie
alcool, tutun
obezitate, sedentarism, stres, DZ
HTA
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
durere anginoasa intensa care nu dispare la repaos sau admin. nitroglicerina, dureaza peste 30 minute. Poate fi tipica (retrosternal), cu sau fara iradiere, instalata brusc si de intesitate mare sau atipica (epigastrica)
dispnee
anxietate, senzatie de moarte iminenta
transpiratii reci, sughit, greturi, varsaturi, ameteli, slabiciune
HTA
colaps
hipertermie (24-48h)
PROBLEME
disconfort (durere)
anxietate (“moarte iminenta”)
scaderea debitului cardiac
alterarea perfuziei tisulare
deficit de autoingrijire (intoleranta efort)
potential de alterare a nutritiei (g&v)
potential de complicatii
OBIECTIVE
combaterea durerii si a anxietatii
prevenirea complicatiilor imediate/tardive
pacientul sa aiba perfuzie tisulara adecvata si un debit cardiac adecvat
pacientul sa se poata autoingrji
pacientul sa se recupereze socio-profesional
INTERVENTII
prespital:
combaterea durerii
sedarea
tratament complicatii
transport la spital de urgenta
spital:
masuri de prim ajutor avansat
oxigenoterapie
repaos la pat
monitorizare f. v. + bilant hidric
efectuare EKG in serie
recoltare sange+urina pentru examene de lab.
masuri de prevenire a efectelor imobilizarii
administrare tratam. medicamentos prescris (antalgic, trombolitic, antiagregant, betablocante, diuretice)
mobilizarea preventiva a pacientului (progresiv) postinfarct
educarea pacientului (reluare treptata efort, alimentatie, tratament balnear, control medical)

CARDIOPATIA ISCHEMICA DUREROASA

cardiopatie ischemica
CI este boala in care arterele coronariene isi micsoreaza calibrul (ateroscleroza), rezultand in scaderea cantit. de sange care iriga muschiul inimii (deficit de O2, acizi grasi, glucoza, electroliti) = ischemie. Modificarile cardiace provocate de ischemie = cardiopatie.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
dispnee la efort
fatigabilitate
palpitatii
anxietate
HTA
risc crescut de infectii
retentie urinara
tuse
dureri precordiale
obstructia cailor respiratorii
PROBLEME
alterarea respiratiei
disconfort (dureri)
anxietate
potential de complicatii
alterarea eliminarilor
scaderea debitului cardiac
alterarea perfuziei tisulare
deficit de autoingrijire (intoleranta efort)
OBIECTIVE
combaterea durerii si a anxietatii
prevenirea complicatiilor imediate/tardive
pacientul sa aiba perfuzie tisulara adecvata si un debit cardiac adecvat
pacientul sa se poata autoingrji
pacientul sa prezinte o respiratie adecvata
pacientul sa prezinte eliminari adecvate
INTERVENTII
combaterea durerii
tratament complicatii
oxigenoterapie (umezit)
repaos la pat – pozitie semisezanda (antalgica)
monitorizare f. v. + bilant hidric
efectuare EKG in serie
recoltare sange+urina pentru examene de lab.
masuri de prevenire a complicatiilor
administrare tratam. medicamentos prescris (antalgic, trombolitic, antiagregant, betablocante, diuretice)
educare pacient (boala, cauze, tehnici de relaxare, tratament)

GASTRITA ACUTA

gastrita
Este inflamatia (acuta a) mucoasei gastrice.
Cauze de aparitie
medicamente (AINS)
ischemie, soc, boala Crohn
infectii bacteriene (H. pylori, Campylobacter)/virale (Rotavirus, Norovirus)
stres, postoperator
radiatii
alergii
intoxicatii alimentare
abuz de alcool
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
greata+varsaturi (limpede sau verde-galbuie), pirozis, indigestie, balonare
scaderea apetitului, inapetenta, scadere ponderala
dureri abdominale difuze, febra, frisoane, sughit
hematemeza, melena, hematochezie
regurgitatii acide
diaree (infectii)
anxietate
PROBLEME
disconfort (durere)
alterarea nutritiei
alterarea eliminarilor
anxietate
risc de complicatii (ulcer)
OBIECTIVE
combaterea durerii, anxietatii
asigurarea confortului
prevenirea complicatiilor
corectarea eventualelor dezechilibre hidro-el.
asigurarea dietei corespunzatoare
INTERVENTII
repaos la pat – pozitie antalgica postprandiala (DL stang, ghemuit)
evaluare caracter, durata, localizare, intensitate, f. declansatori ai durerii
nil per os sau rehidratare orala (eventual sondaj duodenal)
administrarea tratamentului prescris (antialgice, antibiotice, antiemetice, inhibitori ai secretiei acide IPP/H2, antiacide)
PEV: Ser, Glucoza (+insulina+KCl), AminoHepa.
recoltarea de sange si mat. fecale pentru examinari de lab.
suport psihic al pacientului
observarea unor s&s ale unor complicatii (febra, anemie-hemoragie)
pregatirea pacientului pentru investigatii (endoscopie)
educarea pacientului (boala, cauze, tratament, regim – mestecarea alimentelor, respectarea unui orar, tehnici de relaxare)
ajut pacientul in timpul varsaturilor + toaleta bucala + notare cantitate si aspect varsaturi
conditii de microclimat
monitorizare f v&v, bilant ingesta/excreta

CANCER GASTRIC

gastrectomii
Este o afectiune maligna, in care celule neoplazice apar la nivelul mucoasei gastrice si se extind, apoi, dincolo de peretele gastric. 60% cauzate de infectia cronica cu H. pylori.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
dispepsie, inapetenta, indigestie, balonare postprandiala
greata+varsaturi
pirozis
icter, melena
pierdere in greutate, casexie
ascita
adinamie
oboseala
constipatie/diaree
PROBLEME
disconfort (dureri, g+v)
deficit de alimentare (g+v)
eliminari inadecvate (constipatie/diaree)
anxietate
deficit de autoingrijire (adinamie, oboseala)
OBIECTIVE
pac. sa fie echilibrat hidroel
pac. sa prezinte eliminari adecvate
combaterea disconfortului si anxietatii
pac. sa se poata hrani adecvat
INTERVENTII
repaos la pat – pozitie antalgica (DLs)
combaterea durerii
tratament complicatii
monitorizare f. v. + bilant hidric
microclimat
recoltare sange+urina+mat. fecale pentru examene de lab.
clisma evacuatorie (la nevoie)
montare sonda NG
pregatirea pac. pentru investigatii (endoscopie, radiografie, tranzit baritat, CT)
PEV – ser/glucoza/ringer, tratament medicamentos (IPP/H2, chimioterapie – cisplatin, 5FU, trastuzumab)
pregatire pac. pentru int. chirurgicala / radioterapie

ULCER GASTRO-DUODENAL

ulcer gastroduodenal
Sunt leziuni prin discontinuitate a mucoasei gastrice sau a intestinului subtire superior. Apar cand secretiile gastrice (HCl+pepsina) trec de bariera antiacida a stomacului, iritand cronic si lezand mucoasa stomacului (discontinuitate).
Circumstante de aparitie
orar neregulat de alimentatie, exces de condimente, tutun, alcool
teren propice ereditar
stres fizic/psihic
tratamente cronice cu aspirina, AINS, corticoizi
frecventa mai mare la barbati, 55-60 ani (gastric), mica periodicitate (cateva ore dupa masa), marea periodicitate (primavara/toamna mai rele)
H. pylori
Boala Crohn, Boala Behcet, S. Zollinger-Ellison
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
durere epigastrica ce se calmeaza dupa ingestia de alimente (mica p.), in pusee dureroase primavara/toamna (marea p.)
pirozis
varsaturi postprandiale
scadere ponderala
astenie
anxietate
hematemeza, melena
g&v, balonare, eructatii
peritonita – durere vie, febra, risc de moarte
anemie
PROBLEME
disconfort abdominal (durere)
anxietate
deficit de volum lichidian
deficit de alimentatie
risc de complicatii
OBIECTIVE
pacientul sa se alimenteze corespunzator bolii
combaterea riscului de complicatii
combaterea disconfortului si anxietatii
prelungirea perioadelor de remisiune
pacientul sa se hidrateze corespunzator
INTERVENTII
repaos la pat in crize
asiguram dieta de protectie gastrica: 5-7 mese pe zi, usoare, lichide, mici ca volum, FARA prajeli, proteine, legume tari, cafea, ciocolata, sosuri, alimente reci/fierbinti
pregatire pacient fizic si psihic pentru explorari (endoscopie, tranzit baritat) sau chirurgie (in caz de urgenta)
monitorizare f. v&v
recoltare sange, mat. fecale pentru examene de laborator
educare pacient (boala, cauze, dieta, complicatii)
administrare tratament medicamentos (IPP/H2, antibiotice anti H. pylori ori 2+IPP, ori 3+IPP)

CIROZA HEPATICA

ciroza
Este o boala in care tesutul hepatic a fost inlocuit de tesut fibrotic (cicatriceal), impiedicand functionarea normala a ficatului, (de regula) dupa ani de inflamare cronica a ficatului. Se poate complica des cu ascita si mai rar cu cancer hepatocelular.
Factori favorizanti
consum excesiv de alcool
infectia cu VHB, HCV
steatoza hepatica NA (medicamente, genetica)
ciroza primara biliara, colangita sclerozanta
hepatita autoimuna, boala Wilson, fibroza cistica
medicamente hepatotoxice
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
alterarea profunda a starii generale
g+v (alimente/bila), balonare, inapetenta
tahipnee, tahicardie, respiratie superficiala, HTA
febra+frisoane+transpiratii abundente
edem (membre/pelvis)
eruptie cutanata rosie-violacee; prurit, icter
oligurie
somnolenta diurna
durere vie in hipocondrul drept
ascita; fetor hepaticus (SULF)
hipertensiune portala: – caput medusae, splenomegalie, varice esofagiene
infectii
coagulopatii
PROBLEME
dificultate in a se misca, ridica
dificultati in a se alimenta
deficit de autoingrijire
deficit de odihnire
temperatura inadecvata
dezechilibre hidroelectrolitice (ascita, transpiratie, varsaturi)
risc de complicatii
risc de hemoragii
odihna inadecvata
OBIECTIVE
pacientul sa se poata ingriji singur
pac. sa se poata misca
pac. sa se alimenteze si hidrateze adecvat
restabilirea echilibrului hidroelectrolitic
pac. sa aiba o temp. adecvata
prevenirea complicatiilor
prevenirea riscului de hemoragii
pacientul sa poata respira bine
pacientul sa se poata odihni
pastrarea integritatii tegumentelor
INTERVENTII
tratamentul hemoragiilor
montarea unei sonde NG (Blakemore-Sengstaken la nevoie), vezicale
monitorizarea f. v&v, ingesta/excreta
posturi adecvate pentru respiratie, schimbate din 2 in 2 h (risc de escare)
educarea pacientului: boala, tratament, exercitii de relaxare, ex. respiratorii, mobilizare
microclimat
tavita renala pentru varsaturi + sprijin psihic si fizic
PEV: ser, ringer, G10%, Albumina, Aminohepa
efectuare EKG la pat
pregatire pacient pentru investigatii
efectuare paracenteza la pat (ascita) – monitorizare pacient inainte, in timp, dupa
recoltare sange, urina, materii fecale pentru examene de lab.
regim igieno-dietetic adecvat
administrare medicamente prescrise (antitermice, antibiotice, tratamentul cauzei: interferon, corticosteroizi, chelatie)
pregatire pacient pentru interventii chirurgicale de transplant

PARKINSON

parkinson's
Afectiune neurologica ce atinge centrii cerebrali responsabili de coordonarea si controlul miscarilor. Se caracterizeaza prin bradikinezie (miscari lente), tremur de repaus, hipertonie musculara, fata cu aspect de masca (incremenita) si mers incet, cu pasi mici.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
tremur de repaus
hipertonie musculara
dizartrie
postura si mersul: in ortostatism trunchiul si capul aplecate inainte, merge pe varful degetelor, pasi mici, mainile rigide langa corp
probleme neuropsihiatrice (alterarea starii de spirit, cognitiei, comportamentului, gandirii), tulburari senzoriale si de odihna
Risc de complicare cu dementa
PROBLEME
diminuarea mobilitatii fizice
deficit de autoingrijire
necoordonarea miscarilor
risc de accidente
alterarea comunicarii verbale
risc de depresie
perturbarea imaginii de sine
deficit de alimentare (boala avansata)
OBIECTIVE
ameliorarea mobilitatii fizice a pacientului (control + postura)
obtinerea unei autonomii in autoingrijire
pastrarea capacitatii de a comunica
evitarea accidentelor
evitarea depresiei prin implicarea intr-un program de activitati zilnice
pacientul sa fie alimentat corect
INTERVENTII
planificarea unui program zilnic de exercitii fizice (mers, inot, gradinarit, bicicleta stationara), exercitii de relaxare (meditatie), exercitii de respiratie (diafragmatica)
educarea pacientului in privinta miscarii (picioare indepartate, mainile balansate fortat, picioare flectate fortat, pasi mari, mainile la spate in timpul plimbarii) somnului (pat tare, fara perna, DD/DV), repaos (fotoliu cu manere pentru maini), haine (fara nasturi, incaltaminte fara siret), mancare (linguri adanci, carne taiata marunt, cana cu cioc), locuinta (parchet nelustruit, linoleu/carpeta antiderepante, WC cu balustrada de sprijin)
planificarea unor exercitii de vorbire
administrare tratament (LevoDopa, agonisti ai dopaminei, inhibitori MAO-B)
ingrijirea impreuna cu un colectiv de ingrijire (medic, infirmier, familie, kinetoterapeuti etc.)
in forme avansate: tub NG, ventilatie non-invaziva, traheostoma

APENDICITA ACUTA – P. Nursing pentru perioada POSTOPERATORIE

apendicita acuta
Apendicita acuta este afectiunea in care apare o inflamatie a apendicelui cecal. Infectia microbiana ulterioara obstructiei lumenului apendiceal este pentru moment teoria acceptata etiopatogenica.
Factori favorizanti
coprolit=fecalom
bezoar
corpi straini, samburi
constipatie cronica (cu dieta cu continut scazut de fibre alimentare)
paraziti intestinali
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
paloare, cianoza
temperatura crescuta (infectie); in mod normal, scade postop, creste la 38 in prima zi, revine la normal
tahipnee – complicatie pulmonara
resp. zgomotoasa = obstructie p.
tahicardie = hemoragie/soc
retentie de urina (fara urinare la 6h postop)
peristaltism incetinit (primele gaze la 24h, primul scaun la max. 48h)
durere
pansament umezit, cu sange – ineficient; tub de dren – impermeabil = obstructie
tranzit intestinal incetinit; ileus postoperator
imobilizare la pat postop
cefalee (post-anestezie)
delir postoperator (TI) sau disfunctie cognitiva postoperatorie
PROBLEME
disconfort (durere, stres)
anxietate
temperatura inadecvata
disfunctie respiratorie
disfunctie circulatorie
alterare eliminarilor
potential de complicatii
deficit de autoingrijire
deficit motor
OBIECTIVE
combaterea durerii si anxietatii
pacientul sa prezinte o circulatie normala
pac. sa prezinte o respiratie adecvata
pac. sa se poata mobiliza
pac. sa se poata ingriji singur cat mai repede
pacientul sa aiba o temperatura adecvata
prevenirea complicatiilor imediate/tardive
INTERVENTII
urmarire f v&v
supraveghere pansament si tub de dren
schimbarea pozitiei la 2 ore
folosirea de saltele pneumatice, ciorapi de compresie
administrate tratament medicamentos prescris (antibiotic, anticoagulant, anti-ulcer de stres, analgezice, antitermice) + PEV (ser, ringer, G5%, G10%+insulina)
recoltare sange, urina pentru examene de laborator
alimentare adecvata starii pacientului:
– in ziua operatiei: hidratare parenterala + putina apa oral (daca nu exista varsaturi) la minim 3-6 ore postop.
– dieta usor digerabila (ceaiuri, supe simple) a doua zi postop
– dieta usoara-spre-obisnuita dupa primul scaun normal
– tranzitul de gaze ar trebui sa revina maxim a doua zi postop si a 3-a/4-a zi pt. materii fecale (in caz contrar, se folosesc parafina/glicerina/clisma + eventual tub de gaze – maxim 1h)
mobilizare precoce la marginea patului cat mai repede posibil
educare pacient (dieta, ingrijire rana)

FIBROMUL UTERIN – postoperator

fibrom uterin
Este cea mai frecventă tumoră benignă ce se  dezvoltă în stratul muscular al uterului.  Apare si se dezvolta în decursul perioadei reproductive a femeii, nivelele hormonale semnificativ ridicate contribuie la cresterea sa.  Aproximativ 40% din femeile de peste 35 ani sunt diagnosticate cu fibrom uterin. Dimensiune: cativa mm – pana la dimensiuni f. mari (cat o sarcina la termen). Se trateaza medicamentos, chirurgical (miomectomie), chirurgical radical (histerectomie totala/partiala)
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
preop:
sângerări menstruale abundente, cu cheaguri; sângerări intermenstruale;
durere la nivelul abdomenului inferior;
senzaţia de presiune la nivelul vezicii, micţiuni frecvente;
balonare abdominala, tenesme rectale
postop:
paloare, cianoza
temperatura crescuta (infectie); in mod normal, scade postop, creste la 38 in prima zi, revine la normaltahipnee – complicatie pulmonara
resp. zgomotoasa = obstructie p.
tahicardie = hemoragie/soc
retentie de urina (fara urinare la 6h postop)
peristaltism incetinit (primele gaze la 24h, primul scaun la max. 48h)
durere
pansament umezit, cu sange – ineficient; tub de dren – impermeabil = obstructie
tranzit intestinal incetinit; ileus postoperator
imobilizare la pat postop
cefalee (post-anestezie)
delir postoperator (TI) sau disfunctie cognitiva postoperatorie
PROBLEME
disconfort (durere, stres)
anxietate
temperatura inadecvata
disfunctie respiratorie
disfunctie circulatorie
alterare eliminarilor
potential de complicatii
deficit de autoingrijire
deficit motor
OBIECTIVE
combaterea durerii si anxietatii
pacientul sa prezinte o circulatie normala
pac. sa prezinte o respiratie adecvata
pac. sa se poata mobiliza
pac. sa se poata ingriji singur cat mai repede
pacientul sa aiba o temperatura adecvata
pac. <40 ani sa isi poata relua activitatea in 1-2 luni max.
prevenirea complicatiilor imediate/tardive
INTERVENTII
urmarire f v&v
supraveghere pansament si tub de dren (daca exista)
administrate tratament medicamentos prescris (antibiotic, anticoagulant, anti-ulcer de stres, analgezice, antitermice) + PEV (ser, ringer, G5%, G10%+insulina)
recoltare sange, urina pentru examene de laborator
alimentare adecvata starii pacientului:
– in ziua operatiei: hidratare parenterala + putina apa oral (daca nu exista varsaturi) la minim 3-6 ore postop.
– dieta usor digerabila (ceaiuri, supe simple) a doua zi postop
– dieta usoara-spre-obisnuita dupa primul scaun normal
– tranzitul de gaze ar trebui sa revina maxim a doua zi postop si a 3-a/4-a zi pt. materii fecale (in caz contrar, se folosesc parafina/glicerina/clisma + eventual tub de gaze – maxim 1h)
mobilizare precoce la marginea patului cat mai repede posibil
educare pacient (dieta, ingrijire rana, viata sexuala postoperator)

FRACTURA DE COL FEMURAL – postop

fractura col femural postop
Colul femural este regiunea anatomica a femurului situata intre capul femural si regiunea pertrohanteriana. Este rara la copil si adult tanar (desi apare la pac. din ce in ce mai tineri). Pot fi CU DEPLASARE MICA (fracturi angrenate) – pot fi tratate cu gips + kinetoterapie / fixare cu 2 suruburi sau CU DEPLASARE – care nu se pot consolida spontan si evolueaza invariabil (fara int. chirurgicala) catre complicatii. Cu osteosinteza stabila, fractura se consolideaza in 3-4 luni postop. Artroplastie totala – acetabulum + cap femural; Hemiartroplastie – doar capul femural (care poate fi imobil – Moore sau mobil – proteze moderne)
Circumstante de aparitie
traumatisme, sporturi, iarna (gheata), greutate corporala
varsta + afectiuni (rahitism, osteoporoza, afect. degenerative)
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
preop:
durere vie
impotenta functionala a membrului inferior
intreruperea continuitatii osului
netransmisibilitatea miscarii
postop:
paloare, cianoza
temperatura crescuta (infectie); in mod normal, scade postop, creste la 38 in prima zi, revine la normal
tahipnee – complicatie pulmonara
resp. zgomotoasa = obstructie p.
tahicardie = hemoragie/soc
retentie de urina (fara urinare la 6h postop)
peristaltism incetinit (primele gaze la 24h, primul scaun la max. 48h)
durere
pansament umezit, cu sange – ineficient
tranzit intestinal incetinit; ileus postoperator
imobilizare la pat postop
cefalee (post-anestezie)
delir postoperator (TI) sau disfunctie cognitiva postoperatorie
PROBLEME
disconfort (durere, stres)
anxietate
temperatura inadecvata
disfunctie respiratorie
disfunctie circulatorie
risc de alterare eliminarilor
potential de complicatii
deficit de autoingrijire
deficit motor – incapacitate de-a se misca
OBIECTIVE
combaterea durerii si anxietatii
pacientul sa prezinte o circulatie normala
pac. sa prezinte o respiratie adecvata
pac. sa se poata mobiliza
pac. sa se poata ingriji singur cat mai repede
pacientul sa aiba o temperatura adecvata
pac. sa isi poata relua activitatea cat mai rapid
fractura sa se consolideze in 3-4 luni maximum
prevenirea complicatiilor imediate/tardive
INTERVENTII
urmarire f v&v
supraveghere pansament si tub de dren (daca exista)
toaleta la pat pe regiuni; schimbare haine; masaj (eventual cu spirt)
observarea aparatului gipsat – orice mirosuri, scurgeri
pozitionarea pacientului in pat
schimbarea pozitiei la 2 ore
folosirea de saltele pneumatice, ciorapi de compresie
administrate tratament medicamentos prescris (antibiotic, anticoagulant, anti-ulcer de stres, analgezice, antitermice) + PEV (ser, ringer, G5%, G10%+insulina)
recoltare sange, urina pentru examene de laborator
alimentare adecvata starii pacientului:
– in ziua operatiei: hidratare parenterala + putina apa oral (daca nu exista varsaturi) la minim 3-6 ore postop.
– dieta usor digerabila (ceaiuri, supe simple) a doua zi postop
– dieta usoara-spre-obisnuita dupa primul scaun normal
– tranzitul de gaze ar trebui sa revina maxim a doua zi postop si a 3-a/4-a zi pt. materii fecale (in caz contrar, se folosesc parafina/glicerina/clisma + eventual tub de gaze – maxim 1h)
mobilizare precoce la marginea patului cat mai repede posibil
educare pacient (dieta, ingrijire rana, mobilizare postoperator, revenire la consult)

FRACTURA DE GAMBA – postop

fractura tibie
Fracturile  oaselor  gambei  reprezinta probleme de discontinuitate la  nivelul  tibiei  sau/si
peroneului (fibulei).  Pot fi inchise/deschise (plaga), cu/fara hemoragie importanta, cu/fara stare de soc.
Tratamentul chirurgical: osteosinteza cu fixare interna/externa/mixta cu suruburi, brose, tije, placi, cerclaje, fir metalic
Circumstante de aparitie
Accidente rutiere, caderi de la inaltime
zdrobiri de diferite cauze
accidente sportive, casnice
varsta + afectiuni (osteoporoza) + greutate corporala
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
preop:
durere vie
netransmisibilitatea miscarilor
mobilitate anormala/impotenta functionala a segmentului
lipsa puls la periferie, extremitate rece, paloare
stare de soc
postop:
paloare, cianoza
temperatura crescuta (infectie); in mod normal, scade postop, creste la 38 in prima zi, revine la normal
tahipnee – complicatie pulmonara
resp. zgomotoasa = obstructie p.
tahicardie = hemoragie/soc
retentie de urina (fara urinare la 6h postop)
peristaltism incetinit (primele gaze la 24h, primul scaun la max. 48h)
durere
pansament umezit, cu sange – ineficient, schimbare
tranzit intestinal incetinit; ileus postoperator
imobilizare la pat postop
cefalee (post-anestezie)
delir postoperator (TI) sau disfunctie cognitiva postoperatorie
PROBLEME
disconfort (durere, stres)
anxietate
temperatura inadecvata
disfunctie respiratorie
disfunctie circulatorie
risc de alterare eliminarilor
potential de complicatii
deficit de autoingrijire
deficit motor – incapacitate de-a se misca
OBIECTIVE
combaterea durerii si anxietatii
pacientul sa prezinte o circulatie normala
pac. sa prezinte o respiratie adecvata
pac. sa se poata mobiliza
pac. sa se poata ingriji singur cat mai repede
pacientul sa aiba o temperatura adecvata
pac. sa isi poata relua activitatea cat mai rapid
fractura sa se consolideze in 3-4 luni maximum
prevenirea complicatiilor imediate/tardive
INTERVENTII
urmarire f v&v
supraveghere pansament si tub de dren (daca exista)
toaleta la pat pe regiuni; schimbare haine; masaj (eventual cu spirt)
observarea aparatului gipsat – orice mirosuri, scurgeri
pozitionarea pacientului in pat
schimbarea pozitiei la 2 ore
folosirea de saltele pneumatice, ciorapi de compresie
administrate tratament medicamentos prescris (antibiotic, anticoagulant, anti-ulcer de stres, analgezice, antitermice) + PEV (ser, ringer, G5%); plasma, MER la nevoie
recoltare sange, urina pentru examene de laborator
pansament plaga la 2 zile; fire scoase in ziua 11
alimentare adecvata starii pacientului:
– in ziua operatiei: hidratare parenterala + putina apa oral (daca nu exista varsaturi) la minim 3-6 ore postop.
– dieta usor digerabila (ceaiuri, supe simple) a doua zi postop
– dieta usoara-spre-obisnuita dupa primul scaun normal
– tranzitul de gaze ar trebui sa revina maxim a doua zi postop si a 3-a/4-a zi pt. materii fecale (in caz contrar, se folosesc parafina/glicerina/clisma + eventual tub de gaze – maxim 1h)
mobilizare precoce la marginea patului cat mai repede posibil
educare pacient (dieta, ingrijire rana, mobilizare postoperator, revenire la consult)

COXARTROZA – postop
Sau artroza soldului, reprezinta o artropatie croinca, caracterizata prin degenerarea cartilajului articular si leziuni proliferative ale tesutului osos subiacent. Oasele vin in contact direct (os pe os), determinand durere si intepenirea soldului. Fara tratament, boala evolueaza pana la durere permanenta insuportabila.
Circumstante favorizante
risc genetic
persoanele in varsta, cu traumatisme, cu afectiuni cronice
obezitate
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
preop:
disconfort si rigiditate in zona inghinala/fesa/sold la trezire
durere care se accentueaza la efort si se amelioreaza la repaos
durere permanenta, insuportabila la mers
incapacitatea de-a rasuci, misca soldul
atrofierea muschilor din cauza subutilizarii lor
postop:
interzicerea oricarei miscari a membrului
treziri frecvente
paloare, cianoza
temperatura crescuta (infectie); in mod normal, scade postop, creste la 38 in prima zi, revine la normal
tahipnee – complicatie pulmonara
resp. zgomotoasa = obstructie p.
tahicardie = hemoragie/soc
retentie de urina (fara urinare la 6h postop)
peristaltism incetinit (primele gaze la 24h, primul scaun la max. 48h)
durere
pansament umezit, cu sange – ineficient
tranzit intestinal incetinit; ileus postoperator
imobilizare la pat postop
cefalee (post-anestezie)
delir postoperator (TI) sau disfunctie cognitiva postoperatorie
PROBLEME
disconfort (durere, stres)
anxietate
temperatura inadecvata
disfunctie respiratorie
disfunctie circulatorie
risc de alterare eliminarilor
potential de complicatii
deficit de autoingrijire
deficit motor – dificultate de-a se misca
dificultati in a se odihni
OBIECTIVE
combaterea durerii si anxietatii
pacientul sa prezinte o circulatie normala
pac. sa prezinte o respiratie adecvata
pac. sa se poata mobiliza
pacientul sa se poata odihni
pac. sa se poata ingriji singur cat mai repede
pacientul sa aiba o temperatura adecvata
pac. sa isi poata relua activitatea cat mai rapid
prevenirea complicatiilor imediate/tardive
INTERVENTII
urmarire f v&v
supraveghere pansament si tub de dren (daca exista)
toaleta la pat pe regiuni; schimbare haine; masaj (eventual cu spirt)
observarea aparatului gipsat – orice mirosuri, scurgeri
pozitionarea pacientului in pat
schimbarea pozitiei la 2 ore
folosirea de saltele pneumatice, ciorapi de compresie
administrate tratament medicamentos prescris (antibiotic, anticoagulant, anti-ulcer de stres, analgezice, antitermice) + PEV (ser, ringer, G5%)
recoltare sange, urina pentru examene de laborator
alimentare adecvata starii pacientului:
– in ziua operatiei: hidratare parenterala + putina apa oral (daca nu exista varsaturi) la minim 3-6 ore postop.
– dieta usor digerabila (ceaiuri, supe simple) a doua zi postop
– dieta usoara-spre-obisnuita dupa primul scaun normal
– tranzitul de gaze ar trebui sa revina maxim a doua zi postop si a 3-a/4-a zi pt. materii fecale (in caz contrar, se folosesc parafina/glicerina/clisma + eventual tub de gaze – maxim 1h)
mobilizare precoce la marginea patului cat mai repede posibil
educare pacient (dieta, ingrijire rana, mobilizare postoperator, revenire la consult, utilizare carje/cadru, gimnastica de recuperare)
eliminare normala

DZ

hipoglicemie hiperglicemie
Def: Sindrom metabolic caracterizat prin valori crescute ale glucozei in sange (hiperglicemie) si dezechilibre metabolice (polifagie, polidipsie, poliurie), din cauza unei rezistente crescute a celulelor la insulina, combinata uneori cu productia insuficiente de insulina (DZ2) / distrugerii autoimune (autoanticorpi) a celulelor beta din pancreas (DZ1). DZ2 este descoperit oricand (de regula la varsta adulta, uneori chiar tardiv – batranete), DZ1 este descoperit din copilarie.
Circumstante de aparitie
risc genetic
boli care scad functia pancreasului, actionand asupra cel. beta (traumatisme, pancreatite, alcoolism, sifilis, tumori invazive)
tratamentul cu citostatice, imunosupresive, glucocorticoizi, ACTH (sau s. Cushing)
Manif. de dependenta:
– senzatie accentuata de sete si foame (5l / 5l / 24 h)
– poliurie; senzatie de gura uscata
– astenie fizica si intelectuala
– lipotimii
– scadere inexplicabila in greutate
– vedere neclara
– crampe musculare
– prurit
– vindecare lenta a ranilor
PROBLEME
– alimentatie inadecvata (exces)
– deshidratare
– intoleranta la activitati fizice/intelectuale
– anxietate
– risc de alterare a integritatii tegumentelor si mucoaselor
– risc de complicatii acute/cronice
– vulnerabilitate
– refuz de a se conforma tratamentului
– refuz de a accepta schimbare regimului de viata
– cunostinte insuficiente despre boala
OBIECTIVE: Pacientul sa
– se alimenteze si sa se hidrateze adecvat cu nevoile sale
– isi respecte conditia fizica si intelectuala
– aiba confort psihic/sa se simta in siguranta
– prezinte tegumente si mucoase integre
– nu prezinte complicatii acute/cronice
– accepte si urmeze tratamentul
– prezinte interes fata de schimbarea regimului de viata
– prezinte suficiente cunostinte despre boala, tratament si efectele sale adverse (HIPOGLICEMIE!)
INTERVENTII:
– comunicarea cu pacientul: informare despre cauze, simptome, evolutia bolii, regimul igieno-dietetic si importanta respectarii sale
– educatia pentru sanatate: administrarea insulinei (orar, tehnica, riscuri), calcularea ratiei glucidelor admise, monitorizarea glicemiei (glucotest), recunoasterea semnelor hipoglicemiei/cetoacidozei diabetice, controlul greutatii.
– monitorizarea FV si Veg (TA, P, T, R, diureza, scaun)
– asigurarea conditiilor de mediu si igiena
– alimentare si hidratare
– asigurarea pozitiilor in pat, mobilizare
– prevenirea complicatiilor
– recoltarea produselor biologice
– sange: glicemie, HLG, Hb1Ac, colesterol, TAG, proteine, ionograma, acid uric, VSH
– urina: glicozurie, ionograma, corpi cetonici, proteine, urocultura
– administrarea medicamentelor: insulina (sc), medicatie adjuvanta
INSULINA:
– preprandiala: in regiunea abdominala (absorbtie mai rapida)
– bazala: regiunea anterioara a coapselor.
– NU se schimba zona generala, se variaza doar locatia stanga/dreapta cu 2 degete (cu atentie la ombilic la I.p)
– rapida, normala (R) intermediara (NPH), lenta (lente, ultralente: LANTUS, LEVEMIR) + premixate
– i.v.: come hiperglicemice, stari hiperglicemice; perfuzie continua, infuzomat, injectii repetate – numai i. cu durata scurta de actiune
– i.m.: alternativ la i.m. neabordabila; disconfort = nerecomandabil
– seringi speciale (unitati); pen-uri (“stilouri” cu cartuse)

PNEUMONIE ACUTA (BACTERIANA)

pneumonie
Pneumonia acuta este inflamatia unui (sau ambilor) plaman cu bacterii patogene (S. pneumoniae, P. aeruginosa, H. influenzae, Pneumococi, Klebsiella, alte bacterii anaerobe), aparuta ca boala primara sau ca un proces final (si fatal) la un pacient care are deja probleme sistemice de sanatate.
Circumstante
mai frecvent la barbati, mai ales iarna
varsta (copii, varstnici)
secundar unor infectii virale (gripe, corize, laringite)
frig, alcoolism, umiditate, poluare
oboseala fizica&psihica
boli cronice (IC, ciroza, DZ)
septicemie
manevre chirurgicale
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
hipertermie (>38C) sau hipotermie (<35C, rar)
tahipnee (>18 rpm)
tahicardie (>100 bpm) sau bradicardie (<60bpm)
cianoza centrala
status mental alterat
astenie
Pneumococ: debut brusc, frison unic, grav, febra in platou, polipnee, junghi toracic, tuse + expectoratie (galben-ruginie, verzuie, vascoasa), tahicardie, herpes labial
Streptococ/Stafilococ: debut insidios, frisoane, dispnee cu cianoza, stare generala alterata, sputa de culoare ruginie-rosiatica
PROBLEME
alterarea respiratiei
obstructia cailor respiratorii
potential de deshidratare
disconfort
risc de complicatii
OBIECTIVE
combaterea disconfortului si anxietatii
pac. sa aiba caile respiratorii libere
pac. sa respire normal
prevenirea complicatiilor
pac. sa fie hidratat adecvat
INTERVENTII
asigurare repaos la pat (sezand in per. febrile, pozitii care faciliteaza expectoratia)
aerisire incapere
oxigenoterapie (umidificat)
dezobstruarea cailor respiratorii (aspiratie)
alimentatie lichida/semilichida, cu aport caloric corespunzator necesitatilor. Se trece la alimentatie normala treptat
hidratare corecta (cu un plus pentru pierderea prin frison, transpiratie, polipnee)
igiena tegumentelor si a mucoaselor; cavitate bucala post expectoratie
mobilizare pacient pentru mentinerea tonusului muscular
observarea f v.&v.
recoltarea de produse biologice pentru examene de laborator (EAB, ionograma, HLCG, form. leucocitara, cortisol, LDH, sputa, exsudat, urina, hemoculturi – in frison, uroculturi)
administrare tratament med. prescris (etiologic, simptomatic, complicatii)
observarea eventualelor complicatii (febra post antibiotice, modificari ale sputei, intensificarea durerilor toracice, scaderea tolerantei la efort)
consum lichide pentru fluidificare secretii
alternare activitate/repaos
exercitii respiratorii

sputa

Recapitulare examen (8) – cateva boli

In continuarea partii 5, unde scriam despre Pancreatita Acuta, IMA, Epilepsie, DZ tip 1, HTA esentiala

Infectia Urinara, Insuficienta Renala Acuta, Colica Renala + Litiaza Renala (difera foarte putin, la colica ar trebui scoase niste elemente la interventii),

Hepatita Virala B, Hepatita Cronica,

Colecistita, Litiaza Biliara, Colica Biliara,

Angina Pectorala

INFECTIA URINARA

UTI
Este declansata de actiunea unor bacterii patogene asupra tractului urinar. Pot fi categorisite in superioare (pielonefrita) sau inferioare (cistita, uretrita, prostatita). Majoritar: pielonefrite/cistite. Cauzate majoritar de bacterii, apoi de fungi (candida in special), virusi si paraziti (cauzele non-bacteriene apar in special la imunocompromisi).
CIRCUMSTANTE DE APARITIE
contaminare ascendenta (infectii BTS, manevre instrumentale nesterile)
contaminare descendenta (rinichi/bazinet – hematogene)
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
disurie, polakiurie, anurie, hematurie, piurie, bacteriurie
tenesme vezicale; dureri suprapubiene
febra (in special la pielonefrite, rar la cistite)
scurgeri purulente (uretrita)
dureri in flancuri
colici
greata si varsaturi
semnul Giordano +
PROBLEME
disconfort (durere, disurie)
alterarea eliminarii urinare
potential de complicatii
hipertermie
alterarea perfuziei tisulare
anxietate
OBIECTIVE
combaterea infectiei
prevenirea complicatiilor
combaterea manifestarilor clinice acute
pacientul sa prezinte o temp. normala
pacientul sa aiba perfuzie tisulara normala
combaterea disconfortului, anxietatii
INTERVENTII
administrarea de lichide (PEV)
asigurare repaos la pat
recoltare sange si urina pentru examene laborator
urmarirea bilantului hidric (intrari/iesiri
asigurare microclimat
masurare f. vitale
observarea s&s complicatii
educare pacient
administrarea tratamentului medicamentos prescris (AINS, antibiotice, analgezice, antitermice)
bai de sezut
montare sonda vezicala la nevoie

INSUFICIENTA RENALA ACUTA

IRA
IRA reprezinta suprimarea brusca a functiei renale, care determina acumularea de produsi metabolici toxici in sange.
Circumstante de aparitie:
scaderea aportului sanguin la rinichi (deshidratari, hemoragii, arsuri, soc)
scaderea filtratului glomerulalr/capacitatii functionale
necroza tubulara (intoxicatii, soc toxico-septic, nefropatii)
obstructia cailor excretoare (litiaza vezicala, tumori)
Manif. de dependenta:
tahicardie, aritmii, cresterea TA
edem
varsaturi, greata, anorexie
astenie, somnolenta, confuzie, coma
oligurie/anurie
PROBLEME:
alterarea respiratiei
alterarea eliminarilor
alterarea perfuziei tisulare
alterarea nutritiei
deficit de autoingrijire
anxietate
durere
OBIECTIVE:
evaluarea f. renale
inlaturarea cauzelor declansatoare
corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice
suprav. f. vitale si veg.
prevenirea complicatiilor
asigurarea nutritiei adecvate
educarea pacientului
INTERVENTII:
aplicarea masurilor de urgenta
asigurare repaos la pat
recoltare sange si urina pentru examene laborator
urmarirea respiratiei (Kussmaul in acidoza)
urmarirea bilantului hidric (intrari/iesiri
asigurare microclimat
masurare f. vitale
observarea s&s complicatii
ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale (eliminare – sonda, excretie – pampers etc.)
educare pacient

COLICA RENALA
Reprezinta durerea inghinala care iradiaza in spate in zona lombara, cu debut brusc si caracter spasmodic.
LITIAZA RENALA
O afectiune caracterizata prin prezenta calculilor de etiologie diversa (acid oxalic, acid uric, fosfati) in bazinet si caile urinare.
litiaza renala
Circumstante de aparitie + factori favorizanti
staza urinara, infectii urinare repetate
hiperparatiroidie,
osteoporoza (fosfat + oxalat de calciu sunt eliminate)
deshidratari masive
guta (se elimina acid uric)
rinichi polichistic
modificare pH urinar: scade aciditate => precipitare acid oxalic; creste aciditatea => precipita acidul uric; mediul devine alcalin => precipita fosfati
+ clima calda/uscata
+ imobilizare prelungita la pat
+ aport excesiv de saruri minerale (apa bogata in saruri de calciu)
+ alimente bogate in oxalati (spanac, ciocolata, cacao, viscere)
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
durere lombara permanenta/provocata de efort, cu caracter spasmodic, instalata brusc
localizata unilateral, cu iradiere de-a lungul ureterului spre organele genitale externe
dureaza minute-ore (2-6)
pozitie antalgica (fetala: DL, membrele inf. flectate)
anxietate, agitatie, neliniste
tenesme vezicale, disurie, polakiurie, hematurie
greturi, varsaturi, meteorism, constipatie
paloare, transpiratii, extremitati reci, tahicardie/bradicardie, hipotensiune, lipotimii, stare de soc, convulsii, delir, febra moderata
semnul GIORDANO pozitiv
PROBLEME:
anxietate
alterarea confortului
potential pentru deficit de volum lichidian (varsaturi, transpiratii)
potential de alterare a nutritiei prin deficit (greata+varsaturi)
potential de complicatii – pacientii cu HTA, IC nu mai pot urma cura cu diuretice
– dilatatia pielo-caliceala
OBIECTIVE
combaterea durerii, anxietatii
asigurarea confortului
prevenirea complicatiilor
corectarea eventualelor dezechilibre hidro-el.
asigurarea dietei corespunzatoare
INTERVENTII
repaos la pat
calmarea durerii
combaterea starii de soc
recoltarea de sange si urina pentru examinari de lab.
suport psihic al pacientului
observarea unor s&s ale unor complicatii (anurie, febra)
aplicarea tratamentului specific in fct. de natura calculului:
litiaza calcica: scadere aport de calciu, administrare medicamente care scad absorbtia Ca, reducerea alimentelor bogate in oxalati (tomate, telina, sfecla, citrice, ciocolata)
litiaza oxalica: dieta fara telina, cacao, sucuri de citrice
litiaza urica: dieta bogate in vegetale, hipoproteica, fara ridichi, fasole, mazare, ciuperci, ciocolata, conopida
litiaza fosfatica: dieta hiposodata, bogata in proteine si lipide, fara branza, oua, legume uscate
educarea pacientului
cura balneara
pregatire pacient pentru interventii (chirurgicale: pielolitotomie, ureterolitotomie; litotripsie ultrasonica = ESWL; cistoscopie cu ablatie)

HEPATITA VIRALA B
Reprezinta infectia ficatului cu v.h.B (VHB), unul dintre cele 5 virusuri identificate pana acum care cauzeaza hep. virale (A,C,D,E). Infectia poate fi acuta (<6 luni) sau cronica (>6 luni). 95% dintre HVB sunt acute, sistemul imunitar invingand virusul in cateva luni. La nou-nascuti, doar 5% sunt in stare sa invinga virusul (risc de cronicizare f. mare). Cand se cronicizeaza, exista riscul de-a dezvolta insuf. hepatica, ciroza sau cancer hepatic.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
anorexie
greata+varsaturi
slabiciune, oboseala
dureri abdominale/generalizate
icter
urina inchisa la culoare
febra slaba
prurit
sindrom de tip boala serului / poliarterita nodoasa (vasculita necrotica multisistemica)
PROBLEME
stare generala alterata
disconfort (durere, astenie)
risc de hemoragii
deficit de alimentare
anxietate
risc de complicatii
OBIECTIVE
combaterea durerii, anxietatii
asigurarea confortului
prevenirea complicatiilor
INTERVENTII
supravegherea functiilor vitale si veg.
psihoterapie
administrarea tratamentului prescris
recoltarea probelor de sange si urina
educarea pacientului
suport psihic

HEPATITA CRONICA

hepatita cronica
Hepatita cu durata mai mare de 6 luni este numita “cronica”. H. cronice sunt un grup de boli ale ficatului caracterizate prin leziuni inflamatorii difuze si cronice ale ficatului, cu cauze si evolutii diferite.
Factori determinanti
VHB, VHC (60-70% din total, cam 75% dintre cazurile de H. acuta C devin cronice)
medicamente (isoniazida, metildopa, nitrofurantoin)
abuzul de alcool
steatoza hepatica nonalcoolica
factori genetici – boli genetice
boala celiacala
TBC
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
debut insidios (50-60% cazuri) – debut brusc in rest
astenie
dureri musculare generalizate
balonare, greata, varsaturi, dureri epigastrice, icter, casexie
cefalee, insomnie, somnolenta
irascibilitate, apatie
oligurie, urina inchisa la culoare
constipatie, steatoree
telangiectazii, prurit, ascita
encefalopatii hepatice, coagulopatii
ciroza (mai ales la C, B+D) => cancer hepatic
PROBLEME
hipertermie
disconfort (dureri)
deficit de alimentatie
deficit de eliminare (scaun/urina)
afectarea tegumentelor si a mucoaselor
anxietate
OBIECTIVE
diminuarea febrei
combaterea g&v, durerii, anxietatii
pacientul sa aiba confort f&p
pacientul sa prezinte tegumente si mucoase continue si curate
pacientul sa fie alimentat corespunzator
pacientul sa elimine normal
INTERVENTII
izolarea pacientului (spital – o perioada)
repaos la pat
observarea f v&v
recoltarea sangelui, urinei
combaterea febrei
asigurare microclimat
administrarea medicamentelor prescrise (in functie de cauza)
asigurarea unei diete adecvate
educarea pacientului (boala, cauze, tratament, dieta)

COLECISTITA ACUTA

colecistita
Este o afectiune a veziculei biliare, caracterizata prin inflamatia organului – un sindrom dureros abdominal acut, insotit de febra si modificari locale.
FACTORI FAVORIZANTI
litiaza biliara
torsiunea, angulatia, malformatia (congenitala) canalului cistic
anomalii vasculare
fibroza secundara inflamatiei canalului cistic
compresiunea canalului cistic prin aderenta
periduodenita
ulcer peptic – contiguitate => inflamare si edem cistic
ascariaza (blocare)
compresia de catre ganglionii limfatici hipertrofici
infiltratie neoplazica
colmatare (“noroi” biliar, exsudat inflamator, detritus)
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
dureri abdominale – hipocondrul drept, iradiere dorsala in dreapta, urcand spre omoplat, umar drept, rar coboara lateral.
greata+varsaturi, balonare, constipatie, gust amar, pirozis
frison, febra
cefalee, agitatie
oboseala la efort
PROBLEME
alimentare inadecvata (g+v, pirozis etc.)
eliminari inadecvate (constipatie)
hipertermie
risc de complicatii
anxietate
risc de infectii
stare generala alterata = disconfort (dureri, oboseala)
OBIECTIVE
calmarea durerii
combaterea disconfortului, anxietatii
pacientul sa prezinte o temperatura normala
pacientul sa prezinte eliminari adecvate
prevenirea complicatiilor
pacientul sa fie alimentat corespunzator nevoilor sale
INTERVENTII
repaos la pat
administrare medicamente prescrise (analgezice, antispastice, antibiotice)
supraveghere f. v&v
supravegherea coloratiei tegumentelor + starii generale a pac.
ajutarea pacientului sa vomite + toaleta cavitatii bucale; notarea aspectului si cantitatii varsaturii
recoltare sange (HLCG, bilirubina, transaminaze, ionograma, rez. alcalina, N, glicemie, amilazemie) si urina (urobilinogen, pigmenti biliari)
educarea pacientului (boala, cauze, tratament, dieta, efort, fumat&alcool, control)
pregatire pacient pentru investigatii
in caz de complicatii, pregatirea pacientului pentru interventii (chirurgicale)

COLICA BILIARA

litiaza biliara
Reprezinta o durere puternica, spasmodica, cu debut si sfarsit brusc, localizata in hipocondrul drept sub coaste (iradiere in spate: coloana, umar si omoplat drept), cauzat de bolile cailor biliare (litiaza biliara, colecistite, infectii, dischinezie biliara, tumori biliare).
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
durere in hipocondrul drept/epigastru, cu iradiere dorso-lombara, scapulara dr., umar drept
greturi+varsaturi
icter
febra / frison
semnul MURPHY +
PROBLEME
anxietate
risc de infectii
risc de complicatii
stare generala alterata
deficit de alimentare
deficit de eliminare
disconfort (durere, anorexie, greata&v)
OBIECTIVE
pacientul sa fie alimentat corespunzator nevoilor sale
pacientul sa elimine normal
pacientul sa prezinte o temperatura normala
pacientul sa prezinte o stare generala buna
asigurare confort
combaterea durerii, anxietatii
prevenirea complicatiilor
INTERVENTII
repaos la pat
administrare medicamente prescrise (analgezice, antispastice)
supraveghere f. v&v
supravegherea coloratiei tegumentelor + starii generale a pac.
ajutarea pacientului sa vomite + toaleta cavitatii bucale; notarea aspectului si cantitatii varsaturii
administrare alimentatie hidrica (ceai tei, musetel, menta) – fara alimentatie solida o vreme
recoltare sange (HLCG, bilirubina, transaminaze, ionograma, rez. alcalina, N, glicemie, amilazemie) si urina (urobilinogen, pigmenti biliari)
calmarea varsaturilor (antiemetice Torecan, Emetiral)
combaterea infectiilor (antibiotice)
corectarea tulburarilor hidroel./acid-bazice
punga de gheata pe hipocondrul drept
pregatire pentru tratament chirurgical in caz de evolutie nefavorabila
educare pacient (boala, cauze, regim, medicamente)

LITIAZA BILIARA
Afectiune cauzata de dezvoltarea unor calculi biliari in vezicula biliara sau in caile biliare extra/intrahepatice, a caror prezenta se poate manifesta clinic (sau nu = asimptomatica/latenta).
CIRCUMSTANTE DE APARITIE
Hormonii feminini (menopauza, graviditate, post-pubertate); terenul genetic
diabet zaharat
obezitate/dislipidemii/abuz de grasimi
guta
litiaza renala
astm bronsic
sedentarism
surmenaj, traume psihice
constipatie
infectii intestinale/biliare
malformatii congenitale
repaos lung la pat (tratament spitalicesc, alimentatie parenterala, trauma majora, paralizie)
boli cauzatoare de hemoliza (=> multa bilirubina)
formare: colesterol sau bilirubinat de calciu/pigmenti
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
durere, jena in hipocondrul drept (iradiere scapula/umar drept), in special dupa efort, calatorii lungi, abateri de la un regim alimentar, post negru
tulburari de tranzit (constipatie spastica, diaree postprandiala)
greturi+varsaturi, balonari, pirozis, regurgitatii acide, gust amar
febra, hipotensiune, tahicardie, icter => complicatii
semnul MURPHY +
post-colecistectomie, 5-10% dintre pacienti fac diaree cronica
PROBLEME
alterarea confortului (durere puternica)
anxietate
potential de deficit hidric/alimentar (greata, varsaturi, transpiratii)
potential de complicatii
alterarea
OBIECTIVE
combaterea disconfortului, anxietatii
pacientul sa nu prezinte complicatii
pacientul sa nu mai prezinte durere
echilibrarea hidroel.
pacientul sa prezinte o temperatura normala
pacientul sa fie alimentat corespunzator
INTERVENTII
repaos la pat
supraveghere f. v&v
supravegherea coloratiei tegumentelor + starii generale a pac.
ajutarea pacientului sa vomite + toaleta cavitatii bucale; notarea aspectului si cantitatii varsaturii
administrare alimentatie hidrica (ceai tei, musetel, menta)
recoltare sange (HLCG, bilirubina, transaminaze, ionograma, rez. alcalina, N, glicemie, amilazemie) si urina (urobilinogen, pigmenti biliari)
calmarea varsaturilor (antiemetice Torecan, Emetiral)
administrare tratament antalgic, antiemetic, dizolvant (acid ursodeoxicolic = URSOFALK)
pregatire pentru interventii (chirurgicale – complicatii/pacienti cu alte afectiuni, ESWL)
educare pacient (boala, tratament, complicatii)
educare pacient in privinta regimului alimentar (aport scazut de lipide) si a beneficiului exercitiilor fizice
combaterea diareei cronice cu saruri biliare post colecistectomie (loperamid sau colestiramina)

ANGINA PECTORALA

angina-pectoris
Este o forma de manifestare a bolii cardiace ischemice, caracterizata prin crize de durere retrosternala care apar la efort sau la emotii, dureaza cateva minte si dispar la incetarea cauzelor sau la administrarea nitroglicerinei (sublingual).
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
dispnee la efort, tuse
fatigabilitate
palpitatii
anxietate
HTA
retentie urinara
PROBLEME
risc crescut de infectii
dureri precordiale
alterarea respiratiei
potential de complicatii
dificultati in a respira
alterarea diurezei
anxietate
OBIECTIVE
calmarea durerii si a anxietatii
pacientul sa respire normal
pacientul sa fie echilibrat psihic
pacientul sa prezinte o functie cardiaca normala
pacientul sa aiba o eliminare normala
INTERVENTII
evaluarea situatiei
administrare O2 umidificat pe masca/narine + verificare pulsoximetrie
indepartare secretii nazale
pozitionare pacient in poz. semisezanda/sezanda
educare pacient (tehnici de relaxare, informatii despre boala, factori favorizanti, gimnastica respiratorie)
pregatire pacient pentru investigatii
recoltare sange pentru examene de laborator
administrare medicamente prescrise (antitusive, bronhodilatatoare, nitroglicerina, betablocante, antialgice, diuretice)
monitorizare functii vitale si vegetative, ingesta/excreta
efectuare EKG in serie

Recapitulare examen (7) – intrebari “lacunare”

CLIC pentru partile 1, 2, 3, 4, 5, 6

Raspunsurile sunt alese de mine arbitrar, pentru ca mi s-au parut mai logice sau mai usor de retinut. Majoritatea intrebarilor au minim 7-8 raspunsuri “corecte” in mod normal. E de la sine inteles ca la examen nu se accepta prescurtarile mele 🙂

5 tulburari de limbaj: ALEXIE, DIZARTRIE, AFONIE, AFAZIE, ACALCULIE

5 tipuri de miscari ale membrelor:  PRONATIE, SUPINATIE, ADDUCTIE, ABDUCTIE, FLEXIE

5 tipuri de pozitii in pat: DD, DV, TRENDELENBURG, GINECOLOGICA, GENUPECTORALA

5 conditii biofiziologice pentru satisfacerea nevoii de a respira: VARSTA, SEX, EFORT FIZIC, SOMN/VEGHE, TEMPERATURA MEDIULUI AMBIANT

5 manifestari ale sindromului febril: SETE, DESHIDRATARE, PULS CRESCUT, DELIR, INAPETENTA

5 manifestari ale hipotermiei: CIANOZA EXTREMITATILOR, VASOCONSTRICTIE, SCADEREA T.A., TREMUR SI FRISON, SOMNOLENTA SI OBOSEALA

5 interventii in hipotermie: MASAJUL EXTREMITATILOR, INCALZIRE PACIENT (PATURI/TERMOFOARE), CRESTEM GRADUAL TEMPERATURA CAMEREI, ADMIN. CEAIURI, SUPE CALDE (PUTIN SI DES), REGIM HIPERPROTEIC, HIPERCALORIC

5 caracteristici de evaluat la respiratie: AMPLITUDINEA MISC. RESP., FRECVENTA M.R., SIMETRIA M.R., DISPNEEA, HEMOPTIZIA

5 moduri de masurare a temperaturii: AXILAR, RECTAL, ORAL, VAGINAL, INGHINAL (amuzant sau nu, baremul nu a auzit de si nu accepta “intrauricular”, sau “cu ajutorul unui termometru cu IR” sau “cu un termistor conectat intr-un cateter Swan-Ganz”)

5 examene facute din sangele capilar: MORFOLOGICE (FROTIU), HEMOGLOBINA, HEMATOCRIT, GR. SANGUINA, TIMPI COAGULARE/SANGERARE (baremul nu accepta “glicemie”, ha!)

5 tipuri de tulburari in EMISIA urinei: POLAKIURIE, DISURIE, ANURIE, ISCHIURIE, NICTURIE

5 reguli de administrare a medicamentelor: MEDICAMENTUL E PRESCRIS PENTRU UN ANUME PACIENT, RESPECTAREA CONC&CANTITATII, RESPECTAREA DOZEI, CAII DE ADMINISTRARE, ORARULUI, RESPECTAREA SOMNULUI FIZIOLOGIC AL BOLNAVULUI, EVITAREA INCOMPATIBILTATILOR INTERMEDICAMENTOASE

alta varianta pentru 5 reguli de admin. a medicamentelor: informarea pacientului asupra tratamentului si efectelor sale, respectarea medicamentului prescris, respectarea dozei de medicament (doza unica/doza pe 24h), respectarea caii de administrare, respectarea orarului si ritmului de administrare (pe engleza 5 R: right patient, right drug, right dose, right route, right time)

5 contraindicatii la admin. medicamentelor p.o.: M. INACTIVAT DE SECRETIILE DIGESTIVE, M. E IRITANT PENTRU MUCOASA GASTRICA, M. NU SE RESOARBE DIGESTIV, SE DORESTE UN EFECT RAPID, PAC. REFUZA MEDICAMENTUL. Aici am putea adauga cu succes “pacientul nu e informat corect” – cu exemplul dat de profesoara mea de nursing din anul 1 despre o pacienta tanara care habar-n-avea ca supozitoarele nu se inghit si care a molfait un supozitor cu un AINS pana a facut clabuci la gura…

5 accidente/incidente in injectia I.M.: PARALIZIE (LEZAREA N. SCIATIC), DURERE VIE (N. SCIATIC), RUPEREA ACULUI, HEMATOM (LEZAREA UNUI VAS DE SANGE), EMBOLIE (ADMIN. INCORECTA – IN VAS DE SANGE).

5 locuri de electie pentru injectii I.V.: FATA DORSALA A MAINII, V. BAZILICA, V. CEFALICA, V. SUBCLAVICULARE, V. ANTEBRATULUI

5 reguli de respectat la admin. cortizon: RESPECTAREA DOZEI SI RITMULUI ADMINISTRARII, RESP. ORARULUI ADMINISTRARII, RECOLTARE SANGE PENTRU  DOZAREA GLICEMIEI (indicatia dr.), SUPRAVEGHEREA TA, GREUTATE, INGESTA/EXCRETA, RESPECTAREA MASURILOR DE IGIENA A TEGUMENTELOR, MUCOASELOR SI LENJERIEI (prevenirea infectiilor)

5 tipuri de injectii: IV, IM, SC, ID, intracardiaca

5 forme farmac. de admin. a medicamentelor percutan: PUDRE, ALIFII, ULEIURI, UNGUENTE, SAPUNURI TERAPEUTICE

5 cai de administrare medicamentoasa: PARENTERALA, INHALATORIE, DIGESTIVA, PERCUTANATA, URINARA

5 indicatii pentru administrare med. rectal: PAC. REFUZA CALEA ORALA, PAC. ARE INTOLERANTA DIGESTIVA, PAC. ARE INTERVENTII CHIRURGICALE PE TUBUL DIGESTIV SUPERIOR, PAC. ARE TULBURARI DE DEGLUTITIE, CU SCOPUL DE A OBTINE UN EFECT LOCAL (SAU GENERAL)

5 tehnici de aplicare a med. pe supraf. mucoaselor: INSTILATIE (m. conjunctivala), INSTILATIE NAZALA, INSTILATIE IN CONDUCTUL AUDITIV EXTERN, APLICAREA DE POMEZI IN MUCOASA CONJUNCTIVALA, APLICAREA DE PULBERI IN MUCOASA CONJUNCTIVALA

5 accidente/incidente IV: HEMATOM, COLAPS, EMBOLIE, NECROZAREA TESUTULUI PERIVENOS, FLEBALGIE

5 cauze de complicatii in admin. medicam.: GRESELI DE ADMINISTRARE, ACTIUNEA TOXICA A MEDICAMENTULUI, HIPERSENSIBILIZAREA ORGANISMULUI, SOC ANAFILACTIC, LIPSA INDICATIEI MEDICULUI

5 manifestari caracteristice pneumoniei pneumococice: FEBRA IN PLATOU, FRISON UNIC, DEBUT BRUSC, TUSE, JUNGHI TORACIC

5 probleme ale pac. cu astm bronsic: DISCONFORT, ALTERAREA COMUNICARII, ALTERAREA RESPIRATIEI, ALTERAREA SOMNULUI, ANXIETATE

5 manif. caracteristice starii de rau astmatic: POLIPNEE, TIRAJ, CIANOZA, HTA, TAHICARDIE

5 factori iritanti responsabili de aparitia bronsitei cronice: TABAGISM, ALCOOLISM, POLUARE, VAPORI IRITANTI din INDUSTRIA CHIMICA, COND. ATMOSFERICE NEFAVORABILE

5 factori favorizanti pentru pneumonia pneumococica: FRIG, UMIDITATE, ALCOOLISM, BOLI CRONICE, OBOSEALA FIZICA SI PSIHICA

5 factori ce contribuie la aparitia TBC: UNELE TRATAMENTE MEDICAMENTOASE, VARSTA, SCADEREA REZISTENTEI ORGANISMULUI, CARACTERUL CONTAMINARII, TERENUL, DIABET, ALCOOLISM

5 simptome caract. TBC primare: TUSE, INAPETENTA, ASTENIE, SCADERE PONDERALA, STARE SUBFEBRILA

5 simptome caract TBC secundare: TUSE, TRANSPIRATII NOCTURNE, EXPECTORATIE REDUSA/ABUNDENTA, FEBRA VESPERALA, DISPNEE

5 metode de tratament ale afect. pulmonare cronice: CORTICOTERAPIA, DRENAJ POSTURAL, VENTILATIE MECANICA, DEZOBSTRUARE BRONSICA, CURA BALNEARA

5 alergeni – astm bronsic: POLEN, PRAF DE CAMERA, PAR DE ANIMALE, LAPTE, OUA, CARNE, PENICILINA

5 interventii AMG in ingrijirea pac. cu astm bronsic: APLICARE MASURI DE URGENTA IN CRIZA, INTERNAREA PACIENTULUI CU RAU ASTMATIC, EDUCAREA PACIENTULUI, MENTINEREA PACIENTULUI IN SEZAND, ADMINISTRAREA TRATAMENTULUI MEDICAMENTOS PRESCRIS

5 manif. de dependenta in IRespA: CIANOZA, DISPNEE, TAHICARDIE, DURERE TORACICA, TRANSPIRATII ABUNDENTE

5 manif. de dependenta in astm bronsic: ANXIETATE, DISPNEE EXPIRATORIE, ORTOPNEE, TRANSPIRATII, TUSE CU EXPECTORATII

5 manif de dependenta in IMA: DURERE ANTROCE ANGINOASA, DUREAZA +30 MIN., NU CEDEAZA LA NITROGLICERINA, TRANSPIRATII RECI, ANXIETATE MARCATA

5 probleme de dep. ale bolnavului cu IMA: ANXIETATE, SCADERE DEBIT CARDIAC, ALTERARE PERFUZIE TISULARA, DEFICIT DE AUTOINGRIJIRE, INTOLERANTA LA EFORT

5 cauze angina pectorala de efort: ARTERIOSCLEROZA CORONARIANA, ANEMIE, HIPERTIROIDISM, TAHICARDII PAROXISTICE, VALVULOPATII AORTICE

5 simptome specifice astmului bronsic: DISPNEE, NELINISTE, PRURIT, STRANUT, LACRIMARE, CEFALEE, DEBUT BRUSC, ABCES BRUTAL

5 simptome specifice pentru bronhopneumonia la copil: FEBRA RIDICATA (40 C), DISPNEE, POLIPNEE, TUSE, TIRAJ INTERCOSTAL

5 complicatii ale bp la copil: INSUF. CARDIACA, MENINGITA BACTERIANA, DIAREE + VARSTURI, CONVULSII FEBRILE, DECES

5 simptome ce insotesc hemoptizia: CALDURA RETROSTERNALA, GUST METALIC IN GURA, TUSE IRITATIVA, TAHIPNEE / TAHICARDIE, SANGE EXPECTORAT ROSU APRINS, SPUMOS, AERAT

5 interventii de urgenta in hemoptizie: REPAOS ABSOLUT (SEMISEZAND), REPAOS VOCAL ABSOLUT, TRATAMET HEMOSTATIC, COMBATEAREA ABCESULUI DE TUSE, TRATAMENT CHIRURGICAL DE URGENTA

5 semne in colecistita acuta: FEBRA, FRISOANE, DURERE, TULBURARI DIGESTIVE, PALIDITATE

5 investigatii complementare pentru colecistita acuta: HLCG, VSH, BILIRUBINA, UROBILINOGEN, ECOGRAFIE

5 complicatii ale colecistitei acute: PERFORATIE, GANGRENA, EMPIEM, FISTULA, PERITONITA

5 alimente recomandate post operatie in colecistita: APA, CEAI DULCE, OREZ, GRIS, IAURT

5 agenti etiologici colecistita acuta: COLIBACIL, ENTEROCOC (S. FAECALIS), STAFILOCOC, STREPTOCOC, SALMONELLA (3 coci si 2 bacili)

5 interventii de urgenta in colica biliara (spital): REPAOS LA PAT, RECOLTARE SANGE + URINA, CALMARE DURERE si AGITATIE, CALMARE VARSATURI, TRATAMENT CHIRURGICAL

5 cauze pentru IRenalaA: HIPOVOLEMIE, HIPOPERFUZIE RENALA, NEOPLASM VEZICAL, GLOMERULONEFRITE, HIPOTENSIUNE ARTERIALA

5 semne clinice ale IRA: HALENA AMONIACALA, VARSATURI, ANOREXIE, COMA, CONVULSII

5 tratamente conservatoare in IRA: MASURARE APORT LICHIDIAN, LIMITARE LICHIDE (400 ml + PIERDERILE DIN ZIUA PRECEDENTA), TRATAMENTUL ACIDOZEI, TRATAMENTUL HIPERK, MODIFICAREA DOZELOR MEDICAMENTELOR

5 complicatii IRA: HIPERK, HIPOCa, HEMORAGII, ILEUS, SUPRAINCARCARE Na/HIDRICA

5 medicamente in colica renala: ALGOCALMIN, MIALGIN, MORFINA, PROCAINA/XILINA, ATROPINA

5 manif. dependenta in IRA: EDEME, TAHICARDIE+HTA+ARITMII, OLIGURIE/ANURIE, ACIDOZA METABOLICA, HIPERK+HIPONa

5 manif. dependenta in litiaza renala: DURERE COLICATIVA, DIUSRIE/POLAKIURIE, GRAETA+VARSATURI, ANXIETATE+AGITATIE, PALOARE

5 simptome in colica renala: OPRIRE TRANZIT INTESTINAL (!), DURERE COLICATIVA, DISURIE/POLAKIURIE/HEMATURIE, hTA, TAHICARDIE + TRANSPIRATII

5 interventii urgenta (spital) in colica renala: RECOLTARE SANGE, CALMARE DURERE, ADMIN. ANTIBIOTICE, EXAMEN COMPLET URINA, TRATAMENT CHIRURGICAL (LA NEVOIE)

5 alim. bogate in oxalati (litiaza oxalica = NO NO): CAFEA, ROSII, CIOCOLATA, FASOLE, VARZA

5 simptome pentru IRC decompensata: GREATA+VARSATURI, DIAREE, CEFALEE+AMETELI, PALOAREA TEGUMENTELOR SI A MUCOASELOR, DISPNEE

5 manif. clinice ale pielonefritei acute: FEBRA BRUSCA/PROGRESIVA, FRISOANE, TRANSPIRATII, DURERI LOMBARE UNILATERALE, POLAKIURIE/DISURIE

5 semne ale retentiei azotate: HTA, PALOARE + SLABIRE, HALENA AMONIACALA, ANOREXIE + DIAREE + VARSATURI, CEFALEE + ASTENIE + SOMNOLENTA

5 examinari pt colica biliara: ECOGRAFIE, RADIOGRAFIE PE GOL, VSH, HLCG, BILIRUBINA

5 interventii AMG de urgenta pt colica biliara: REPAOS TOTAL PAT, REGIM ALIMENTAR, APLICARI ABDOMINALE CALDE/RECI, SUPRAVEGHEREA ELIMINARILOR URINARE, SUSTINERE PACIENT IN TIMPUL VARSATURII

5 alimente interzise in litiaza biliara: OUA, MAIONEZA, SUNCA, SLANINA, CARNATI (no shit, Sherlock)

5 interventii AMG in boala ulceroasa: ASIGURARE REPAOS FIZIC + PSIHIC, BILANT INGESTA/EXCRETA, ASIGURARE DIETA PROTECTIE GASTRICA, EDUCARE PACIENT, ADMINISTRARE MEDICAMENTE PRESCRISE

5 s&s caracteristice in ulcerul gastro-duodenal: DURERE, ARSURA RETROSTERNALA (PIROZIS), VARSATURI, GUST ACRU/AMAR, ERUCTATII ACIDE (anemia, melena sau hematemeza nu-s in barem)

5 masuri terapeutice in HDS: ASPIRATIE GASTRICA, ADMINISTRARE HEMOSTATICE, SPALATURA GASTRICA CU APA RECE, TRANSFUZIE SANGE/MER, PUNGA CU GHEATA in EPIGASTRU

5 factori declansatori pt HDS: TRAUMATISM ABDOMINAL, ABUZ DE ALCOOL, SONDAJ GASTRIC, MEDICAMENTE (ASPIRINA, AINS, CORTICOIZI, FENILBUTAZONA), EXAMENE RADIOLOGICE

5 manifestari HDS: HEMATEMEZA, MELENA, SCADEREA TA, LIPOTIMIE, PALOARE

5 complicatii ale imobilizarii prelungite: ESCARE DE DECUBIT, INF. URINARE, BP HIPOSTATICA / COMPLICATII PULMONARE, RETENTIA ACUTA DE URINA/GLOB VEZICAL, COMPLICATII MENINGEALE

5 manif. a SIDA la copil: FEBRA PERSISTENTA,  OBOSEALA NEJUSTIFICATA, DIAREE, HEPATOSPLENOMEGALIE, LIMFADENOPATIE GENERALIZATA

5 circumstante de aparitie infectie HIV: CONSUM DROGURI, HOMOSEXUALITATE/BISEXUALITATE, TRANSFUZII DE SANGE, PROSTITUTIE, PERSOANE CU MULTI PARTENERI SEXUALI (mai corect, dar nu din barem: sexul neprotejat cu parteneri multi)

5 tipuri de substante dezinfectante (omoara HIV?): FENOLI, CLORAMINA, ALCOOL 70%, APA OXIGENATA, HIPOCLORIT

5 masuri de preventie HIV: NU DONEAZA SANGE, NU IMPRUMUTA SERINGE, ACE, OBIECTE UZ PERSONAL, NU RELATII SEXUALE FARA PROTECTIE, INFORMAREA PARTENERILOR/FAMILIEI DESPRE BOALA, PACIENTUL SA STIE CA ARE ANUMITE OBLIGATII DIN CAUZA CONTAGIOZITATII SALE

5 complicatii cronice ale DZ: C. VASCULARE (MICRO/MACROANGIOPATIE), C. OCULARE (RETINOPATIE), C. RENALE (PIELONEFRITA, NEFROPATII, GLOMERULOSCLEROZA), LITIAZA BILIARA, C. INFECTIOASE (TBC, FURUNCUL, ABCESE, VULVOVAGINITE)

5 semne clinice la coma diabetica: R. KUSSMAUL (APNEE-POLIPNEE), HIPOTERMIE, POLIURIE, PALOARE, hTA

5 s&s hepatita virala acuta: INAPETENTA, GRETURI&VARSATURI, DISPEPSIE, BALONARE, CEFALEE+CURBATURA (“ASPECT GRIPAL”)

5 semne in faza preicterica a HVA: ASTENIE, INSOMNIE, CEFALEE, HEPATOMEGALIE, STARE SUBFEBRILA

5 medicamente in dispepsie: VITAMINE, REGLAN, TORECAN, EMETIRAL, PERFUZII GLUCOZA/SER

5 examene laborator in faza preicterica in hva: UROBILINOGEN, TRANSAMINAZE, BIOCHIMIA URINII, REACTII POZITIVE LA SULFAT ZINC/CEFALINA-COLESTEROL

5 masuri preventie hva: IZOLARE SI TRATARE BOLNAVI, DEZINFECTIE, STERILIZARE, CONTROL MEDICAL CONTACTI si SUSPECTI, CONTROL MEDICAL AL PERSONALULUI DIN S. ALIMENTAR

5 investigatii paraclinice pentru fibrom uterin: COLPOSCOPIE, HISTEROMETRIE, ECOGRAFIE, UROGRAFIE, UROCULTURA

5 s. clinice fibrom uterin: LEUCOREE, DISMENOREE, POLAKIURIE, RETENTIE URINARA ACUTA, DURERE PELVINA

5 complicatii tumori ovariene benigne: TORSIUNE COMPLETA, TORSIUNE INCOMPLETA, RUPTURA, HEMORAGIE/METRORAGIE, STARE DE SOC

5 semne DZ infantil: POLIURIE, POLIFAGIE, POLIDIPSIE, STARE DE OBOSEALA, PIERDERE IN GREUTATE INEXPLICABILA

5 simptome astm bronsic la copil: DISPNEE EXPIRATORIE, DEBUT BRUSC NOCTURN, EXPIR ZGOMOTOS (WHEEZING), EXPECTORATIE ALBA, PERLATA, TUSE SEACA, APOI UMEDA

5 medicamente pentru astm bronsic la copil: MIOFILIN IV LENT, PREDNISON, SOLUMEDROL IV, VENTOLIN (+7 ani), BEROTEC (copiii mari)