Recapitulare examen (8) – cateva boli

In continuarea partii 5, unde scriam despre Pancreatita Acuta, IMA, Epilepsie, DZ tip 1, HTA esentiala

Infectia Urinara, Insuficienta Renala Acuta, Colica Renala + Litiaza Renala (difera foarte putin, la colica ar trebui scoase niste elemente la interventii),

Hepatita Virala B, Hepatita Cronica,

Colecistita, Litiaza Biliara, Colica Biliara,

Angina Pectorala

INFECTIA URINARA

UTI
Este declansata de actiunea unor bacterii patogene asupra tractului urinar. Pot fi categorisite in superioare (pielonefrita) sau inferioare (cistita, uretrita, prostatita). Majoritar: pielonefrite/cistite. Cauzate majoritar de bacterii, apoi de fungi (candida in special), virusi si paraziti (cauzele non-bacteriene apar in special la imunocompromisi).
CIRCUMSTANTE DE APARITIE
contaminare ascendenta (infectii BTS, manevre instrumentale nesterile)
contaminare descendenta (rinichi/bazinet – hematogene)
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
disurie, polakiurie, anurie, hematurie, piurie, bacteriurie
tenesme vezicale; dureri suprapubiene
febra (in special la pielonefrite, rar la cistite)
scurgeri purulente (uretrita)
dureri in flancuri
colici
greata si varsaturi
semnul Giordano +
PROBLEME
disconfort (durere, disurie)
alterarea eliminarii urinare
potential de complicatii
hipertermie
alterarea perfuziei tisulare
anxietate
OBIECTIVE
combaterea infectiei
prevenirea complicatiilor
combaterea manifestarilor clinice acute
pacientul sa prezinte o temp. normala
pacientul sa aiba perfuzie tisulara normala
combaterea disconfortului, anxietatii
INTERVENTII
administrarea de lichide (PEV)
asigurare repaos la pat
recoltare sange si urina pentru examene laborator
urmarirea bilantului hidric (intrari/iesiri
asigurare microclimat
masurare f. vitale
observarea s&s complicatii
educare pacient
administrarea tratamentului medicamentos prescris (AINS, antibiotice, analgezice, antitermice)
bai de sezut
montare sonda vezicala la nevoie

INSUFICIENTA RENALA ACUTA

IRA
IRA reprezinta suprimarea brusca a functiei renale, care determina acumularea de produsi metabolici toxici in sange.
Circumstante de aparitie:
scaderea aportului sanguin la rinichi (deshidratari, hemoragii, arsuri, soc)
scaderea filtratului glomerulalr/capacitatii functionale
necroza tubulara (intoxicatii, soc toxico-septic, nefropatii)
obstructia cailor excretoare (litiaza vezicala, tumori)
Manif. de dependenta:
tahicardie, aritmii, cresterea TA
edem
varsaturi, greata, anorexie
astenie, somnolenta, confuzie, coma
oligurie/anurie
PROBLEME:
alterarea respiratiei
alterarea eliminarilor
alterarea perfuziei tisulare
alterarea nutritiei
deficit de autoingrijire
anxietate
durere
OBIECTIVE:
evaluarea f. renale
inlaturarea cauzelor declansatoare
corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice
suprav. f. vitale si veg.
prevenirea complicatiilor
asigurarea nutritiei adecvate
educarea pacientului
INTERVENTII:
aplicarea masurilor de urgenta
asigurare repaos la pat
recoltare sange si urina pentru examene laborator
urmarirea respiratiei (Kussmaul in acidoza)
urmarirea bilantului hidric (intrari/iesiri
asigurare microclimat
masurare f. vitale
observarea s&s complicatii
ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale (eliminare – sonda, excretie – pampers etc.)
educare pacient

COLICA RENALA
Reprezinta durerea inghinala care iradiaza in spate in zona lombara, cu debut brusc si caracter spasmodic.
LITIAZA RENALA
O afectiune caracterizata prin prezenta calculilor de etiologie diversa (acid oxalic, acid uric, fosfati) in bazinet si caile urinare.
litiaza renala
Circumstante de aparitie + factori favorizanti
staza urinara, infectii urinare repetate
hiperparatiroidie,
osteoporoza (fosfat + oxalat de calciu sunt eliminate)
deshidratari masive
guta (se elimina acid uric)
rinichi polichistic
modificare pH urinar: scade aciditate => precipitare acid oxalic; creste aciditatea => precipita acidul uric; mediul devine alcalin => precipita fosfati
+ clima calda/uscata
+ imobilizare prelungita la pat
+ aport excesiv de saruri minerale (apa bogata in saruri de calciu)
+ alimente bogate in oxalati (spanac, ciocolata, cacao, viscere)
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
durere lombara permanenta/provocata de efort, cu caracter spasmodic, instalata brusc
localizata unilateral, cu iradiere de-a lungul ureterului spre organele genitale externe
dureaza minute-ore (2-6)
pozitie antalgica (fetala: DL, membrele inf. flectate)
anxietate, agitatie, neliniste
tenesme vezicale, disurie, polakiurie, hematurie
greturi, varsaturi, meteorism, constipatie
paloare, transpiratii, extremitati reci, tahicardie/bradicardie, hipotensiune, lipotimii, stare de soc, convulsii, delir, febra moderata
semnul GIORDANO pozitiv
PROBLEME:
anxietate
alterarea confortului
potential pentru deficit de volum lichidian (varsaturi, transpiratii)
potential de alterare a nutritiei prin deficit (greata+varsaturi)
potential de complicatii – pacientii cu HTA, IC nu mai pot urma cura cu diuretice
– dilatatia pielo-caliceala
OBIECTIVE
combaterea durerii, anxietatii
asigurarea confortului
prevenirea complicatiilor
corectarea eventualelor dezechilibre hidro-el.
asigurarea dietei corespunzatoare
INTERVENTII
repaos la pat
calmarea durerii
combaterea starii de soc
recoltarea de sange si urina pentru examinari de lab.
suport psihic al pacientului
observarea unor s&s ale unor complicatii (anurie, febra)
aplicarea tratamentului specific in fct. de natura calculului:
litiaza calcica: scadere aport de calciu, administrare medicamente care scad absorbtia Ca, reducerea alimentelor bogate in oxalati (tomate, telina, sfecla, citrice, ciocolata)
litiaza oxalica: dieta fara telina, cacao, sucuri de citrice
litiaza urica: dieta bogate in vegetale, hipoproteica, fara ridichi, fasole, mazare, ciuperci, ciocolata, conopida
litiaza fosfatica: dieta hiposodata, bogata in proteine si lipide, fara branza, oua, legume uscate
educarea pacientului
cura balneara
pregatire pacient pentru interventii (chirurgicale: pielolitotomie, ureterolitotomie; litotripsie ultrasonica = ESWL; cistoscopie cu ablatie)

HEPATITA VIRALA B
Reprezinta infectia ficatului cu v.h.B (VHB), unul dintre cele 5 virusuri identificate pana acum care cauzeaza hep. virale (A,C,D,E). Infectia poate fi acuta (<6 luni) sau cronica (>6 luni). 95% dintre HVB sunt acute, sistemul imunitar invingand virusul in cateva luni. La nou-nascuti, doar 5% sunt in stare sa invinga virusul (risc de cronicizare f. mare). Cand se cronicizeaza, exista riscul de-a dezvolta insuf. hepatica, ciroza sau cancer hepatic.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
anorexie
greata+varsaturi
slabiciune, oboseala
dureri abdominale/generalizate
icter
urina inchisa la culoare
febra slaba
prurit
sindrom de tip boala serului / poliarterita nodoasa (vasculita necrotica multisistemica)
PROBLEME
stare generala alterata
disconfort (durere, astenie)
risc de hemoragii
deficit de alimentare
anxietate
risc de complicatii
OBIECTIVE
combaterea durerii, anxietatii
asigurarea confortului
prevenirea complicatiilor
INTERVENTII
supravegherea functiilor vitale si veg.
psihoterapie
administrarea tratamentului prescris
recoltarea probelor de sange si urina
educarea pacientului
suport psihic

HEPATITA CRONICA

hepatita cronica
Hepatita cu durata mai mare de 6 luni este numita “cronica”. H. cronice sunt un grup de boli ale ficatului caracterizate prin leziuni inflamatorii difuze si cronice ale ficatului, cu cauze si evolutii diferite.
Factori determinanti
VHB, VHC (60-70% din total, cam 75% dintre cazurile de H. acuta C devin cronice)
medicamente (isoniazida, metildopa, nitrofurantoin)
abuzul de alcool
steatoza hepatica nonalcoolica
factori genetici – boli genetice
boala celiacala
TBC
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
debut insidios (50-60% cazuri) – debut brusc in rest
astenie
dureri musculare generalizate
balonare, greata, varsaturi, dureri epigastrice, icter, casexie
cefalee, insomnie, somnolenta
irascibilitate, apatie
oligurie, urina inchisa la culoare
constipatie, steatoree
telangiectazii, prurit, ascita
encefalopatii hepatice, coagulopatii
ciroza (mai ales la C, B+D) => cancer hepatic
PROBLEME
hipertermie
disconfort (dureri)
deficit de alimentatie
deficit de eliminare (scaun/urina)
afectarea tegumentelor si a mucoaselor
anxietate
OBIECTIVE
diminuarea febrei
combaterea g&v, durerii, anxietatii
pacientul sa aiba confort f&p
pacientul sa prezinte tegumente si mucoase continue si curate
pacientul sa fie alimentat corespunzator
pacientul sa elimine normal
INTERVENTII
izolarea pacientului (spital – o perioada)
repaos la pat
observarea f v&v
recoltarea sangelui, urinei
combaterea febrei
asigurare microclimat
administrarea medicamentelor prescrise (in functie de cauza)
asigurarea unei diete adecvate
educarea pacientului (boala, cauze, tratament, dieta)

COLECISTITA ACUTA

colecistita
Este o afectiune a veziculei biliare, caracterizata prin inflamatia organului – un sindrom dureros abdominal acut, insotit de febra si modificari locale.
FACTORI FAVORIZANTI
litiaza biliara
torsiunea, angulatia, malformatia (congenitala) canalului cistic
anomalii vasculare
fibroza secundara inflamatiei canalului cistic
compresiunea canalului cistic prin aderenta
periduodenita
ulcer peptic – contiguitate => inflamare si edem cistic
ascariaza (blocare)
compresia de catre ganglionii limfatici hipertrofici
infiltratie neoplazica
colmatare (“noroi” biliar, exsudat inflamator, detritus)
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
dureri abdominale – hipocondrul drept, iradiere dorsala in dreapta, urcand spre omoplat, umar drept, rar coboara lateral.
greata+varsaturi, balonare, constipatie, gust amar, pirozis
frison, febra
cefalee, agitatie
oboseala la efort
PROBLEME
alimentare inadecvata (g+v, pirozis etc.)
eliminari inadecvate (constipatie)
hipertermie
risc de complicatii
anxietate
risc de infectii
stare generala alterata = disconfort (dureri, oboseala)
OBIECTIVE
calmarea durerii
combaterea disconfortului, anxietatii
pacientul sa prezinte o temperatura normala
pacientul sa prezinte eliminari adecvate
prevenirea complicatiilor
pacientul sa fie alimentat corespunzator nevoilor sale
INTERVENTII
repaos la pat
administrare medicamente prescrise (analgezice, antispastice, antibiotice)
supraveghere f. v&v
supravegherea coloratiei tegumentelor + starii generale a pac.
ajutarea pacientului sa vomite + toaleta cavitatii bucale; notarea aspectului si cantitatii varsaturii
recoltare sange (HLCG, bilirubina, transaminaze, ionograma, rez. alcalina, N, glicemie, amilazemie) si urina (urobilinogen, pigmenti biliari)
educarea pacientului (boala, cauze, tratament, dieta, efort, fumat&alcool, control)
pregatire pacient pentru investigatii
in caz de complicatii, pregatirea pacientului pentru interventii (chirurgicale)

COLICA BILIARA

litiaza biliara
Reprezinta o durere puternica, spasmodica, cu debut si sfarsit brusc, localizata in hipocondrul drept sub coaste (iradiere in spate: coloana, umar si omoplat drept), cauzat de bolile cailor biliare (litiaza biliara, colecistite, infectii, dischinezie biliara, tumori biliare).
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
durere in hipocondrul drept/epigastru, cu iradiere dorso-lombara, scapulara dr., umar drept
greturi+varsaturi
icter
febra / frison
semnul MURPHY +
PROBLEME
anxietate
risc de infectii
risc de complicatii
stare generala alterata
deficit de alimentare
deficit de eliminare
disconfort (durere, anorexie, greata&v)
OBIECTIVE
pacientul sa fie alimentat corespunzator nevoilor sale
pacientul sa elimine normal
pacientul sa prezinte o temperatura normala
pacientul sa prezinte o stare generala buna
asigurare confort
combaterea durerii, anxietatii
prevenirea complicatiilor
INTERVENTII
repaos la pat
administrare medicamente prescrise (analgezice, antispastice)
supraveghere f. v&v
supravegherea coloratiei tegumentelor + starii generale a pac.
ajutarea pacientului sa vomite + toaleta cavitatii bucale; notarea aspectului si cantitatii varsaturii
administrare alimentatie hidrica (ceai tei, musetel, menta) – fara alimentatie solida o vreme
recoltare sange (HLCG, bilirubina, transaminaze, ionograma, rez. alcalina, N, glicemie, amilazemie) si urina (urobilinogen, pigmenti biliari)
calmarea varsaturilor (antiemetice Torecan, Emetiral)
combaterea infectiilor (antibiotice)
corectarea tulburarilor hidroel./acid-bazice
punga de gheata pe hipocondrul drept
pregatire pentru tratament chirurgical in caz de evolutie nefavorabila
educare pacient (boala, cauze, regim, medicamente)

LITIAZA BILIARA
Afectiune cauzata de dezvoltarea unor calculi biliari in vezicula biliara sau in caile biliare extra/intrahepatice, a caror prezenta se poate manifesta clinic (sau nu = asimptomatica/latenta).
CIRCUMSTANTE DE APARITIE
Hormonii feminini (menopauza, graviditate, post-pubertate); terenul genetic
diabet zaharat
obezitate/dislipidemii/abuz de grasimi
guta
litiaza renala
astm bronsic
sedentarism
surmenaj, traume psihice
constipatie
infectii intestinale/biliare
malformatii congenitale
repaos lung la pat (tratament spitalicesc, alimentatie parenterala, trauma majora, paralizie)
boli cauzatoare de hemoliza (=> multa bilirubina)
formare: colesterol sau bilirubinat de calciu/pigmenti
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
durere, jena in hipocondrul drept (iradiere scapula/umar drept), in special dupa efort, calatorii lungi, abateri de la un regim alimentar, post negru
tulburari de tranzit (constipatie spastica, diaree postprandiala)
greturi+varsaturi, balonari, pirozis, regurgitatii acide, gust amar
febra, hipotensiune, tahicardie, icter => complicatii
semnul MURPHY +
post-colecistectomie, 5-10% dintre pacienti fac diaree cronica
PROBLEME
alterarea confortului (durere puternica)
anxietate
potential de deficit hidric/alimentar (greata, varsaturi, transpiratii)
potential de complicatii
alterarea
OBIECTIVE
combaterea disconfortului, anxietatii
pacientul sa nu prezinte complicatii
pacientul sa nu mai prezinte durere
echilibrarea hidroel.
pacientul sa prezinte o temperatura normala
pacientul sa fie alimentat corespunzator
INTERVENTII
repaos la pat
supraveghere f. v&v
supravegherea coloratiei tegumentelor + starii generale a pac.
ajutarea pacientului sa vomite + toaleta cavitatii bucale; notarea aspectului si cantitatii varsaturii
administrare alimentatie hidrica (ceai tei, musetel, menta)
recoltare sange (HLCG, bilirubina, transaminaze, ionograma, rez. alcalina, N, glicemie, amilazemie) si urina (urobilinogen, pigmenti biliari)
calmarea varsaturilor (antiemetice Torecan, Emetiral)
administrare tratament antalgic, antiemetic, dizolvant (acid ursodeoxicolic = URSOFALK)
pregatire pentru interventii (chirurgicale – complicatii/pacienti cu alte afectiuni, ESWL)
educare pacient (boala, tratament, complicatii)
educare pacient in privinta regimului alimentar (aport scazut de lipide) si a beneficiului exercitiilor fizice
combaterea diareei cronice cu saruri biliare post colecistectomie (loperamid sau colestiramina)

ANGINA PECTORALA

angina-pectoris
Este o forma de manifestare a bolii cardiace ischemice, caracterizata prin crize de durere retrosternala care apar la efort sau la emotii, dureaza cateva minte si dispar la incetarea cauzelor sau la administrarea nitroglicerinei (sublingual).
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
dispnee la efort, tuse
fatigabilitate
palpitatii
anxietate
HTA
retentie urinara
PROBLEME
risc crescut de infectii
dureri precordiale
alterarea respiratiei
potential de complicatii
dificultati in a respira
alterarea diurezei
anxietate
OBIECTIVE
calmarea durerii si a anxietatii
pacientul sa respire normal
pacientul sa fie echilibrat psihic
pacientul sa prezinte o functie cardiaca normala
pacientul sa aiba o eliminare normala
INTERVENTII
evaluarea situatiei
administrare O2 umidificat pe masca/narine + verificare pulsoximetrie
indepartare secretii nazale
pozitionare pacient in poz. semisezanda/sezanda
educare pacient (tehnici de relaxare, informatii despre boala, factori favorizanti, gimnastica respiratorie)
pregatire pacient pentru investigatii
recoltare sange pentru examene de laborator
administrare medicamente prescrise (antitusive, bronhodilatatoare, nitroglicerina, betablocante, antialgice, diuretice)
monitorizare functii vitale si vegetative, ingesta/excreta
efectuare EKG in serie

Recapitulare examen (7) – intrebari “lacunare”

CLIC pentru partile 1, 2, 3, 4, 5, 6

Raspunsurile sunt alese de mine arbitrar, pentru ca mi s-au parut mai logice sau mai usor de retinut. Majoritatea intrebarilor au minim 7-8 raspunsuri “corecte” in mod normal. E de la sine inteles ca la examen nu se accepta prescurtarile mele šŸ™‚

5 tulburari de limbaj: ALEXIE, DIZARTRIE, AFONIE, AFAZIE, ACALCULIE

5 tipuri de miscari ale membrelor:Ā  PRONATIE, SUPINATIE, ADDUCTIE, ABDUCTIE, FLEXIE

5 tipuri de pozitii in pat: DD, DV, TRENDELENBURG, GINECOLOGICA, GENUPECTORALA

5 conditii biofiziologice pentru satisfacerea nevoii de a respira: VARSTA, SEX, EFORT FIZIC, SOMN/VEGHE, TEMPERATURA MEDIULUI AMBIANT

5 manifestari ale sindromului febril: SETE, DESHIDRATARE, PULS CRESCUT, DELIR, INAPETENTA

5 manifestari ale hipotermiei: CIANOZA EXTREMITATILOR, VASOCONSTRICTIE, SCADEREA T.A., TREMUR SI FRISON, SOMNOLENTA SI OBOSEALA

5 interventii in hipotermie: MASAJUL EXTREMITATILOR, INCALZIRE PACIENT (PATURI/TERMOFOARE), CRESTEM GRADUAL TEMPERATURA CAMEREI, ADMIN. CEAIURI, SUPE CALDE (PUTIN SI DES), REGIM HIPERPROTEIC, HIPERCALORIC

5 caracteristici de evaluat la respiratie: AMPLITUDINEA MISC. RESP., FRECVENTA M.R., SIMETRIA M.R., DISPNEEA, HEMOPTIZIA

5 moduri de masurare a temperaturii: AXILAR, RECTAL, ORAL, VAGINAL, INGHINAL (amuzant sau nu, baremul nu a auzit de si nu accepta “intrauricular”, sau “cu ajutorul unui termometru cu IR” sau “cu un termistor conectat intr-un cateter Swan-Ganz”)

5 examene facute din sangele capilar: MORFOLOGICE (FROTIU), HEMOGLOBINA, HEMATOCRIT, GR. SANGUINA, TIMPI COAGULARE/SANGERARE (baremul nu accepta “glicemie”, ha!)

5 tipuri de tulburari in EMISIA urinei: POLAKIURIE, DISURIE, ANURIE, ISCHIURIE, NICTURIE

5 reguli de administrare a medicamentelor: MEDICAMENTUL E PRESCRIS PENTRU UN ANUME PACIENT, RESPECTAREA CONC&CANTITATII, RESPECTAREA DOZEI, CAII DE ADMINISTRARE, ORARULUI, RESPECTAREA SOMNULUI FIZIOLOGIC AL BOLNAVULUI, EVITAREA INCOMPATIBILTATILOR INTERMEDICAMENTOASE

alta varianta pentru 5 reguli de admin. a medicamentelor: informarea pacientului asupra tratamentului si efectelor sale, respectarea medicamentului prescris, respectarea dozei de medicament (doza unica/doza pe 24h), respectarea caii de administrare, respectarea orarului si ritmului de administrare (pe engleza 5 R: right patient, right drug, right dose, right route, right time)

5 contraindicatii la admin. medicamentelor p.o.: M. INACTIVAT DE SECRETIILE DIGESTIVE, M. E IRITANT PENTRU MUCOASA GASTRICA, M. NU SE RESOARBE DIGESTIV, SE DORESTE UN EFECT RAPID, PAC. REFUZA MEDICAMENTUL. Aici am putea adauga cu succes “pacientul nu e informat corect” – cu exemplul dat de profesoara mea de nursing din anul 1 despre o pacienta tanara care habar-n-avea ca supozitoarele nu se inghit si care a molfait un supozitor cu un AINS pana a facut clabuci la gura…

5 accidente/incidente in injectia I.M.: PARALIZIE (LEZAREA N. SCIATIC), DURERE VIE (N. SCIATIC), RUPEREA ACULUI, HEMATOM (LEZAREA UNUI VAS DE SANGE), EMBOLIE (ADMIN. INCORECTA – IN VAS DE SANGE).

5 locuri de electie pentru injectii I.V.: FATA DORSALA A MAINII, V. BAZILICA, V. CEFALICA, V. SUBCLAVICULARE, V. ANTEBRATULUI

5 reguli de respectat la admin. cortizon: RESPECTAREA DOZEI SI RITMULUI ADMINISTRARII, RESP. ORARULUI ADMINISTRARII, RECOLTARE SANGE PENTRUĀ  DOZAREA GLICEMIEI (indicatia dr.), SUPRAVEGHEREA TA, GREUTATE, INGESTA/EXCRETA, RESPECTAREA MASURILOR DE IGIENA A TEGUMENTELOR, MUCOASELOR SI LENJERIEI (prevenirea infectiilor)

5 tipuri de injectii: IV, IM, SC, ID, intracardiaca

5 forme farmac. de admin. a medicamentelor percutan: PUDRE, ALIFII, ULEIURI, UNGUENTE, SAPUNURI TERAPEUTICE

5 cai de administrare medicamentoasa: PARENTERALA, INHALATORIE, DIGESTIVA, PERCUTANATA, URINARA

5 indicatii pentru administrare med. rectal: PAC. REFUZA CALEA ORALA, PAC. ARE INTOLERANTA DIGESTIVA, PAC. ARE INTERVENTII CHIRURGICALE PE TUBUL DIGESTIV SUPERIOR, PAC. ARE TULBURARI DE DEGLUTITIE, CU SCOPUL DE A OBTINE UN EFECT LOCAL (SAU GENERAL)

5 tehnici de aplicare a med. pe supraf. mucoaselor: INSTILATIE (m. conjunctivala), INSTILATIE NAZALA, INSTILATIE IN CONDUCTUL AUDITIV EXTERN, APLICAREA DE POMEZI IN MUCOASA CONJUNCTIVALA, APLICAREA DE PULBERI IN MUCOASA CONJUNCTIVALA

5 accidente/incidente IV: HEMATOM, COLAPS, EMBOLIE, NECROZAREA TESUTULUI PERIVENOS, FLEBALGIE

5 cauze de complicatii in admin. medicam.: GRESELI DE ADMINISTRARE, ACTIUNEA TOXICA A MEDICAMENTULUI, HIPERSENSIBILIZAREA ORGANISMULUI, SOC ANAFILACTIC, LIPSA INDICATIEI MEDICULUI

5 manifestari caracteristice pneumoniei pneumococice: FEBRA IN PLATOU, FRISON UNIC, DEBUT BRUSC, TUSE, JUNGHI TORACIC

5 probleme ale pac. cu astm bronsic: DISCONFORT, ALTERAREA COMUNICARII, ALTERAREA RESPIRATIEI, ALTERAREA SOMNULUI, ANXIETATE

5 manif. caracteristice starii de rau astmatic: POLIPNEE, TIRAJ, CIANOZA, HTA, TAHICARDIE

5 factori iritanti responsabili de aparitia bronsitei cronice: TABAGISM, ALCOOLISM, POLUARE, VAPORI IRITANTI din INDUSTRIA CHIMICA, COND. ATMOSFERICE NEFAVORABILE

5 factori favorizanti pentru pneumonia pneumococica: FRIG, UMIDITATE, ALCOOLISM, BOLI CRONICE, OBOSEALA FIZICA SI PSIHICA

5 factori ce contribuie la aparitia TBC: UNELE TRATAMENTE MEDICAMENTOASE, VARSTA, SCADEREA REZISTENTEI ORGANISMULUI, CARACTERUL CONTAMINARII, TERENUL, DIABET, ALCOOLISM

5 simptome caract. TBC primare: TUSE, INAPETENTA, ASTENIE, SCADERE PONDERALA, STARE SUBFEBRILA

5 simptome caract TBC secundare: TUSE, TRANSPIRATII NOCTURNE, EXPECTORATIE REDUSA/ABUNDENTA, FEBRA VESPERALA, DISPNEE

5 metode de tratament ale afect. pulmonare cronice: CORTICOTERAPIA, DRENAJ POSTURAL, VENTILATIE MECANICA, DEZOBSTRUARE BRONSICA, CURA BALNEARA

5 alergeni – astm bronsic: POLEN, PRAF DE CAMERA, PAR DE ANIMALE, LAPTE, OUA, CARNE, PENICILINA

5 interventii AMG in ingrijirea pac. cu astm bronsic: APLICARE MASURI DE URGENTA IN CRIZA, INTERNAREA PACIENTULUI CU RAU ASTMATIC, EDUCAREA PACIENTULUI, MENTINEREA PACIENTULUI IN SEZAND, ADMINISTRAREA TRATAMENTULUI MEDICAMENTOS PRESCRIS

5 manif. de dependenta in IRespA: CIANOZA, DISPNEE, TAHICARDIE, DURERE TORACICA, TRANSPIRATII ABUNDENTE

5 manif. de dependenta in astm bronsic: ANXIETATE, DISPNEE EXPIRATORIE, ORTOPNEE, TRANSPIRATII, TUSE CU EXPECTORATII

5 manif de dependenta in IMA: DURERE ANTROCE ANGINOASA, DUREAZA +30 MIN., NU CEDEAZA LA NITROGLICERINA, TRANSPIRATII RECI, ANXIETATE MARCATA

5 probleme de dep. ale bolnavului cu IMA: ANXIETATE, SCADERE DEBIT CARDIAC, ALTERARE PERFUZIE TISULARA, DEFICIT DE AUTOINGRIJIRE, INTOLERANTA LA EFORT

5 cauze angina pectorala de efort: ARTERIOSCLEROZA CORONARIANA, ANEMIE, HIPERTIROIDISM, TAHICARDII PAROXISTICE, VALVULOPATII AORTICE

5 simptome specifice astmului bronsic: DISPNEE, NELINISTE, PRURIT, STRANUT, LACRIMARE, CEFALEE, DEBUT BRUSC, ABCES BRUTAL

5 simptome specifice pentru bronhopneumonia la copil: FEBRA RIDICATA (40 C), DISPNEE, POLIPNEE, TUSE, TIRAJ INTERCOSTAL

5 complicatii ale bp la copil: INSUF. CARDIACA, MENINGITA BACTERIANA, DIAREE + VARSTURI, CONVULSII FEBRILE, DECES

5 simptome ce insotesc hemoptizia: CALDURA RETROSTERNALA, GUST METALIC IN GURA, TUSE IRITATIVA, TAHIPNEE / TAHICARDIE, SANGE EXPECTORAT ROSU APRINS, SPUMOS, AERAT

5 interventii de urgenta in hemoptizie: REPAOS ABSOLUT (SEMISEZAND), REPAOS VOCAL ABSOLUT, TRATAMET HEMOSTATIC, COMBATEAREA ABCESULUI DE TUSE, TRATAMENT CHIRURGICAL DE URGENTA

5 semne in colecistita acuta: FEBRA, FRISOANE, DURERE, TULBURARI DIGESTIVE, PALIDITATE

5 investigatii complementare pentru colecistita acuta: HLCG, VSH, BILIRUBINA, UROBILINOGEN, ECOGRAFIE

5 complicatii ale colecistitei acute: PERFORATIE, GANGRENA, EMPIEM, FISTULA, PERITONITA

5 alimente recomandate post operatie in colecistita: APA, CEAI DULCE, OREZ, GRIS, IAURT

5 agenti etiologici colecistita acuta: COLIBACIL, ENTEROCOC (S. FAECALIS), STAFILOCOC, STREPTOCOC, SALMONELLA (3 coci si 2 bacili)

5 interventii de urgenta in colica biliara (spital): REPAOS LA PAT, RECOLTARE SANGE + URINA, CALMARE DURERE si AGITATIE, CALMARE VARSATURI, TRATAMENT CHIRURGICAL

5 cauze pentru IRenalaA: HIPOVOLEMIE, HIPOPERFUZIE RENALA, NEOPLASM VEZICAL, GLOMERULONEFRITE, HIPOTENSIUNE ARTERIALA

5 semne clinice ale IRA: HALENA AMONIACALA, VARSATURI, ANOREXIE, COMA, CONVULSII

5 tratamente conservatoare in IRA: MASURARE APORT LICHIDIAN, LIMITARE LICHIDE (400 ml + PIERDERILE DIN ZIUA PRECEDENTA), TRATAMENTUL ACIDOZEI, TRATAMENTUL HIPERK, MODIFICAREA DOZELOR MEDICAMENTELOR

5 complicatii IRA: HIPERK, HIPOCa, HEMORAGII, ILEUS, SUPRAINCARCARE Na/HIDRICA

5 medicamente in colica renala: ALGOCALMIN, MIALGIN, MORFINA, PROCAINA/XILINA, ATROPINA

5 manif. dependenta in IRA: EDEME, TAHICARDIE+HTA+ARITMII, OLIGURIE/ANURIE, ACIDOZA METABOLICA, HIPERK+HIPONa

5 manif. dependenta in litiaza renala: DURERE COLICATIVA, DIUSRIE/POLAKIURIE, GRAETA+VARSATURI, ANXIETATE+AGITATIE, PALOARE

5 simptome in colica renala: OPRIRE TRANZIT INTESTINAL (!), DURERE COLICATIVA, DISURIE/POLAKIURIE/HEMATURIE, hTA, TAHICARDIE + TRANSPIRATII

5 interventii urgenta (spital) in colica renala: RECOLTARE SANGE, CALMARE DURERE, ADMIN. ANTIBIOTICE, EXAMEN COMPLET URINA, TRATAMENT CHIRURGICAL (LA NEVOIE)

5 alim. bogate in oxalati (litiaza oxalica = NO NO): CAFEA, ROSII, CIOCOLATA, FASOLE, VARZA

5 simptome pentru IRC decompensata: GREATA+VARSATURI, DIAREE, CEFALEE+AMETELI, PALOAREA TEGUMENTELOR SI A MUCOASELOR, DISPNEE

5 manif. clinice ale pielonefritei acute: FEBRA BRUSCA/PROGRESIVA, FRISOANE, TRANSPIRATII, DURERI LOMBARE UNILATERALE, POLAKIURIE/DISURIE

5 semne ale retentiei azotate: HTA, PALOARE + SLABIRE, HALENA AMONIACALA, ANOREXIE + DIAREE + VARSATURI, CEFALEE + ASTENIE + SOMNOLENTA

5 examinari pt colica biliara: ECOGRAFIE, RADIOGRAFIE PE GOL, VSH, HLCG, BILIRUBINA

5 interventii AMG de urgenta pt colica biliara: REPAOS TOTAL PAT, REGIM ALIMENTAR, APLICARI ABDOMINALE CALDE/RECI, SUPRAVEGHEREA ELIMINARILOR URINARE, SUSTINERE PACIENT IN TIMPUL VARSATURII

5 alimente interzise in litiaza biliara: OUA, MAIONEZA, SUNCA, SLANINA, CARNATI (no shit, Sherlock)

5 interventii AMG in boala ulceroasa: ASIGURARE REPAOS FIZIC + PSIHIC, BILANT INGESTA/EXCRETA, ASIGURARE DIETA PROTECTIE GASTRICA, EDUCARE PACIENT, ADMINISTRARE MEDICAMENTE PRESCRISE

5 s&s caracteristice in ulcerul gastro-duodenal: DURERE, ARSURA RETROSTERNALA (PIROZIS), VARSATURI, GUST ACRU/AMAR, ERUCTATII ACIDE (anemia, melena sau hematemeza nu-s in barem)

5 masuri terapeutice in HDS: ASPIRATIE GASTRICA, ADMINISTRARE HEMOSTATICE, SPALATURA GASTRICA CU APA RECE, TRANSFUZIE SANGE/MER, PUNGA CU GHEATA in EPIGASTRU

5 factori declansatori pt HDS: TRAUMATISM ABDOMINAL, ABUZ DE ALCOOL, SONDAJ GASTRIC, MEDICAMENTE (ASPIRINA, AINS, CORTICOIZI, FENILBUTAZONA), EXAMENE RADIOLOGICE

5 manifestari HDS: HEMATEMEZA, MELENA, SCADEREA TA, LIPOTIMIE, PALOARE

5 complicatii ale imobilizarii prelungite: ESCARE DE DECUBIT, INF. URINARE, BP HIPOSTATICA / COMPLICATII PULMONARE, RETENTIA ACUTA DE URINA/GLOB VEZICAL, COMPLICATII MENINGEALE

5 manif. a SIDA la copil: FEBRA PERSISTENTA,Ā  OBOSEALA NEJUSTIFICATA, DIAREE, HEPATOSPLENOMEGALIE, LIMFADENOPATIE GENERALIZATA

5 circumstante de aparitie infectie HIV: CONSUM DROGURI, HOMOSEXUALITATE/BISEXUALITATE, TRANSFUZII DE SANGE, PROSTITUTIE, PERSOANE CU MULTI PARTENERI SEXUALI (mai corect, dar nu din barem: sexul neprotejat cu parteneri multi)

5 tipuri de substante dezinfectante (omoara HIV?): FENOLI, CLORAMINA, ALCOOL 70%, APA OXIGENATA, HIPOCLORIT

5 masuri de preventie HIV: NU DONEAZA SANGE, NU IMPRUMUTA SERINGE, ACE, OBIECTE UZ PERSONAL, NU RELATII SEXUALE FARA PROTECTIE, INFORMAREA PARTENERILOR/FAMILIEI DESPRE BOALA, PACIENTUL SA STIE CA ARE ANUMITE OBLIGATII DIN CAUZA CONTAGIOZITATII SALE

5 complicatii cronice ale DZ: C. VASCULARE (MICRO/MACROANGIOPATIE), C. OCULARE (RETINOPATIE), C. RENALE (PIELONEFRITA, NEFROPATII, GLOMERULOSCLEROZA), LITIAZA BILIARA, C. INFECTIOASE (TBC, FURUNCUL, ABCESE, VULVOVAGINITE)

5 semne clinice la coma diabetica: R. KUSSMAUL (APNEE-POLIPNEE), HIPOTERMIE, POLIURIE, PALOARE, hTA

5 s&s hepatita virala acuta: INAPETENTA, GRETURI&VARSATURI, DISPEPSIE, BALONARE, CEFALEE+CURBATURA (“ASPECT GRIPAL”)

5 semne in faza preicterica a HVA: ASTENIE, INSOMNIE, CEFALEE, HEPATOMEGALIE, STARE SUBFEBRILA

5 medicamente in dispepsie: VITAMINE, REGLAN, TORECAN, EMETIRAL, PERFUZII GLUCOZA/SER

5 examene laborator in faza preicterica in hva: UROBILINOGEN, TRANSAMINAZE, BIOCHIMIA URINII, REACTII POZITIVE LA SULFAT ZINC/CEFALINA-COLESTEROL

5 masuri preventie hva: IZOLARE SI TRATARE BOLNAVI, DEZINFECTIE, STERILIZARE, CONTROL MEDICAL CONTACTI si SUSPECTI, CONTROL MEDICAL AL PERSONALULUI DIN S. ALIMENTAR

5 investigatii paraclinice pentru fibrom uterin: COLPOSCOPIE, HISTEROMETRIE, ECOGRAFIE, UROGRAFIE, UROCULTURA

5 s. clinice fibrom uterin: LEUCOREE, DISMENOREE, POLAKIURIE, RETENTIE URINARA ACUTA, DURERE PELVINA

5 complicatii tumori ovariene benigne: TORSIUNE COMPLETA, TORSIUNE INCOMPLETA, RUPTURA, HEMORAGIE/METRORAGIE, STARE DE SOC

5 semne DZ infantil: POLIURIE, POLIFAGIE, POLIDIPSIE, STARE DE OBOSEALA, PIERDERE IN GREUTATE INEXPLICABILA

5 simptome astm bronsic la copil: DISPNEE EXPIRATORIE, DEBUT BRUSC NOCTURN, EXPIR ZGOMOTOS (WHEEZING), EXPECTORATIE ALBA, PERLATA, TUSE SEACA, APOI UMEDA

5 medicamente pentru astm bronsic la copil: MIOFILIN IV LENT, PREDNISON, SOLUMEDROL IV, VENTOLIN (+7 ani), BEROTEC (copiii mari)

Recapitulare pentru examen (6)

Enzime la IMA: CPK, CK – MB, LDH (lactat dehidrogenaza), GOT (transaminaza glutamic oxalacetica), HBD (hidroxibutirildehidrogenaza). + proteinele Troponina I si T

Medicamente pentru afectiuni cardiovasculare:

IECA: -opril (captopril, enalapril);

betablocante: -olol (metoprolol);

calciu-blocante: VeryNiceDrugs (verapamil, nifedipine, diltiazem; toate cu -dipine fac parte din clasa asta);

diuretice (furosemid; spironolactona);

antiagregante plachetare (aspirina dozaj mic);

statine (atorvastatin=lipitor, rosuvastatin=crestor);

LMWHeparin (fraxiparin, enoxiparin, tinzaparin);

antitrombolitice (vechi: strepto/urokinaza; noi=tPA: alteplaza, reteplaza, tenecteplaza=Metalyse);

nitrati (sublingual, iv, transdermic, spray, unguent, p.o.),

alfablocante (selective: -osin… Prazosin);

blocanti ai receptorilor angiotensinogenului II: -sartan (Valsartan, Candesartan).

Ar mai fi si fibratii (se termina in -fibrate) – dar aia sunt mai degraba pentru dislipidemii, indirect pentru boli CV.

Durerea in angina (3-5 minute, pana in 15 minute) vs. in IMA (30 minute – ore/zile, NU cedeaza la nitroglicerina)

Dupa administrarea de Furosemid oral, diureza incepe dua 20 minute si se mentine 4-6 ore. Dupa administrarea i.v., efectul incepe in 5-15 minute, e maxim pana la 30 minute si dureaza 2-3 ore!

Encefalopatia uremica se manifesta cu somnolenta si stare confuzionala.

Substanta de contrast la urografie = ODISTON.

Purgativul e un laxativ puternic. Tehnic vorbind, un laxativ e un purgativ slab. In principiu, avem mai multe clase de laxative, dintre care unele sunt mai eficiente si cu toxicitate scazuta si efecte adverse putine. Unele laxative hiperosmotice (macrogol) curata intestinele cam la fel de bine ca o clisma. Laxativul simplu lichidifica scaunele si stimuleaza peristaltismul. Fortrans vs Dulcolax. Des intalnite/folosite: produse cu glicerina, lactuloza, sorbitol, polietilenglicol (acelasi lucru cu macrogol).

Halena amoniacala o intalnim in general in Insuf. renale, halena acetonica (sau cetonica) in diabet – cetoacidoza diabetica; Halena sulfuroasa – in insuficienta hepatica (sau la pacientii pe moarte)

Un coleretic este un medicament care stimuleaza secretia biliara a ficatului. Un secretagog e o substanta care stimuleaza secretia unei alte substante. Exemplu de secretagog: angiotensina (II), care stimuleaza secretia de aldosteron.

Dispareunie = dureri violente in timpul contactului sexual.

Proba Addis-Hamburger si cea Stansfeld-Webb sunt teste de laborator pentru a determina hematuria/leucocituria.

Cauze la DZ: genetice sau virale (Coxsackie, Urlian, influenza)

Recapitulare pentru examen (5) – 5 boli

Pancreatita acuta, Epilepsie, AVC, DZ tip 1, HTA esentiala.

1 Pancreatita acuta

pancreatita acuta

Def: Inflamatia acuta (necrotico-hemoragica si/sau edematoasa) pancreatica, manifestata prin autodigestia pancreatica si peripancreatica.

Manif. de dependenta:
– durere in bara violenta, debut brusc
– greturi, varsaturi
– retentie de gaze (meteorism) si fecale (constipatie)
– febra, tahicardie
Probleme de ingrijire
– disconfort abdominal
– alterarea eliminarii intestinale
– hipertermie
– deshidratare
– risc de complicatii (formele necrotico-hemoragice)
– deficit de cunostinte (regim dietetic inadecvat)
– stare de anxietate (spital/interventie chirurgicala)
Obiective de ingrijire: Pac. sa prezinte
– stare de confort fizic si psihic (mediu, durere)
– echilibru hidro-electrolitic
– eliminari intestinale normale
– temperatura in limite normale
– cunostinte despre boala (cauze, investigatii, tratament, preventie igieno-dietetica)
Interventii proprii si delegate:
– asiguram repaos la pat (odihna + somn) si punga cu gheata in zona hipocondrului drept / epigastrica
– nil per os; PEV: G5%, s. Ringer
– administrare tratament: antialgic, antihemoragic, antiinflamator, ANTIENZIMATIC
– monitorizare F.V.
– introducem SNG – aspiratie duodenala continua
– raport ingesta/excreta
– recoltare sange (hemoleucograma – LEUCOCITOZA, amilazemie, lipaza, Ca, bilirubina, ALP, AST, LDH, TAG), urina (biochimie, Clearance-ul Amilazei)
– explicarea procedurilor medicale si acompanierea sa (radiografie, CPER, CT)
– pregatesc pacientul pentru interventii chirurgicale
– educarea pacientului (excludem -mese copioase, -grasimi, -alcool)
– 3-5 zile dupa incetarea durerii (prin reducerea vol. secretiei gastrice/pancreatice): lichide (ceai de tei, sucuri diluate usor indulcite), fainoase (gris cu lapte), paine prajita
– 2 saptamani: proteine (treptat: lapte smantanit, br. de vaci, albus de ou, carne slaba fiarta)
Tratament:
– mialgin + nitroglicerina sublingual (anuleaza efectele spastice ale M)
– papaverina, atropina
– PEV: Xilina, ser, G5%-G10% + insulina
– fentanil i.m.; HHC
– antienzimatice (Trasylol)
– antibioterapie
– Mg, Ca
– O2

2. Epilepsie

epilepsie
Def: sindrom clinic paroxistic, cronic, cu debut si sfarsit brusc, caracterizat prin pierderea constientei si insotit de convulsii tonico-clonice. Se manifesta si cu tulburari respiratorii si sfincteriente, automuscarea limbii (sputa cu sange in jurul gurii) oboseala, dezorientare.

3 tipuri de epilepsie: Criza majora generalizata (Grand Mal); Criza minora (Petit Mal); Starea de rau epileptic (Status Epileptic Major)
Criza epileptica are 3 etape: aura epileptica, faza de pierdere a constientei (faza de convulsii), faza post-criza
Manif. de dependenta:
– CADERE (5-10 minute) post-aura sau brusc: pierdere de constienta
– FAZA TONICA (20-30 secunde): contractii musculare generalizate, apnee, cianoza a fetei, maxilar inclestat, reflex cornean abolit, muscarea limbii
– FAZA CLONICA (1-2 minute): inspiratie prelungita, zgomotoasa (sfarsit apnee), contractii musculare generalizate, sincrone; incontinenta urinara/fecala; semn Babinski prezent
– musculatura se relaxeaza; resp. + culoarea fetei revin la normal; somn profund; oboseala, mialgii, cefalee, amnezia crizei
Probleme de ingrijire (inainte / dupa):
– Respiratie dificila (apnee) din cauza convulsiilor
– disconfort din cauza miscarilor involuntare
– alterarea perceptiei senzoriale si senzitive + pierderea de constienta
– eliminare inadecvata (incontinenta urinara/fecala) din cauza relaxarii sfincteriene necontrolate
– risc de accidentare din cauza caderii, miscarilor necontrolate
– tulburari emotionale
– perturbarea adaptarii sociale/familiale
– tulburari de comportament
– perturbarea activitatii profesionale
– degradarea respectului de sine (probleme de personalitate)
Obiective
– evitarea traumatismelor prin cadere
– P sa nu-si puna viata sa sau a altora in pericol
– educatia pacientului si a familiei
– echilibrare emotionala/comportamentala
Interventii
– Pac. este scos din mediul periculos (DD); indepartarea obiectelor din jur
– protejam capul cu materiale moi in timpul crizei
– fixarea limbii (prevenim inghitirea) cu un obiect moale, fara a forta
– desfacere guler, centura, cravata, esarfa
– supraveghere permanenta a FV si veg.
– observarea felului si duratei crizei
– igiena cav. bucale
– protectia pac. in spital (ridicarea barelor laterale, captuseala patului)
– administrare anticonvulsivante, antiepileptice (Acid Valproic, Clonazepam, Diazepam, Fenobarbital)
POST CRIZA:
– aspiratia secretiilor; verific permeabilitatea cailor respiratorii
– toaleta regionala (incontinentaā€¦)
– verificarea integritatii limbii, int. corporala
– combat tulburarile de comportament, starea confuzionala, dezorientarea
– hipotermie – sticle cu apa calda; hiperpirexie – impachetari reci
Educatie pacient+familie:
– interzicerea unor profesii cu risc fata de sine si altii
– reorientare profesionala
– interzicerea excesului de sare, lichide, alcool, excitanti (cafea, tutun, ciocolata, cacao), neurotoxice
– tratament individualizat, luat continuu, fara variatii; ORA, DOZAJ, REACTII ADVERSE (familie!)
– alimentatie bogata in fructe, legume, carbohidrati
– control periodic obligatoriu
– cunoasterea bolii, efectelor, tratamentului
– evitarea starilor conflictuale, cresterea respectului de sine, acceptarea bolii si gasirea unui nou “normal”
– evitarea eforturilor intelectuale, fizice mari, odihna adecvata

3 . AVC ischemic/hemoragic

avc
Def AVC ISCHEMIC: deficit neurologic focal, instalat brusc la un pacient cu risc vascular. Risc crescut pentru cei cu: ateroscleroza cerebrala, boli cardiace emboligene (FiA), HTA, DZ, fumat, consum de alcool, dislipidemii, obezitate
Def AVC HEMORAGIC: tulburare grava a circulatiei cerebrale, instalata brusc, din cauza hemoragiei arteriale cerebrale

Manifestari de dependenta
– tulburari de deglutitie
– incontinenta urinara
– hemiplegie pe partea opusa celei unde s-a petrecut ischemia
– parestezii fata/membre
– deficit motor
– afazie, disartrie
– neliniste, agitatie, anxietate
– reducere in perceptia senzoriala
– reducere in tonusul muscular – urmata de spasticitate (crestere in T.M.)
– probleme de balanta (vertij)
– probleme de respiratie si de circulatie
– pierderea constientei
– cefalee
Probleme de ingrijire
– alterarea mobilitatii fizice (deficit motor)
– deficit de autoingrijire/deplasare
– eliminare inadecvata (incontinenta)
– risc de alterare a integritatii pielii (imobilizare la pat)
– alterarea imaginii de sine
– incapacitatea de a comunica
– risc de alterare a nutritiei – tulburare de deglutitie
Obiective: pe cat posibil, pacientul
– sa aiba FV in limite normale
– sa comunice (non-verbal) cu personalul de ingrijire
– sa efectueze miscari cu membrele neafectate, sa pastreze o pozitie comoda in pat
– sa aiba tegumentele curate si integre
– sa pastreze un echilibru hidro-electrolitic
– sa mentina un grad de autonomie
– sa poata fi alimentat (SNG)
Interventii
– repaos la pat (DD); aparatori la pat; pozitie fiziologica a membrelor; semisezand; cu suport pentru picioare/brate (in special cele afectate de hemiplegie)
– mobilizare pasiva la 2 ore (DL st/dr)
– miscari pasive ale membrelor (flexie, extensie, rotatie 3 x 5 minute/zi)
– mobilizarea mainilor
– efectuez igiena pacientului (+ educare pentru autoingrijire partiala)
– alimentare pe cale orala (SNG sau alimente lichide)
– sondaj vezical la nevoie (Foley) sau plosca
– monitorizarea FV si vegetative (T, P, R, TA, diureza, scaun)
PEV: G5-20% (tamponata), cerebrolysine, Manitol 20% (lent, 30-60m), diuretice (Furosemid), fibrinolitice/anticoagulante (in functie de tip de AVC), sedative
– aspiratie secretii faringiene
– O2 la cianoza, SpO2 scazut
regim alimentar: legume si fructe, carne usoara, fiarta, fara grasimi saturate/trans, hiposodat, fara zahar, alcool, cafea
– toaleta pe regiuni, tegumente curate, uscate, protejate
– recoltare sange/urina pentru date de laborator
– pregatirea pentru investigatii (IRM, CT, EEG, EKG, oftalmoscopie, TACR = tensiunea arterei centrale retiniene; PL – LCR)

4. DZ tip 1

DZ tip1
Def: Sindrom metabolic caracterizat prin valori crescute ale glucozei in sange (hiperglicemie) si dezechilibre metabolice (polifagie, polidipsie, poliurie), din cauza distrugerii autoimune (autoanticorpi) a celulelor beta din pancreas. Descoperit de regula in tinerete.

Manif. de dependenta:
– senzatie accentuata de sete si foame
– poliurie; senzatie de gura uscata
– astenie fizica si intelectuala
– lipotimii
– scadere inexplicabila in greutate
– vedere neclara
– crampe musculare
– prurit
– vindecare lenta a ranilor
Probleme de dependenta
– alimentatie inadecvata (exces)
– deshidratare
– intoleranta la activitati fizice/intelectuale
– anxietate
– risc de alterare a integritatii tegumentelor si mucoaselor
– risc de complicatii acute/cronice
– vulnerabilitate
– refuz de a se conforma tratamentului
– refuz de a accepta schimbare regimului de viata
– cunostinte insuficiente despre boala
Obiective de ingrijire: Pacientul sa
– se alimenteze si sa se hidrateze adecvat cu nevoile sale
– isi respecte conditia fizica si intelectuala
– aiba confort psihic/sa se simta in siguranta
– prezinte tegumente si mucoase integre
– nu prezinte complicatii acute/cronice
– accepte si urmeze tratamentul
– prezinte interes fata de schimbarea regimului de viata
– prezinte suficiente cunostinte despre boala, tratament si efectele sale adverse (HIPOGLICEMIE!)
Interventii:
– comunicarea cu pacientul: informare despre cauze, simptome, evolutia bolii, regimul igieno-dietetic si importanta respectarii sale
– educatia pentru sanatate: administrarea insulinei (orar, tehnica, riscuri), calcularea ratiei glucidelor admise, monitorizarea glicemiei (glucotest), recunoasterea semnelor hipoglicemiei/cetoacidozei diabetice, controlul greutatii.
– monitorizarea FV si Veg (TA, P, T, R, diureza, scaun)
– asigurarea conditiilor de mediu si igiena
– alimentare si hidratare
– asigurarea pozitiilor in pat, mobilizare
– prevenirea complicatiilor
– recoltarea produselor biologice
– sange: glicemie, HLG, Hb1Ac, colesterol, TAG, proteine, ionograma, acid uric, VSH
– urina: glicozurie, ionograma, corpi cetonici, proteine, urocultura
– administrarea medicamentelor: insulina (sc), medicatie adjuvanta

Locuri electie insulina
INSULINA:
– preprandiala: in regiunea abdominala (absorbtie mai rapida)
– bazala: regiunea anterioara a coapselor.
– NU se schimba zona generala, se variaza doar locatia stanga/dreapta cu 2 degete (cu atentie la ombilic la I.p)
– rapida, normala (R) intermediara (NPH), lenta (lente, ultralente: LANTUS, LEVEMIR) + premixate
– i.v.: come hiperglicemice, stari hiperglicemice; perfuzie continua, infuzomat, injectii repetate – numai i. cu durata scurta de actiune
– i.m.: alternativ la i.v./s.c neabordabila; disconfort = nerecomandabil
– seringi speciale (unitati); pen-uri (“stilouri” cu cartuse)

5. HTA esentiala

HTA esentiala
Def: O crestere a valorilor tensiunii arteriale peste limita normala, bazata pe media intre cel putin 2 determinari in 2 sau mai multe vizite dupa un screening initial. HTA esentiala (aprox. 90-95% din cazuri) este cea fara o cauza clara (fata de restul de cazuri, HTA secundara = boala renala, ingustarea aortei, arterelor renale, probleme endocrine, tumori).

Manifestari de dependenta
– val. TA mai mari de: S>140 mm Hg; D>90 mm Hg
– cefalee occipitala, pulsatila, frecvent dimineata
– ameteli, oboseala, astenie
– palpitatii, varsaturi
– dispnee de efort
– dureri precordiale
– tulburari de vedere
– acufene (zgomote in urechi)
– vertij
– epistaxis
Probleme de ingrijire
– disconfort general
– alternarea perfuziei tisulare (scaderea DC)
– scaderea tolerantei la efort
– potential de acidente (tulburari de vedere)
– potential de complicatii
Obiective de ingrijire
– scaderea val. TA in limite acceptabile
– prevenirea accidentarilor si complicatiilor
– asigurarea confortului fizic si psihic
Interventii
– repaus fizic si psihic
– combaterea factorilor de risc
– monitorizare TA, P, R, diureza
– monitorizare bilant hidric ingesta/excreta
– alimentatie echilibrata in raport cu nevoile existente (atentie la depletia de K => aritmii)
– reducem anxietatea
– recoltari sange/urina
– EKG, ecografie doppler
educatia pacientului:
– regin de viata echilibrat (6-8 h de activitate/zi)
– evitare stres
– fara fumat, alcool, cafea
– combaterea surplusului ponderal
– regim hiposodat, hipolipidic (grasimi trans)
– respectarea medicamentelor prescrise + control medical periodic
administrarea medicamentelor: Tratament complex (medicamentos, igieno-dietetic, individualizat, spital/ambulator)
antiHT/sedative/vasodilatatoare: calciu blocante, betablocante, IECA, Blocante ale receptorilor angiotensinei, alafablocante
diuretice: Furosemid, tiazide
combinatii mai noi: IECA + tiazid, ex: Co-Prenessa = Perindopril/Indapamide, inhibitoare ale reninei – Aliskiren

  • atentie la scaderea tensiunii: se face lent, pentru a nu aparea accidente grave (miocard, rinichi, creier)

Atentie: nu garantez calitatea informatiilor de aici, asta e recapitularea mea, daca sunt tampenii, sunt ale mele. Adica eu am curaj sa ma duc la examen cu cunostintele astea (sunt limitate, o spun de pe acum) – dar asta nu inseamna ca le consider informatii 100% corecte sau exhaustive.

Recapitulare (4) – Plan de nursing (sau de ingrijire)

Edit: Vad ca nimeni nu foloseste meniul din lateral. Niste exemple simplificate de planuri de nursingĀ (sau scheme de plan, cu info. despre boala + manifestari de dependenta + probleme + obiective + interventii) poti gasi in paginile mele de recapitulare pentru examenul final cu diferite boli:

1:Pancreatita acuta, Epilepsie, AVC, DZ tip 1, HTA esentiala.

2:Ā Infectia Urinara, Insuficienta Renala Acuta, Colica Renala + Litiaza Renala,Ā Hepatita Virala B, Hepatita Cronica,Ā Colecistita, Litiaza Biliara, Colica Biliara,Ā Angina Pectorala

3:Ā IMA, Cardiopatie ischemica dureroasa, Gastrita acuta, Cancer gastric, Ulcer gastro-duodenal, Ciroza hepatica, Boala Parkinson, DZ (2), Pneumonie acuta (bacteriana) +Ā ingrijire postoperatorie pt: Apendicita acuta, Fibrom uterin, Fractura de col femural, Fractura de gamba, Coxartroza
In primul rand, multa lume va incepe cu “nu se foloseste asa ceva in practica” si “trebuie sa stii lucrurile astea pe de rost“. Relativ corect, atata doar ca:

  1. In anumite tari (vazut de mine – in Elvetia, dar presupun ca se foloseste si in anumite conditii in SUA si UK si nu numai) se folosesc sisteme informatice in care ingrijirea pacientului se face pe baza diagnosticului de nursing. Practic, evaluarea activitatii tale cu pacientul poate fi facuta pe baza lucrurilor pe care le scrii ca le-ai facut. Desigur, asta presupune existenta timpului si neincarcarea cu 1000 de activitati si 50 pacienti pe tura.
  2. Corect, doar ca noi pornim cu cunostinte alandala. Pentru a ajunge de la un Gigel care stie cate ceva despre 100 de boli la un Gigel care stie ce sa faca pentru a ajuta 100 de pacienti cu 100 de boli diferite e o cale lunga. Cale pe care te ajuta un plan de ingrijire standard pentru fiecare boala in parte.

Bun. CeĀ am inteles eu din procesul de nursing dupa 3 ani de zile de scoala?

Inainte de toate, trebuie sa gandesti mai degraba ca un om care incearca sa IMBUNATATEASCA viata unui alt om (pacientul). Ce inseamna asta?

Pacientul are o problema. De la ce vine (cauza)? Cum se manifesta? Ce pot face ca sa o rezolv sau sa-i imbunatatesc starea? Cum evaluez efectele interventiilor mele? Apoi repetam.

In primul rand avemĀ CULEGEREA DATELOR. Asta poate sa insemne anamneza (pe care ar trebui s-o faca si AM, dar in Romania nu prea se face) sau pur si simplu interpretarea datelor din anamneza (fisa pacientului) facuta de doctor (in realitatea din Romania). Ca exemplu, mai departeĀ voi folosi adenocarcinomulĀ de prostata (cancerul de prostata). Sa presupunem ca pacientul este diagnosticat tardiv (ceva ce in ziua de azi ar trebui sa se intample foarte rar) – deci luam in calcul simptomatologia de cancer ceva mai avansat.
Apoi identifici PROBLEMELE pacientului. Problema NU INSEAMNA diagnosticul medical. Problema este strict legata de nevoile omului (cele 14, dupa Virgina Henderson). Adica un pacient cu cancer de prostata nu are problema ā€œcancer de prostataā€. Are: dificultati in a elimina adecvat, are dificultati de a isi pastra postura adecvata, are dificultati in a dormi, are probleme in a comunica cu altii si probleme de imagine de sine etc.

14 nevoi

Identifici nevoile (din cele 14) pe care boala le influenteazaĀ si spui CUM sunt alterate si iese problema (problema de dependenta). E partea usoara, dar complicata. In scoala aveam tendinta de-a pune semnele problemelor la probleme si problemele la sursa samd.

Tine minte: PROBLEMELE le exprimi in functie de cele 14 NEVOI (de mai sus).

Apoi identifici Etiologia = SURSA PROBLEMEI. Etiologia e strans legata de semnele de dependenta. Desigur, totul se poate reduce la ā€œare cancer, deciā€¦ā€. Dar nu e suficient. Urineaza des pentru ca tumoarea apasa pe vezica si ii reduce volumul. Dificultati in a dormi are pentru ca se trezeste des sa urineze. Are dureri de oase pentru ca tumoarea a metastazat la oase. Disfunctii erectile are din cauza tratamentului hormonal PENTRU cancer de prostata.
Repet: Etiologia o identifici pe baza SEMNELOR. Semnele sunt echivalente, in mare, cu semnele si simptomele boliiā€¦ Pacientul urineaza des, urineaza noaptea, e anxios, are dureri de oase, are disfunctii erectile samd corespund cu etiologia problemei.

Daca ai ajuns pana aici, iti dai seama ca, de fapt, pornesti de la interpretarea datelor (de cele mai multe ori simptomele), iti formezi o ipoteza ā€œpacientul are o problema de eliminareā€ si apoi pur si simplu enunti cauza si simptomele. E mai degraba un mod de-a gandi logic.
Ok, de ce ai facut toate astea? Ca sa ii imbunatatesti viata pacientului. Cum facem asta? Pai incercam sa ii rezolvam problemele. Pentru asta stabilim OBIECTIVE.

OBIECTIVUL este (de multe ori) inversul problemei. Pacientul are probleme in a dormi. Ne dorim sa il ajutam sa doarma mai bine (in X zile). Obiectivul trebuie sa fie clar, precis si limitat in timp.

Pentru a indeplini obiectivul trebuie sa faci niste ACTIUNI. Le numim Interventii. Pot fi delegate sau independente.

In cazul de mai sus, trebuie sa educam pacientul: sa bea mai putine lichide dupa o anumita ora (seara), sa urineze stand jos (asa isi ajuta vezica sa urineze mai mult decat daca sta in picioare), sa ia eventualele medicamente la ora corecta (pentru a-si face efectul), il invatam metode de relaxare pentru a adormi/readormi mai usor daca se trezeste sa urineze samd.

E evident ca NUĀ toate probleme au interventii simple. Daca ai un pacient cu metastaze la coloana vertebrala, il inveti sa isi ia medicamentele, il inveti pozitii de stat in pat si incerci sa-i scazi anxietatea, dar e clar ca vor exista si interventii delegate (pregatire pentru operatie, recoltare analize etc.). In principiu, scoala (si practica) ne-a invatat in astia 3 ani sa face ceva in orice situatie. Cand facem un plan de ingrijire, trebuie sa punem acel “ceva” in scris si apoi sa-l si facem.
Apoi avem EVALUAREA: pacientul doarme mai prost dupa 2 saptamani (sa zicem). Daca a facut totul asa cum i s-a spus, poate ar fi cazul sa il sfatuim despre UTILITATEA eventualelor alternative medicale (radioterapie, chirurgie) si sa il indreptam catre un doctor.

Pe scurt:

Culegerea Datelor.

Probleme ā€“ Etiologie ā€“ Semne

Obiective

InterventiiĀ ā€“ Evaluare

Evident, ajuta foarte mult cunostintele de patologie a bolilor, semnele si simptomeleĀ lor si tratamentul lor. De asemenea, o carte cu diagnostice de nursing NANDA e utila pentru cineva care se gandeste sa plece in strainezia. Majoritatea cartilor sunt structurate pe diagnostic – manifestari – interventii.

Daca te uiti intr-un tabel NANDA, te apuca durerea de cap. Avem 13 domenii principale, fiecare structurat pe maxim 6 nivele de clase (47 clase in total) si minim 216 diagnostice de nursing. Nu stiu cine le stie pe toate pe de rost si are timp fizic sa faca un plan de nursing cu 5-6 diagnostice la fiecare pacient, mai ales daca are 5-10-20 pacienti.

Cum pentru moment vorbim despre incepatori, ca mic mod de-a trisa, se pot invata nisteĀ diagnostice principale din fiecare domeniu mai important pentru specializarea medicala unde lucrezi si apoi se pot adauga altele ulterior, pe masura ce iti cresc cunostintele (si vezi ingrijiri mai multe).

Un pachet de baza ar fiĀ Anxietate, Risc pentru glicemie instabila, Risc pentru temperatura corporala dezechilibrata, Disconfort (durere), Comunicare deficitara, Confuzie, Risc de contaminare, Risc de Infectie, Risc de ranire (cadere, sufocare, trauma), Risc de dezechilibru electrolitic, Oboseala, Frica,Ā Disfunctie a Motilitatii gastrointestinale, Protectie ineficienta a integritatii tesuturilor, Deficit de autoingrijire, Disfunctie sexuala, Dificultati in a dormi, Perfuzie tisulara ineficienta, Eliminarea urinara afectata, Stil de viata sedentar.

Si ajungem la Risc de complicatii, care pot fiĀ Cardiovasculare, Respiratorii, Metabolico-imune-hematopoietice, Renale-urinare, Neurologice, Gastrointestinale, Musculare, Reproductive.

Plus Riscul de complicatii cauzate de efectele adverse ale terapiei.

Ultimele 2 paragrafe la un loc includ, in mare, toata medicina :))

Erori de evitat in scrierea unui diagnostic de nursing:

  • nu scriem activitati directe sau observatii despre constante fiziologice (ex. nivelul hemoglobinei, țipăĀ des)
  • nu folosim doar numele unui simptom medicalĀ (nicturie, disurie, dispnee). Anxietate sau Insomnie sunt, totusi, acceptate.
  • nu folosim obiectivele pentru pacient (trebuie sa se poata misca neajutat) sau cele pentru asistenta (schimb pansamentul)
  • de asemenea, afirmatiile sunt mai impersonale, nu folosim detalii personale “are anxietate din cauza ca e batuta de sot”.

IMPORTANT: Sunt departe de a fi un expert ā€“ am mai multe colege care par sa fi inteles mai bine procesul cu pricina. La mine problema vine mai ales de la faptul ca gandesc in termeni de ā€œanamnezaā€ ā€“ ā€œdiagnostic medicalā€ ā€“ ā€œinvestigatiiā€ ā€“ ā€œtratamentā€. Acest mod de gandire probabil ca i-ar fiĀ util unui medic, dar un asistent medical trebuie sa gandeasca altfel.

Recapitulare pentru examen (3) diverse + imagistica

Celeritatea pulsului este rapiditatea de efectuare a undei pulsatile prin aparitie si disparitie. Asa-i ca suna bizar? In principiu, este viteza de propagare a pulsului.

Tensiunea pulsului este reprezentata prin puls dur sau puls moale. Zi asta repede!

Petesiile – hemoragii mici, punctiforme, ovale sau rotunde. Apar in purpura, boli infectioase.

SondajulĀ Ć  demeure este cel “permanent”. Printre complicatiile sale (in afara de infectie si inflamatie) ar fi staza sau hipercalciuria de imobilizare.

In spalatura gastrica se foloseste apa laĀ 25-26Ā°, 300-500 ml o data, de 4-5 ori (pana la 3-5 l in intoxicatii).Ā ĆŽn caz de intoxicaÅ£ii, primul lichid eliminat se captează separat pentru a se putea face recoltări!

La clisma se foloseste apa calda la 35-37 grade C (500-1000 ml pentru adulti, 250 ml pentru adolescenti, 150 ml pentru copil, 50-60 ml pentru sugari) +Ā materiale pentru creşterea efectului purgativ: sare (1 linguriţă la 1 l de apă), ulei de ricin (4 linguri la 1 l apă), glicerină (40 gr. la 500 ml apă), săpun (1 linguriţă rasă la 1 l apă).

Ecografie, Ecografie cardiaca – stie toata lumea ce sunt. Ecografie transesofagiana cardiaca:

TEE

Cistografie

cistografie

Urografie

urografie

Colangiografie

cholangiografie

Angiografie

angiografie

Endoscopie: Gastroscopie, Colonoscopie stie toata lumea ce sunt.

Colposcopie:

colposcopie

 

Bronhoscopie:

 

Bronchoscopie

Laringoscopie:

laringoscopie

Cistoscopie (identificare procese patologice endovezicale):

cistoscopie

Paracenteza – incizia pe linia Monroe-Richter

paracenteza

Toracocenteza:

toracocenteza

Cardiocenteza (pericardiocenteza, mai degraba):

pericardiocentesis1

 

Autoclav – caldura umeda, temperatura mai scazuta (133 grade C); rezervat pentru materiale moi; exista si autoclavare “la rece” (care inseamna, de fapt, temperatura de 20-34 de grade) cu vapori de oxid de etilen (EtO)

Pupinel – caldura uscata, temperatura mai crescuta (180 grade C); pentru obiecte taioase/sticla

Ar mai exista sterilizare prin flambare (gura eprubetelor cu medii de cultura, anse de prelevare), sterilizare prin iradiere cu raze gama (pentru materiale din polietilen).

Solutia Dakin = Cloramina solutie = hipoclorit de sodiu diluat. Concentratie 1-2%.

Reactii imunologiceĀ ID: IDR la tuberculina – testul Mantoux, pentru TBC, nu e foarte util daca ai fost vaccinat BCG. Reactia Cassoni – pentru hidatidoza (Taenia echinococcus);Ā Reactia DickĀ – infectie streptococica (scarlatina) mai ales la copii;Ā Reactia SchickĀ – anticorpi (antitoxina) de difterie;Ā Reactia la brucelinaĀ pentru bruceloza. Reactia ramane pozitiva toata viata la persoanele care au suferit de aceasta boala;Ā Reactia la trichinelinaĀ – trichineloza.

Pacientul operat de 6 zile va avea (in general) o alimentatie completa.

 

Recapitulare examen (2) – Sonde si catetere

1 Fr (sau 1 Charriere) = 0,33 mm. 3 Fr = 1 mm.

Catetere pentru urologie.

Daca e un cateter cu balon, pe el scrie cu cat se umple (intre 10 si 30 ml pentru adulti, 3-5 ml pentru copii mici/copii).

Cateterele pot fi de latex (nu foarte rezistent, irita endoteliul, unii oameni sunt alergici – sunt aproape eliminate), latex siliconat (majoritatea, cu rezistenta de pana la cateva saptamani), silicon (mai scumpe, rezista mai mult timp in pacient) sau alte materiale (care ofera avantaje si dezavantaje, sunt intre cele de latex siliconat si cele din silicon).

Sonda cel mai des folosita ar fiĀ cea Nelaton. In mod normal, este o sonda Nelaton-Catheter-Umaflow-cuĀ capul bont sau taiat, cu 1-2 gauri inainte de acest cap. Simpla, fara balon. Daca are un balon la capat (pe care il umplem cu apa), care sa o ajute sa ramana in vezica urinara, ar trebui sa devina sonda Foley.

foleySingura problema e ca si sondele Foley au cap Nelaton (sau sunt numite asa), de aici o confuzie. In capul meu am ramas cu: sonda NelatonĀ NUĀ are balon, dar o sonda Foley poate avea cap Nelaton. Tare, nu?

Tiemann – are capul intarit, ingust si rigid (de aici si problema – e cateter Tiemann sau cap Tiemann?), folosit pentruĀ pacientii cu probleme la prostata, unde exista probleme la cateterizare. Poate produce accidente (sangerari, leziuni in uretra sau in prostata) in mainile inexperimentate.

Catetere folosite in special pentruĀ hematurie sau postoperator suntĀ cateterele cu varfuri speciale: Delinotte (sau Mercier, indoit pentru a permite trecerea pe sub prostata), Couvelaire (sau “fluier”, faciliteaza pasajul de resturi din vezica), Dufour (un Couvelaire indoit, sau un Delinotte cu varf Couvelaire).

Mai avem cateterele de tipĀ MalĆ©cot, care NU au balon la capat pentru fixarea in vezica, ci un cap care se flexeaza si formeaza o structura expandata, comparabila ca volum cu un balon (Foley). Nu e la fel de sigur ca un cateter Foley. Folosite mai des pentru nefrostomii (deci cateterizare percutanata). Exista variantele Casper si Pezzer (Casper are mai multe aripioare care se flexeaza, Pezzer are un fel deĀ cap bulbos, autoretractabil)

Mai multe pe temaĀ cateterelor urologice pe site-ul asta. Inutil sa mentionez faptul ca mai sunt multe alte tipuri de catetere.

sonde urologie

AlteĀ sonde

SondaĀ Faucher – pentru lavajĀ gastric

faucher

Sonda duodenală Einhorn ā€“ sondaj duodenal şi alimentaÅ£ie artificiala. Noroc in a gasi o poza cu asa ceva. Din cate inteleg, arata cam ca sonda Lavin.

Sonda Lavin – gastro-duodenala. Pentru alimentarea pacientului. Poate fi dublu-lumen.

lavin

Sonda Blakemore (sau Sengstaken-Blakemore) cu dublu balonas -1 balonasblakemore pentru stomac, 1 balonas pentru esofag. PentruĀ hemostaza Ć®n hemoragia digestivă superioară prin ruptura varicelor esofagiene. Dupa ceĀ ai vazut-o prima data montata pe un pacient, o tii minte. šŸ™‚

sengstaken blakemore

Sonda in T Kehr – pentru drenaj biliar, probleme ureterale sau in alte cazuri (am citit ca ar putea fi folosita in nenumarate locuri).

sonda kehr T

Recapitulare pentru examenul de final de scoala de asistent medical (1)

Inutil sa mentionez – unele dintre postarile mele din urmatoarea perioada nu vor avea nici un sens pentru prea multa lume (mai putin cei care trec sau vor trece prin examenul asta).

Nu o sa fie vreo inlantuire clara de materie, doar lucruri pe care mi le-am notat in timp ce rezolvam exercitii pentru examen. Toate sunt considerate drept “corecte” de catre manuale, unele sunt verificate de catre mine si in alte surse decat manualele noastre. Unele e posibil sa fie informatii perimate, dar, dpdv al suportului bibliografic, sunt corecte “pentru examen”.

Dispneea matinala e determinata de astmul bronsic. Cea vesperala de astmul cardiac.

Menopauza poate fiĀ responsabila pentru stari de insomnie.

Hipertermia poate fi cauzata de tulburari metabolice. Cred ca e vorba de hipertermie maligna.

Enurezisul este emisia involuntara de urina in special in timpul somnului (dar poate fi si diurn sau mixt) si apare la indivizii care se presupune ca se pot “tine”.

Hemiplegie – paralizia unei jumatati LATERALE a corpului; Paraplegie – paralizia ambelor membre inferioare; tetraplegie – paralizia celor 4 membre; diplegie – paralizia marcata a membrelor inferioare (dar sunt afectate si cele superioare); monoplegia afecteaza 1 singur membru; triplegia afecteaza 2 membre + unul (de regula, revine controlul asupra celui de-al patrulea in urma recuperarii medicale). Pentru a fi corecti, Plegia e mai grava decat Pareza (care se refera mai degraba la pierderea totala sau partiala a functiilor motorii)

hemiplegie

La pronatie palma e indreptata in jos, la supinatie e indreptata in sus.

Tahipnee vs. Polipnee:Ā ambele sunt respiratii cu frecventa cerscuta, tahipneea presupune un volum respirator normal sau crescut, polipneea are un volum respirator scazut (respiratiile alea dese NUĀ iti ofera suficient oxigen).

Dispnee Bouchut – polipnee cu 40-50 respiratii pe minut, expiratie scurta si inspiratie lunga (respiratie INVERSATA). Apare la copii cu BP sau astm.

RespiratieĀ Biot – apnee care intrerupe perioade de respiratie normala (probleme cerebrale, meningite) Poate aparea inĀ AGONIE, dar atunci mai degraba intalnim respiratia ataxica, ce presupune respiratie total neregulata + apnee.

RespiratieĀ Cheyne-Stokes (periodica) – oprire a respiratiei, crestere pana la un maxim, descrestere, oprire a respiratiei. Apare la copii, adulti (ischemie, procese degenerative), dupa medicamente care deprima centrii respiratorii. Seamana in manifestari cu sindromul Pickwick de la obezi, dar NU e acelasi lucru.

RespiratieĀ KĆ¼ssmaul (acidotica) – in acidoze metabolice, amplitudine crescute, frecventa normala, crescuta sau scazuta, IN 4 TIMPI (expir, pauza, inspir, pauza)

740BreathingPatterns

Pozitiile pacientului:Ā decubit dorsal (pe spate), decubit lateral, decubit ventral (pe burta), pozitia ginecologica (are variatii: joasa si ridicata), pozitia Trendelenburg (decliva, capul e mai jos decat picioarele), pozitia Trendelenburg inversata (procliva, capul e mai sus decat picioarele), pozitia Fowler (sau semisezanda, pacientul sta pe spate, dar i se ridica partea superioara a corpului, pana la mai putin de 90 grade, cu perne sau cu intreg patul), pozitia sezand (in pat +90 gradeĀ sauĀ pe marginea patului cu picioarele atarnand – sprijite), pozitia genupectorala (cu variatia Jackknife in engleza –Ā soldurile ridicate, capul si picioarele sunt in jos, pacientul formeaza un fel de V invers, cu varful fiind fundul).

Alexia este incapacitatea de a intelege cuvinte scrise.

Pacientul cu holera are intre 80 si 100 de scaune pe zi. Cel cu dizenterie are “doar” 20-30 scaune pe zi. La enterocolita avem 3-6 scaune pe zi.

Organul principal al termogenezei in etapa de stationare (whatever that means) este ficatul.

Aspectul rosu, congestionat este caracteristic in pneumonie pe jumatatea fetei de pe partea plamanului afectat.

Descuamatia – indepartarea celulelor cortnoase din EPIDERM. Excoriatia = leziune a pielii (stratul superficial).

Vezicula are continut clar/galbui, pustula are continut purulent

Hematemeza – vomica cu sange (zat de cafea). Hemoptizie – tuse cu sange. Hematochezie – sangerare rectala (colon sau intestine in general). Rectoragie – sangerare din rect. Melena – scaun cu sange (negru, partial digerat)

Sfarsit de scoala (partea teoretica, cel putin)

Saptamana aceasta am predat ultimele referate, am dat ultimele lucrari schoolsoutsumative, am primit ultimele note “din burta”.

Lucrarea de diploma a primit ok-ul profesorului coordonator, mai ramane s-o paginez mai atent, sa caut si corectez greseli si sa introduc si diacritice. Apoi tiparire si gata.

Din scoala au mai ramasĀ 5 saptamani de practica, inscrierea la examen (si plata unei taxe pentru asta), cateva ore de pregatire pentru examen cu diriginta si apoi cele 3 examene din august.Ā In lipsa unor intamplari neasteptate, peste aproape 7 saptamani voi fi Asistent Medical Generalist.

Acum 3 veri dadeam examenul de Zertifikat Deutsch B2 la Goethe Institut Bucuresti. Unul dintre cele mai dificile examene din viata mea, in special pentru ca nu eram suficient pregatit pentru el. Poate a fost asa greu si pentru ca plateam din banii munciti de mine, dupa 4 ani de cursuri deĀ limba germana platite tot din banii munciti de mine. Privesti altfel lucrurile atunci cand picarea unui examen inseamna irosireaĀ unei treimi din salariul tau. šŸ™‚Ā  L-am luat cu bine.

Apoi am dat cel mai usor examen din viata mea, pentru adminterea la postliceala de asistenti medicali. A fost atat de usor incat am completat foaia de examen in 10 minute si dupa aceea m-am rugat de profesorii coordonatori sa ma lase sa plec (trebuia sa stam minim 20 de minute). Am luat 94 din 100, am gresit la 1 intrebare din Psihologie si am crezut ca cistita e o boala a uretrei (nu a vezicii urinare).

Dupa 3 ani de postliceala pot spune ca ma incearca niste sentimente foartre contradictorii.

Pe de o parte, daca e sa vad doar jumatatea goala a paharului, au fost 3 aniĀ plini de dezamagiri. Stiam ca nivelul de predare si evaluare nu va fi foarte ridicat. Dar speram sa fie ceva oarecum asemanator cu ce am facut la facultate, la ASE. Realitatea a fost mult mai trista.

Au fost 3 ani care s-au asemanat prea mult cu cei de liceu, in care unii profesori predau constiincios materia lor, dar altora (prea multora) nu le pasa nici cat negru sub unghie de scoala, elevi si ce le iesea din “maini”. Mi se pare inacceptabil sa fii profesor si sa nu dai la ore decat de 1-2 ori, ca sa dai niste lucrari din niste suporturi de curs pe care le-ai dat cumva, candva, cuiva si apoi sa te mandresti cu statutul tau de “educator al viitoarelor generatii”. Sau sa predai materia in bataie de joc, cu greseli si incomplet – dar apoi sa imi tii lectii despre “lipsa de interes a elevilor din ziua de azi”. Nu ca o sa incep o polemica despre cine a aparut primul, oul sau gaina. Da, e la fel de inacceptabil sa nu vii la scoala si sa nu stii nimic si sa vrei sa treci. Dar intai fa-ti treaba pentru care esti platit corect si dupa aceea discuta despre corectitudine.

Ok, aici stiu ca pot fi acuzat de ipocrizie, pentru ca eu am cam stransĀ niste absente la anumite ore (in special in semestrul asta ultim). Dar atunci cand profesoara cu pricina vine si imi dicteaza 30-40 de minute dintr-un suport de curs steril sau niste chestii gresite, stranse de pe cine stie ce site de referate (am avut un caz), sauĀ refuza sa raspunda la intrebari simple despre practica in materia pe care ne-o preda… de ce ar trebui sa-mi pierd timpul la orele ei? Prefer sa citesc cursul linistit, sau sa caut manuale mai bune on-line si oricum invat mai mult decat la orele acestor profesori unde am avut absente.

Au fost 3 ani in care pentru a lua o nota proasta trebuia ori sa nu vii deloc la scoala, ori sa nu platesti taxa. Evaluarea a fost de prea multe ori total paralela cu realitatea. Puteai sa iei 6 la o lucrareĀ daca dadeai foaia goala, dar tot 6 luai si daca scriai tot ce stiai, nu copiai, dar profesoarei nu ii placea de tine si/sau nu aveai suficiente prezente la orele ei. Ca sa fiu clar, in 3 ani de scoala am luat 1 singur 6 si 2 de 7 (dintre care unul luat din burta, la Sociologie, pentru ca n-am ajunsĀ la ora la care s-a dat lucrarea si “trebuia sa am o nota”).

3 ani in care am ramas surprins de lejeritatea cu care unii profesoriĀ acceptau niste comportamente careĀ m-ar fi dus in fata consiliului profesoral in timpul liceului (sau m-ar fi facut pasibil de exmatriculare la facultate): vorbitul la telefon in gura mare in timpul orei, plecatul si venitul in timpul orei fara macar o minima decenta de a cere voie si scuze inainte, copiatul cu carti, caiete si telefoane (sau tablete, in cateva cazuri) pe banca in fata profesorului care trece pe langa tine, toleratul exclamatiilor de genul “eu platesc pentru scoala asta, trebuie sa trec” – de la niste elevi care nu dau la scoala decat 1 data pe semestru si cate si mai cate.

3 ani de practica in spitale in care am dat peste tot felul de oameni care nu aveau timp, chef sau orice fel de aplecare spre educarea unui viitor coleg. Perioade de practica intregi in care ni se zicea “de ce ati mai venit, oricum n-am ce sa va dau sa fac, mai bine mergeti acasa”. Asta peste toate problemele de zi cu zi dintr-un spital de Stat din Bucuresti, care nu sunt chiar usor de acceptat sau ocolit.

Dar…Ā suntem romani, ne descurcam.

Pe de alta parte, daca e sa privesc partea plina a paharului, am avut si multi profesori care au venit la toate cursurile, profesori care isi predau materia, care incercau sa te faca sa intelegi si sa ramai cu ceva din clasa, doctori care si-au impartasit cu noi experienta clinica, angajati din spitale (asistente, rezident, infirmiere samd)Ā care ne-au ajutat si invatat o gramada de lucruri in timpul practicii, desi erau la fel de prost platiti, obositi, incarcati de munca si stresati ca oamenii mentionati mai sus.

Am vazut ce inseamna sa ai grija de un pacient si sa il vezi ca vine la spital speriat si cu un picior in groapa si iese pe picioarele proprii dupa o vreme de ingrijire medicala.

Am vazut cat de greu e sa relationezi cu oamenii care au suferit fel de fel de pierderi si au diferite probleme de sanatate – nu stiu cat de mult am invatat sa ma descurc in cazurile acestea, dar sper ca m-au schimbat in bine un pic experientele acestea.

Nu in ultimul rand, trebuie sa repet faptul ca am invatat mai multe lucruri decat as fi crezut – in ciuda nemultumirilor mele de mai sus. Si pentru asta trebuie sa le multumesc din nou tuturorĀ oamenilor care m-au ajutat in privinta asta.

Si, pentru a fi onest, trebuie sa recunosc ca tot ceea ce acumulezi in timpul unei scoli depinde inĀ cea maiĀ mare masura de tine. Oricat de mult ai da vina pe altii, atata timp cat nu iti pui deoparte timp pentru a citi, repeta, invata si apoi pentru a-ti pune intrebari, nu o sa inveti nimic.

La final, daca e sa trag o concluzie, as putea spune ca 3 ani trec mult mai repede decat am crezut, ca nu e niciodata suficient timp pentru a invata cat trebuie si ca e mai usor daca inveti sa te descurci in situatii dificile – nu sa astepti tot timpul ca totul sa vina de la altii.

Si ca e mult mai greu sa inveti sa faci ceva nou la 30 de ani fata de 18 ani. Si ca, daca iti permiti, totul e mult mai usor daca nu trebuie sa-ti pierzi timp, nervi si concentrare la un serviciu.

A, da, greul abia acum incepe. šŸ™‚

Ai fi lingusitor daca ai sti ca vei obtine ceva?

Dar pe degeaba?*

Am o fosta colega de scoala (cu o generatie mai mare). Femeie la casa ei, cu facultate si ceva cariera inainte de postliceala de AM. Acum deja lucreaza in afata tarii. In toate discutiile noastre, era tot timpul dezamagita de ceea ce ne ofera scoala noastra – pentru ca, la fel ca mine, crede ca ar trebui sa ne pregateasca mai bine pentru meseria noastra. Si ea afirma ca problema vine si de la elevi si de la Stat/”sistem”, dar scoala nu face decat s-o exacerbeze.

2

Tin minte o discutie pe care am avut-o pe tema farmacologiei, dupa ce o asistenta a insistat sa-mi demonstreze ca stie mai multe decat mine la Bals, pe tema cefalosporine versus fluorochinolone. Mi-a tot zis “cum, pai voi nu ati invatat asta, trebuia sa stiti asa ceva din anul 1, ce fel de elevi sunteti voi de nu stiti asta in anul 2?”. Am recunoscut ca nu stiam, am mers acasa si am cautat cursurile din anul 1. N-am gasit nimic, apoi am stat si am invatat eu de capul meu. Farmacologia e materie de an in anul 1. Am intrebat si eu colegele (teoretic printre cele mai bune eleve ale scolii), oare in clasele lor li s-a predat asa ceva? Mi-au raspuns mai multe ca nu.

1

Era una dintre cele mai dezamagite persoane dupa experienta avutaĀ anul trecut in perioada de practica intr-o clinica din Uniunea Europeana – sustinea ca, intr-un final, am obtinut doar niste hartii cu o valoare indoielnica, pentru ca totul a fost relativ prost gandit si pus in practica. Adica am invatat prea putine lucruri cu adevarat utile acolo.

5 4 3

Cine a scris o mica postare pentru scoala noastra mult-iubita luna aceasta, laudand fix perioadaĀ aceea de practica si multumind din inima scoalii pentru “oportunitatea” aceasta?

final

Fix in perioada asta au inceput sa se elibereze diplomele de absolvire a studiilor. La 9 luni de la absolvire. Scoala zice ca Ministerul e de vina pentru situatie, Ministerul zice ca Inspectoratul Scolar e de vina, Inspectoratul Scolar zice ca a fost vina Ministerului, dar ei au rezolvat si acum e vina scolii. Asistentul Medical plecat in alta tara are nevoie de diploma pentru a profesa in afara (anumite tari accepta o adeverinta temporara, dar cer diploma as soon as possible). Diploma nu se elibereaza decat in persoana, fara intermediere, fara procura, fara nimic.

Oare mesajul lingusitor a aparut pentru a o scuti de un drum inapoi in tara (bani, bataie de cap pe avion etc.)?

Oricum, eu mi-am pus aceasta problema: daca as fi in situatia ei peste 1 an, as accepta sa pup in fund scoala care m-a dezamagit 3 ani de zile pentru un beneficiu real?

*Banc:

Un tip o Ʈntreabă pe o doamnă:

ā€“ Doamnă, te-ai culca cu mine pentru 1 milion de dolari?

ā€“ Dar de ce mai Ć®ntrebi?Ā  Da, aș face-o.

ā€“ Dar pentruĀ 10 dolari?

Femeia:

ā€“ Ce fel de femeie crezi Ā că sunt?

Tipul:

ā€“ Am stabilit deja ce fel de femeie ești, acum doar negociam prețul.

Scoala, jobul si meseria de Asistent Medical

Orice generalizare e gresita, inclusiv aceasta.

Sunt intrebat de multe ori (prin e-mail) anumite lucruri:

–Ā as vrea sa devin asistent medical, dar vreau sa-mi pastrez jobul, se poate?

– vreau saĀ ma reprofilez si cred ca meseria de asistent medical mi s-ar potrivi. Apoi urmeaza o scurta descriere. Apoi: Ce crezi?

De multe ori, cele 2 intrebari sunt in acelasi e-mail, alteori sunt separate. Am mai scris eu un mic post pe tema primei intrebari acum 1 an.Ā Nu s-au schimbat multe lucruri, postarea veche e in continuare valabila. AsĀ aduce niste completari.

Eu stiu (in mare) situatia de la cele 3 cele mai mari postliceale din Bucuresti: Fundeni, Carol Davila si FEG. Si de la UMF – facultatea de AMG. Mai exista cateva postliceale mai mici (cum ar fi Sfantul Iosif, Sfantul Ioan si altele). Cand ajungi in spitale in practica, ori vorbesti cu colegi de la alte scoli, ori cu asistente absolvente ale scolilor cu pricina. Deci informatiile mele (atatea cate sunt) sunt bazate foarte mult pe ceea ce zic actuali sau fosti elevi ai scolilor cu pricina.

Din experienta proprie, pot spune ca aceste informatii stranse din cunoscuti nu sunt 100% precise, deci trebuie intotdeauna sa te gandesti la ca realitatea variaza un pic intre mai bine si mai rau fata de ce iti zice cineva. Si eu, oricat de mult ma straduiesc sa judec lucrurile cat mai impartial, de multe ori cad in pacatul generalizarii pornind de la informatii limitate.

Din acest punct de vedere, sunt eu potrivit sa dau vreun sfat cuiva? Nu, nu cred. Dar prefer sa cred ca poate cineva citi ce scriu si poate lua decizii un pic mai informate.

Care poate fi problema atunci cand iti doresti sa inveti o meserie noua si sa iti pastrezi un job?

Pai: poti fi exmatriculat daca chiulesti de la ore; poti pierde jobul daca pleci prea devreme de la job; poti sa ramai corigent/repetent daca nu ajungi la lucrari; poti sa nu inveti suficient de multe pentru a fi pregatit la finalul scolii. Cum le rezolvi pe toate?

Din discutiile mele nu am intalnit inca o scoala care sa fie stricta cu prezenta la cursuri. Pana si prezenta la practica in spitale nu este prea stricta. Cateodata. Exista niste foi de prezenta, verificate si apoi semnate de asistentul-sef al fiecarei sectii – unii sunt mai rigizi, altii sunt indiferenti, altii sunt prea intelegatori.Ā 

Acestea fiind zise, daca intrebi vreun profesor/oficial al unei scoli, (aproape) toti se vor jura ca scoala lor ia totul in serios si nu exista absente si la ei se invata meserie, NUĀ ca la altii.Ā 

Pe de alta parte, toti stiu ca scolile depind de banii din taxele scolare (inclusiv la Fundeni, care e de stat). Deci daca isi exmatriculeaza elevii pentru absente, raman fara bani.

Asta duce la un ciclu absurd in care unii elevi abuzeaza de aceasta relaxare si nu prea vin la scoala dar vor sa treaca anul/sa ia examenul final, unii profesori nu predau chiar cum si cat ar trebui (pe ideea “oricum voi nu veniti la scoala cat trebuie, nici eu nu predau ce siĀ cat ar trebui“) si elevii care chiar vor sa invete ceva ajung sa faca si ei acelasi lucru ca ceilalti (“daca toata lumea pleaca, de ce sa stau eu singur la scoala?“). Evaluarea ajunge apoi sa se faca “aproximativ” (si paralel cu realitatea) si imaginea e completa.Ā 

Situatia asta nu este universal valabila, adica depinde mult totul de colectivul de profesori si de cel de elevi al fiecarei clase din fiecare scoala. Am fost surprins in anumite situatii sa vad cat de multe lucruri li s-au predat unor colegi care au avut pur si simplu norocul sa fie repartizati in alta clasa dupa admitere. Am fost surprins sa aflu cat de multe lucruri au reusit sa faca alti colegi in practica in spitale, cateodata in aceeasi sectie unde am facut si eu practica si am fost nemultumit, in conditiile in care nu pareau ca au facut nimic special fata de mine.

Realitatea este ca e dificil sa te imparti intre job, familie si scoala atunci cand nu mai ai de ceva vreme 18-20 ani. Vei face compromisuri si asta se va vedea.

Dar asta nu inseamna ca nu se poate face. Postliceala in sine e usoara. Prea usoara.

Problema apare daca vrei sa inveti pentru a fi tu cat mai bun poti fi in meseria ta… va fi dificil s-o faci cu un job (fie si part-time) si familie.

In mod normal, nu ar trebui sa existe discutii. Scoala e scoala, jobul e job. Nu poti sa le faci 100% bine pe amandoua, trebuie sa renunti la una. Dar e atat de greu sa renunti la un venit cat de cat ok, care iti permite anumite lucruri cu care te-ai obisnuit sau pe care le consideri importante.Ā Primesc e-mailuri si de la oameni in toata firea, cu o cariera, familie, rate la masina, apartament. Cum poti renunta la avantajele pentru care ai muncit din greu sa le obtii… pentru un vis mai mult sau mai putin clar?

Si simplificand la maxim, chit ca ai DOARĀ chirie + intretinere + mancare + transport de platit lunar, tot trebuie sa ai un venit lunar (sau o rezerva de bani) pentru a le plati pe toate pentru 36 de luni. Ai cum sa faci asta la 25-35 de ani?

Plus, acesti 3 ani de scoala presupun practica prin spitalele de stat. Pentru cineva cu un job modern si obisnuit cu o viata care se vrea cat de cat “europeana”, practica va fi un mic soc. Incepand cu lipsurile si mizeria din anumite spitale si continuand cu pacientii, durerea si oamenii cu care interactionezi, care de cele mai multe ori nu dau 2 bani pe tine, orice ai fi realizat sau nu… Stii ce enervant este sa ajungi la 30 de ani si sa iti vorbeasca cineva ca si cum ai avea 15, nu stii absolut nimic si esti total insignifiant pentru el? Vino cu mine intr-un spital de stat din Bucuresti si o s-o vezi. Aici nu vorbesc de “am facut facultate, vreau sa fiu respectat pentru ca am o diploma“. E o atitudine inutila in ziua de azi, care nu face decat sa te frustreze.

Vorbesc de simplu respect intre oameni, un minim de politete, niste lucruri de baza intr-o societate moderna.

Si daca cumva te arati afectat de aceste lucruri inutile, vai, cat de usor vei fiĀ ori tu catalogat drept idiot sensibil, ori se vor gasi scuze pentru a fi tu tratat ca un gunoi.

Asta ca sa nu mentionez riscurile meseriei, spaga, nesimtirea, violenta, moartea si multe alte lucruri la care nu te gandesti cand ai 20 de ani si viata pare atat de simpla.

La final ajung si la legatura cu a doua intrebare. In acesti 3 ani mi-am tot pus intrebarea: DE CE FAC EU SCOALA ASTA? Cred ca singurul lucru care te poate trece cu bine printr-o reconversie profesionala la o varsta la care vrei totul, crezi ca poti totul si ti-e mai greu sa accepti orice este sa ai un scop bine-precizat. Oricum, e interesant ca la 30 de ani imi pun constant intrebarea asta, dar la 20 am continuat o facultate inutila din pura prostie (unii ar numi-o frica de necunoscut).

Pentru unii este “vreau sa ajut oamenii”, pentru altii este “imi place sa vad cum functioneaza corpul uman”. Pentru altii este “vreau sa lucrez in strainatate pentru un salariu cat de cat bun”. Si cate si mai cate.

Oricare ar fi, trebuie sa fii sigur ca motivul ala e unul important pentru tine. Si sa nu uiti ca pentru a iti indeplini telul, trebuie sa si muncesti.

Sau sa fii pur-si-simplu prost sau nesimtit, ca un coleg de-al meu care habar-n-are “ce e pulsul”, unde se poate masura tensiunea arteriala, ce e o hernie, unde e ficatul si cate si mai cate (in anul 3!) – dar a fost lasat sa faca injectii unor pacienti, sa le pregateasca medicamentele si multe altele. Ma tem pentru viata pacientului care ii va incapea pe mainile lui 12/24 ore in curand.

Un banc care mi-am jurat ca nu se va mai aplica in cazul meu vreodata

Pe vremea lui Ceausescu, in urma incalziriiĀ relatiilor bilateraleĀ romano-chineze,Ā a aparut un necesar de vorbitoriĀ de limba chineza. La nivelul conducerii de partid si de stat a fost creata o comisie de experti care sa determine cea mai rapida cale de a obtine fluenta in limba chineza.

Intr-o prima instanta, expertii au mers la profesorii de la facultatea de limbi straine, din cadrul Universitatii Bucuresti. Ā Le-au pus intrebarea:Ā  “De cit timp credeti ca e nevoie pentru aĀ obtineĀ vorbitori fluentiĀ de limba chineza?”. Ā Profesorii s-au consultat pentru o vreme, apoi au raspuns:Ā  “Avem nevoie de circa 4 ani de studiu aici, apoi de 2 ani de specializare in China. In total, cel putin 6 ani“.

Membrii comisiei au notat, dar li s-a parut inacceptabil sa mearga cu termenul asta la Ceașcă, asa ca au mers pe holurile facultatii, pe considerentul ca studentiiĀ au memorie foarte buna si le-ar oferi un termen mai corect. Ā Au pus aceeasi intrebare studentilor. Au stat studentii, s-au gandit, au vorbit, apoi au trimis un reprezentant in fata:Ā  “Daca e examen, 3 zile, daca-i partial, 1 noapte, iar daca-i colocviu, il dam acum”.

Am un cursĀ de 105 pagini pe care l-am inceput de mai multe ori si de care n-am trecut niciodata de mijloc. E asa soporific ca ma tot gandesc sa-l iau cu mine in spital si data viitoare cand mai aud un pacient ca se plange de probleme de somn, sa i-l pun in poala.

Examenul e grila cu complement compus. Oare ce rezultat o sa iau? O sa ma trezesc asa dupa o vreme šŸ™‚

Picture-11

P.S. Nu, nu asa am facut eu scoala, dar materia asta chiar nu-mi place, mai am de scris la lucrarea de diploma, am si serviciu si profesoara a refuzat cu abstinenta sa ne predea ceva. “Aveti suportul de curs, va descurcati”.

De ce nu trebuie sa te bucuri niciodata prea devreme

Am verificat programul semestrului asta (cat a mai ramas), mi-am refacut niste calcule si mi-am dat seama ca mai am 9Ā saptamani de practica ramase, nu 5, cum credeam. Si doar 6 de teorie. Adica iarasi o sa ni se dea lucrari peste lucrari din materie care nu ni s-a predat (doar ni s-a cerut sa facem “prospect”) si apoi ura si la gara.

Ce, trebuie sa ni se predea urgente medicale, oncologie, pediatrie? Astea “se invata din mers”. E mult mai important sa fim trimisi la spital, unde multe asistenteĀ nu au chef si timp de noi si invatam prea putine lucruri.

Screen shot 2015-04-16 at 10.40.02 AM

Jurnal de practica in spital (3)

ā€¢ Adaug inca un numeĀ la colectia de nume-cu-care-ma-striga-asistentele-in-spitalā„¢: Rareș. Plus lista veche:Ā Flavius,Ā Costin,Ā Flavian, băiatuā€™ si copilul,Ā Cezar, Paraschiv, Catalin, Laurentiu, Ionut. Cum se face ca toate infirmierele din sectia asta (si sunt destul de multe) imi stiu numele, nu inteleg.

ā€¢ Cred ca o parte din meseria de Asistent Medical presupune si managementul conflictelor si a ostilitatii. In privinta asta, practica din scoala mi-a oferit cateva oportunitati sa vad cum ar trebui sa relationez cu persoane ostile. Din pacate, o parte din experienta in domeniul asta a venit fix din felul in care a trebuit sa ma lupt cu ostilitatea anumitor asistente medicale fata de mine. Ironic, nu? šŸ™‚ Desigur, nu ma refer la certuri sau violenta, n-am avut parte de asa ceva, din fericire – dar si din cauza ca am incercat sa dezamorsez aproape toate conflictele posibile (cu exceptia unuia), desi asta inseamna ca unele persoane cred (probabil) ca sunt cam pampalau.

ā€¢ Nu inteleg de ce ma intreaba asistenteleĀ de aici “vrei sa vii sa lucrezi la noi cand termini?“. De parca se elibereaza posturi pe banda rulanta in spitalele noastre de stat si n-ar exista examen, interviu si alte nebunii de trecut. Asta ca sa nu luam in calcul faptul ca sunt departe de a fi extraordinar pregatit – si se vede asta. O colega gasea in intrebareaĀ asta explicatia pentru acreala uneia dintre asistente fata de mine (singura din 20 si ceva, am mai mentionat-o eu pe aici): “sa stii ca asta crede ca vrei sa-i iei postul, sau ceva de genul asta“. Dupa ce a fost si ea repezita de cateva ori fara motiv, a ajuns si colegaĀ la concluzia mea “unii oameni pur si simplu sunt rai“. šŸ™‚

ā€¢ In spiritul punctului de mai sus, nu inteleg cum se face ca atunci cand ma vad cu asistente de la alte sectii ale spitalului (unde am mai facut practica, voluntariat sau pur si simplu am ajuns de mai multe ori) sunt salutat cat de cat amical, se mai schimba 3 cuvinte, dar aici nu primesc nici un raspuns la “buna dimineata” de la acritura. De ce imi pasa, intr-un final?

ā€¢ Asa cum ziceam si-n vara trecuta, e interesant sa vad cum plec de la spital intr-o zi in care mai fac cate ceva si consider c-o fac bine si cum plec in zilele in care nu fac mai nimic si mai sunt si admonestat sau jignit gratuit. Daca asa fac acum, cand am o alta meserie si alta viata (practic), cand am sa lucrez full-time ca Asistent Medical cum o sa reactionez dupa o zi intreaga la job?

ā€¢ Zilele astea am primit in spitalĀ o propunere foarte bizara pentru mine. Un doctor rezident cu care nu mai vorbisem niciodata pana atunci ma intreaba brusc, atunci cand ma uitam la foaiaĀ unui pacient (la tratament, recomandari si evolutie) in coma. “Esti asistent medical?“. Eu raspund ca nu inca, dar “urmeaza sa devin in vreo 6 luni” (sunt 4, dar cine mai numara? šŸ™‚ ). Continua repede cu “uite, poate vrei sa recoltezi de la acest pacient”. Eu ma uit la foaie, ma uit la rezultatele analizelor de dimineata care tocmai sosisera (la recoltarea carora ajutasem), apoi ma intorc cu o fata foarte contrariata “Nu inteleg. E ceva suplimentar de recoltat?”. Imi raspunde “nu, dar el e in coma, poate vrei sa il intepi, sa iti faci mana la recoltari”. Am raspuns la fel de contrariat: “a, multumesc, dar credeam ca aveti vreun set nou de analize de recoltat. Nu stiu ce sa zic. N-as vrea sa il intep daca nu e nevoie, chit ca e in coma. E un pacient, nu vreau sa il intep nenecesar”. Si-a vazut de treaba si nu mi-a mai zis nimic. Uite de unde a iesit omul mai catolic decat Papa. Ma tot plang ca nu sunt lasat sa castig experienta cu pacientul (sau nu cat as vrea eu), dar refuz sa fac ceva cand mi se ofera oportunitatea. Pacientul a murit in urmatoarele 24 de ore, dar chiar si-asa, e o problema de etica pentru mine. N-am retineri in a recolta (sau monta branule) de la un pacient (oricum ar fi el) atata timp cat e necesar – desi stiu ca o fac mai incet si probabil mai prost decat un asistent cu experienta, tocmai din cauza lipsei de experienta -, dar am o problema cu a face o procedura medicala nenecesara pe un pacient, fie si comatos si pe cale sa moara. Doar ca, daca refuz asemenea “oferte”, pierd oportunitati de-a-mi imbunatati tehnica.

Prea mult negativism reiese din postarile mele.

A venit primavara, anotimpul in care pana si Bucurestiul arata frumos. Pacat ca alerg dintr-o parte in alta a orasului, in loc sa ma bucur de vremea asta si sa ma relaxez un pic. šŸ™‚

Pentru moment, avem ceruri superbe. In curand o sa apara peste tot si verdele viu, de primavara, copacii infloriti, flori peste flori si mirosul ala de tei. Si nu mult dupa o sa termin si scoala.

20150402_115423~2

Povestea mea (pana acum)

Mi-am dat seama ieri ca am strans deja cateva zeci bune de postari in care mi-am povestit impresiile mele din cei 3 ani de scoala, drumul meu catre o noua meserie.

eu
Mana mea. Pilozitatea partiala a mainilor si picioarelor e o trasatura de familie šŸ™‚

Desigur, mai am ceva timp pana termin scoala si apoi inca ceva pana voi primi dreptul de libera-practica. Dar cred ca e cazul sa fac un post-index, in care sa-mi prezint povestea cronologic. La un moment dat va veni si un post-rezumat, de final al scolii si inceput al altui drum.

Cu speranta caĀ scriiturile mele vor fi de folos cuiva, candva (pe mine stiu ca m-a ajutat sa-mi asternĀ gandurile in scris):

De ce?

Primele rezultate, primele impresii

Psihologie

Practica

1/6 semestre gata!

“vrei sa te faci asistent medical”?

Grija fata de pacientii grav-bolnavi

Respectul fata de un profesor

Cum se propaga o greseala

Colegele mele spun prostii

Spaga pentru un post de Asistent Medical 1 si 2

3 prostii cat mine de mari pe care le credeam acum 9 luni

Scoala, scoala si iar scoala

Cateva concluzii dupa 1 an de invatat pentru a deveni asistent medical

Asa da!

Lectiile unor asistente cu vechime pentru un invatacel

Cum poate esua o incercare de a rade cu un pacient

Gresesc eu daca nu mai cred in povesti frumoase

Asistentele medicale si spaga (primele impresii)

Greu e sa nu-i poti spune unui om ca greseste

Perspective

Politetea nu e pentru toata lumea

6 saptamani la Oncologie (de fapt 5)

Probleme intalnite de mine la practica in spitale

Oare ar trebui sa ma ingrijorez

Paznicii cu simtul raspunderii

Ce au retinut 3 studente (viitoare asistente) din alte tari europene dintr-un schimb de experienta in Romania

Haha, baiatu’ asta vrea manusi

Inca o luna, inca un spital, inca o sectie

Colegele mele spun tampenii (2)

Valoarea educativa a unui 2

Valoarea educativa a plimbatului prin spital

Ce faci cand ai profesori tampiti

Cum ajung romanii sa creada ca tot personalul medical ia spaga

Cum am invatat cardiologie

Tristul adevar este ca…

Impresii dupa al 3-lea semestru de scoala

De la “control”

Ce bizar ā€“ citesc un manual in metrou/autobuz

2 saptamani de “schimb de experienta”

O dupa-amiaza la practica

Ce am retinut din perioada asta de practica in spital

3 saptamani in CipruĀ (schimb de experienta ca AMG)

Ce se intampla cand trimiti un ipohondru la practica pe o sectie de Boli infectioase?

O intrebare stupida

O dimineata la spital

De prin spital auzite

Asta nu te invata la scoala

M-am saturat

Cum crede profesoara mea de nursing ca a aparut HIV-ul (plus cate ceva despre subiect)

Unii abia asteapta sa inceapa, altii abia asteapta sa plece

Am terminat anul 2. Cateva concluzii.

Jurnal de voluntariat in spital 1, 2, 3, 4, 5, 6

Voluntariat in spital – concluzii

Auzite in spital 1 si 2

Cum mai “enervez” eu asistentele de pe sectia unde fac practica

Cat de repede se duce cheful de-a invata ceva

Nu vreau sa mai aud nimic de la tine

Concluzii dupa un nou stagiu de practica

2 saptamani in ElvetiaĀ (schimb de experienta ca AMG)

Ipocrizie sau nu

Neputinta si frustrare

Din spital

Practica 1 si 2

Asta nu e treaba mea

De ce ma frustreaza scoala mea pentru Asistenti Medicali pe mine

Auzite in spital

Ganduri de iarna

Alta intrebare stupida la care trebuie sa tot raspund

Jurnal de practica in spital 1 si 2

Mi-am ales subiectul pentru lucrarea de diploma

Duios, semestrul se terminĆ”

Penultima perioada de practica din anul 3: 1 si 2

Jurnal de practica in spital (2)

  • E incredibil cat de usor poti gasi bucurie in lucruri mici si simple ale vietii. Faptul ca nu ma mai trezesc pe beznaĀ si nu mai scormonesc prin dulap in intuneric (nu deschid lumina ca sa nu-mi trezesc sotia) ma face sa ies mai calm din casa. Mersul catre spital pe lumina e mult mai linistitor decat atunci cand e intuneric. Acuma… ce bine ar fi daca ar trece si frigul si n-ar mai fi 0-4 grade la prima ora. Ar fi prea mult sa cer? šŸ™‚
  • Am mai strans 2 prenume la colectia de nume-cu-care-ma-striga-asistentele-in-spitalā„¢: Flavius si Costin. Dat fiind faptul ca am fost strigat (in aceeasi zi) siĀ FlaviusĀ si Flavian, pot adauga chiar 3? Desigur, la astea avem si mai vechileĀ băiatu’ si copilul (ca sa fiu mai precis, sunt parte din “copiii astia” – atunci cand se refera o asistenta la mine si colegele mele, desiĀ avem fix 90 de ani toti 3 impreuna). Adaugam la lista veche: Cezar, Paraschiv, Catalin, Laurentiu, Ionut. Prin pur exercitiu de hazard, dupa suficient de multe incercari, intr-una din zile o sa imi nimereasca si numele meu :))

  • Am zis-o de nenumarate ori, o repet: felul in care te raportezi personal la ceea ce se intampla intr-o sectie de spital are o influenta foarte mare asupra cantitatii de informatii si a “experientei” pe care o acumulezi in practica. Cand schimbi sectiile si pleci dintr-o parte unde te obisnuisei cu lucrurile intr-un anume fel si oamenii se obisnuisera cu tine, ai multe sanse sa ti se para neplacuta sau inutila perioada urmatoare de practica. Depinde mult de tine si de ceĀ vrei ca sa inveti ceva (sau nimic) din orice situatie. Prima impresie a colegelor mele despre sectia unde, cu bune, cu rele, m-am obisnuit sa vin si sa invat ceva a fost una de nemultumire. Ma intreb daca va ramane aceeasi la sfarsitul perioadei de practica.

  • CatevaĀ dintre asistentele mai tinere au inceput acum sa ma intrebe direct: “vrei sa te angajeziĀ la noi de tot vii aici?”.

  • Ce enervant este sa observ faptul ca fetele se incadreaza mult mai usor intr-un colectiv de femeiĀ decat mine. Colegele mele sunt acceptate mult mai usor de asistente (fata de cum eram eu in primele zile). E adevarat, nu sunt eu cel mai sociabil om cu putinta, dar chiar ma straduiesc sa nu fac o impresie proasta de la inceput si apoi sa imi pastrez o oarecare simpatie din partea asistentelor. Problema e ca sunt de multe ori considerat intrus – mai ales cand relationez cu un grup de asistente. E mai simplu daca le iau pe rand si relationez 1-la-1, dar chiar si atunci exista o anumita jena – daca e vorba de o persoana mai tanara, nu vreau sa interpreteze gresit ceva din ce zic sau fac.Ā In toti anii astia de practica, cel mai bine am relationat cu femeile mai in varsta (45+ ani), mai specific cu cele care par cele mai intepate la prima vedere (si care au, de multe ori, cele mai vaste si mai corecte cunostinte in domeniul ingrijirii medicale).

  • Nu pot intelege cum vorbesc unii oameni atat de usor de fata cu (sau relativ aproape de) un pacient in coma despre probabila sa moarte. “Mi-a zis doctorul de dimineata ca ăsta moare“, “asta nu mai traieste mult“, “du-te si aduĀ o lumanare ca nu mai are mult“, “a, el o sa moara, nu ii mai faceti nimic de azi“. Oi fi eu ciudat, dar nu mi se pare nici respectuos niciĀ semn de profesionalism sa vorbesti asa de un pacient aflat la cativa metri de tine.

  • Fiecare asistent medical se obisnuieste sa faca niste lucruri intr-un anume fel. Treaba lui, raspunderea lui. Problema pentru mine apareĀ atunci cand eu fac o anumita procedura ori cum citisem in carte (sau in ghidul asta) ori cum facusem sub supervizarea altor asistente. De mai multe ori in anii astia m-am trezit corectat sau mi s-au facut observatii. E cea mai neplacuta situatie in care te poti afla ca elev. Daca stii sigur ca faci treaba “ca la manual” si insisti sa-i spui asta persoanei care te supervizeaza, in aproape toate cazurile ti se va spune ca gresesti si a doua oara nu mai esti lasat sa faci nimic pe tura persoanei cu pricina. Problema e ca poti ajunge sa faci niste lucruri gresit sau chiar sa pui direct viata unui pacient intr-un anume pericol (asta daca nu crezi ca regulile de asepsie si antisepsie exista doar pentru a fi respectate de altii).

  • Imi tot aduc aminte de cazul unei asistente intalnite in anul 1. Era cea mai noua intr-o sectie, nu se intelegea cu celelalte (chit ca si-a tot schimbatĀ colegele de tura). Intamplator, cu mine si colegele mele de scoala se purta ok (ne lasa s-o ajutam, ne explica lucruri, ne tolera). S-a mutat in alta sectie cu ceva scandal, facand plangere la sefa sectiei si la directorul de ingrijiri fata de colegele sale. Chiar nu stiu cum as reactiona intr-o situatie asemanatoare.Ā Aici am observat de multa vreme cum se poarta mai multe asistente cu o anumita colega de-a lor. Din nou, o persoana cu care n-am avut nici o problema. Nu m-am implicat in vreun fel in conflictele lor. Personal, in viata mea de adult angajat nu am trecut printr-o situatie asemanatoare. Daca ar fi cazul, cred ca n-as rezista prea mult, decat sa ma consum inutil, as pleca oriunde. Atata doar ca in sistemul sanitar din Romania pleci mai greu dintr-un loc. OricumĀ mi se pare o situatie neplacuta si dificil de gestionat – si de persoana in sine si de superiori. Inca o data nu inteleg cum gasesc unii oameni energie ca sa se consume cu certuri inutile, cand e atat de mult de munca, salariul e atat de mic si viata e atat de grea intr-un spital de la noi.
    Meh, imi pun prea multe probleme. A venit primavara.

primavara

Jurnal de practica in spital (1)

ā€¢ Penultima perioada de practica, mai ramane 1, la vara, inainte de examen. Ultima mi-am pastrat-o pentru chirurgie, ramanea sa aleg* ce sa fac de data asta. Am ales din nou sa merg la sigur, in sectia unde am mai facut practica. Exista avantaje si dezavantaje clare legate de decizia asta, dar am preferat sa am o oarecareĀ continuitate.

ā€¢ E prima data dupaĀ 1 an cand vin la practica cu colegi de clasa. Exista avantaje si dezavantaje si in cazul asta: e mai putina munca ramasa pentru mine, dar ai un anumit confort psihic atunci cand faci ceva impreuna cu cineva care te vede ca egal, nu ca un inferior (cum ne vadĀ unele asistente medicale sau doctori).

ā€¢ Orice s-ar intelege din ce povestesc eu pe aici, realitatea e ca, de multe ori, ca invatacel asistent-medical nu faci (efectiv) prea multe in practica. Nu generalizez, dar fac o presupunere logica. Pe langa faptul ca teoretic nu avem voie (legal) sa punem mana pe pacient, doar sa observam, ceea ce putem face noi este limitat de ceea ce considera o AM ca suntem in stare sa facemĀ (si de ceea ce ii permite climatul sectia in care lucreaza sa ne lase sa facem). Din start, cunostintele noastre teoretice si practice sunt mult limitate fata de o AM cu vechime. Daca la practica ajungem pe tura unei persoane careia ii place sa faca totul personal, sau nu are incredere in noi sau pur si simplu nu poate delega anumite lucruri – scade brusc numarul de lucruri pe care le poti face cu pacientul. Nu zic ca trebuie sa fie altfel, am obosit plangandu-ma inutil pe tema asta. DoarĀ stau si ma gandesc la toate zilele mele de practica din ultimii ani si ma gandesc ca am facut incredibil de putine lucruri – si ca se vede.Ā PanaĀ si colegeleĀ mele mi-au spus ca se asteptau sa fiu mai agil si mai sigur pe mine dupa atata timp petrecut prin spital.

ā€¢ Nu inteleg ceva in privinta mea. Nu am probleme cu sangele de prin diverse orificii, aspiratul gastric, ranile infectate, puroiul, eruptiile cutanate, materiile fecale, urina, mirosurile de spital, stomele, escarele, amputatiile samd. Dar cand vad niste secretii traheale pe sonda IOT sau pe traheostoma, ma loveste un pic de scarba. E singurul lucru care inca imi mai provoaca o urma de scarba in ziua de azi in spital.Ā Nu e nici cel mai puternic miros si nici cel mai periculos lucru cu care te intalnesti in spital. Dar ma deranjeaza. Bizar.

ā€¢ Mi se pare interesant sa vad introducerea unor noi si noi hartii, limitari si modificari in procesul de ingrijire al pacientului. Din octombrie si pana acum am observat mai multe noutati, introduse incet-incet. Ca elev, imi sunt relativ indiferente, practic orice lucru e mai mult sau mai putin nou pentru mine in spital. Pentru AM, mai ales pentru cele cu vechime, e cu totul alta mancare de peste. Rezistenta la nou este mult mai mare cand ii ceri cuiva care a facut ceva intr-un fel (bun, rau) cu un anumit grad de eficienta sa schimbe si sa faca altfel. Ma intreb sau pot saĀ imi imaginez cum au reactionat oamenii la introducerea purtarii obligatorii a manusilor, a regulilor de asespsie si antisepsie, aĀ calculatoarelor, a injectomatelor samd. Oare cum o sa reactionez la schimbari in viitor, din postura de angajat? Stiu sigur ca nici in jobul meu in publicitate nu mi-au placut multe schimbari si ca le-am acceptat cu greu.

ā€¢ Azi am asistat la mutarea unui pacient cu enterostoma (post-enterectomie) pentru curatarea unei escare sacrale, la cererea unui doctor. Cum s-a nimerit sa fiu eu pe partea cu stoma, am intrebat fix eu de 2 ori daca va tine stoma aia cand se va lasa pe ea greutatea unui pacient de 100 si ceva de kg. Doctorul si 1 rezident mi-au zis ca nu e problema, sa “las asa”. Ce s-a intamplat peste nici 5 minute de la intoarcerea pacientului? Stoma a plesnit, umpland patul, pacientul, electrozii, tubul de dren, cicatricea de pe mijlocul abdomenului SI locul de insertie al unui cateter arterial de materii fecale. Bineinteles ca n-a zis nimeni nimic. Cand un infirmier a smuls fara sa vrea perfuzorul din serul heparinizat conectat la cateterul arterial, umpland pacienta si jumatate din oamenii de langa pat cu ser, n-a zis nimeni nimic. Cand a venit asistenta sefa si a pus mana (fara manusi) pe bandajul murdar ca sa vada cum sta situatia sub el, n-a zis nimeni nimic. Cand eu am gresit si am atins foarte putin cicatricea de sub bandaj (indepartat intre timp) cu un fir de la monitor (pe care m-am gandit eu sa-l indrept, pentru ca bazaia monitorul), greseala corectata dupa mai putin de 10 secunde tot de mine, imediat mi-am primit nu una, ci 2 observatii: nu te mai baga tu sa faci nimic, lasa-le pe asistente sa faca daca nu te pricepi.

ā€¢ Stiu ca nu e corect sa-mi dau eu cu parerea despre viata altor oameni cu care am contact doar o perioada scurta de timp. Dar in astia 2 ani jumatate de practica am vazut de mai multe ori niste cazuri de mancatorie, certuri, tipete, observatii facute in public. Ca unele persoane se poarta urat cu mine sau colegi de-ai mei sau cu pacientii, e inutil sa mai mentionez sau sa mai comentez. Dar mi se pare incredibil cum pot sa se poarte intre ei cateodata colegii de sectie, oameni care lucreaza 12 ore zi de zi unii cu altii, de luni sau ani buni. Si e incredibil cat de urat se rezolva niste situatii problematice de anumiti oameni si cat de plin de tact se rezolva de alti oameni. Nu ca as fi eu usa de biserica si nici n-am fost numai in locuri de munca unde toata lumea se placeaĀ cu toata lumea (desi am lucrat intr-un loc unde angajatiiĀ se cam iubeau intre ei mai mult decat ai fi zisĀ šŸ™‚ ). Dar tot timpul a existat un minim respect si o dorinta de-a rezolva problemele cat de cat in privat, nu cu certuri in vazul lumii si cu jigniri constante. Nu pot sa inteleg cum pot functiona niste locuri unde colegii nu au un minim de respect unii fata de ceilalti. Ca sa nu vorbesc de alt aspect: cand esti platit cu 2 lei si mai ai si o gramada de munca si griji, de undeĀ mai ai timp si energie sa te consumi cu ura fata de un coleg (sau mai multi)?

  • Scoala mea NUĀ ne permite sa ne alegem noi sectiile de practica, dar, cu niste rugaminti si putin bun-simt, se accepta si ceea ce fac eu. Logica mea e simpla: colegele mele (si eu, acum 2Ā ani) pierd in anumite cazuri 1-2-3 zile pana sunt repartizate pe cate o sectie de cineva de la scoala, apoi inca 1 cu un instructaj de protectia muncii, in ultimele zile de practica mai pierd vremea fugind dupa semnaturi prin spitale.Desigur, nu zic ca asa se intampla tot timpul si peste tot, dar asa am pierdut niste zile de practica in anul 1 si la inceputul anului 2, nu vroiam sa mi se intample asta si acum. EuĀ merg la As. Sefa inainte de perioada de practica, o intreb frumos daca ma primeste de luni, luni la prima ora sunt la spital si vin pana in ultima zi, cand las foile de semnat pe biroul dansei si le culeg saptamana urmatoare. 0 zile de practica pierdute.

Anul 1 din perspectiva altui elev de postliceala

Florin a dat peste blogul meu pe la sfarsitul lui 2013 (daca tin eu minte bine).

E doar cu cativaĀ ani mai mic decat mine, a absolvitĀ o facultate si un master si are un job nici prea rau, nici prea bun. Dar vroia altceva.

Cauta niste informatii despreĀ felul in care devii asistent medical. Nu era hotarat ce scoala sa aleaga, vroia sa vada cam cum e viata pentru viitorii asistenti medicali si vroia sa afle ce ar fi trebuit sa invete pentru a se pregati pentru inceputul scolii.

Am comunicat prin e-mail.Ā I-am raspunsĀ la intrebari in masura in care am fost in stare. Vara trecuta a dat admitere la scoala unde sunt si eu elev.

In toamna a inceput anul 1.

L-am rugat sa-mi povesteasca in scris, pe scurt, experienta lui ca viitor asistent medical, intamplator coleg de scoala.

Tot ce pot sa spun e ca sunt invidios pe cat de repede a reusit sa se descurce si sa invete sa faca anumite lucruri in spital, in conditiile in care mie mi-au trebuit aproape 3 semestre (si o perioada de voluntariat peste vara) ca sa ajung la un nivel al cunostintelor practice similar.

Un om care stie ce vrea sa faca, are un plan si nu se lasa descurajat rapid. Felicitarile mele.

Urmeaza un scurt guest post, din care sper sa invete eventuale persoane care se vor afla in situatii similare cu cele prin care am trecut noi pe drumul spre a deveni asistent medical:

1. Scoala a inceput de 2 saptamani, pana in acest moment sunt multumit de capitolul cursuri, in clasa avem un efectiv de 35 de cursanti, dintre care 25 frecventeaza cu regularitate cursurile, profesorii au intrat in paine inca de la inceput, predau la fiecare ora, metodologia de predare este una buna, exemple clare, teste, recapitulari … pana acum e ok.

Inca incerc sa ma adaptez cu ritmul alert pe care il impune munca, scoala, familia, iubita etc. Chiar daca au trecut 2 saptamani tot nu am reusit pe deplin sa ma acomodez, programul e foarte incarcat, sa nu mai punem laĀ indoiala ca e necesar sa gasesti timp pentru studiu intr-un program care incepe la ora 6 dimineata si dureaza pana la ora 21.
Mai in gluma mai in serios mi-am gasit raspuns si la problema asta, simplu: in metrou, in tramvai etc. … bine sunt lucruri cu care te contrunti si tu si pe care le stii deja.
Astept cu nerabdare perioada de practica.

2. Sper sa nu trag concluzii primite, dar ma declar dezamagit de sistemul de predare, nu in totalitate, dar am materii la care profesorii MEREU se grabesc, vin, iti trantesc 10 pagini in 1 h/1,5 hĀ de curs si restulā€¦ studiu individual. Da, sunt de acord ca trebuie sa inveti singur, dar cand vine vorba de “conspect” de 30/40 de pagini de carte de pe o saptamana pe alta, ma dezgusta. Nu pentru faptul ca trebuie sa muncesc singur, ci pentru faptu ca platesc niste bani, bani munciti, pentru niste servicii care nu le primesc in schimb. Asta e frustrant, imi si imaginez in anul 2 sau 3 ca o sa am multe lipsuri din cauzaĀ asta. Sunt (aproape) sigur de asta pentru ca inca de pe acum aud lozinci de gen: “trecem mai departe, ati vorbit despre asta la bazele nursingului” si multe alte exemple.
Si nu in ultimul rand ma nemultumeste faptul ca in mare am terminat aproape un semestru si nu am intrat decatĀ 1 data in sala de demonstratii a scolii. E aberant sa-i spui cuiva ca ai fost de 4 ori in sala de informatica si 1 data in sala de demonstratii. Am ales sa ajung asistent medical, nicidecum in domeniul IT.

3. Iata-ma ajuns si in semestrul al doilea din primul an, iar tu apropiindu-te cu pasi repezi de finalul acestei provocari.

As dori sa abordez discutia din 2 puncte de vedere : scoala (cursuri) / practica.

Practica.
Per total, sunt multumit de ce am facut la practica, dar se putea si mai bine.
Mai exact, am trecut prin 2 stagii de practica, primul la spitalul X ( 3 saptamani ) pe sectia X, unde m-am lovit pentru prima data de ceea ce inseamna profesia de asistent medical.
Pe langa tot ce am invatat si tot ce am vazut, usor, usor mi s-a permis sa:
dizolv zeci de medicamente si sa le administrez pe branula
schimb perfuzii
sa pun branule (noi) de cateva ori
sa scot branule
adimistrez medicamente cale orala
recoltez de cateva ori
sa verific tot stocul de medicamente/toate fisele pacientilor la discretie ( am avut unii colegi care nici macar nu aveau permisiunea sa se atinga de fisele pacientilor )
sa asist la: ekg-uri / paracenteze / ecografii / endoscopii
Aici la spitalul X era un flux continuu, sa nu zic haos, foarte multi pacienti cu diferite afectiuni chiar si HIV stateau in acelasi salon cu ceilati pacienti. Conditiile nu erau tocmai ok. Mi s-a permis sa fac destul de multe lucuri pentru ca asistentele de acolo nu faceau fata, lucru care a fost un plus pentru noi cei veniti in practica.
Am intalnit si asistente mai amabile care cand erau in toane bune aveu chef de tine, in alte zile nici nu te bagau in seama, dar mi-am vazut interesul, cand eram dat afara pe usa intram pe geam. ( primul stagiu de practica )

In al doilea stagiu de practica am fost repartizat la spitalul Y pe sectia de Y.
Aici sistemul era cu totul altfel, totul era mult mai curat, mai organizat si toate erau bine puse la punct.
Si aici am reusit sa castig increderea asistentelor si sa imi vad de treaba mea chiar daca pentru unele asistente am devenit antipatic din prisma faptului ca eram prea curios, altele au apreciat lucrul asta samd.

Dupa prima saptamana de practica am reusit sa le castig increderea asistentelor si pe langa unele lucruri pe care le-am facut in spitalul X, aici am reusit sa:
sa pregatesc instrumentar pt sterilizare
sa schimb pansamente
sa fac injectii subcutan (anticoagulante)
am ajutat acolo unde era nevoie, chiar si la nevoile de baza: hranit pacienti / am facut si toaleta completa a unui pacient ( nu am dat inapoi de la nimic )
masurat glicemie cu glucometru
am asistat la: eco de cord (nu prea am inteles mare lucru), radiografii de toate tipurile – abdominale, toracale etc. Luam pacientul in carucior din pat, asitentele imi puneau foia de observatie in brate si mergeam oriunde pacientul avea programare. La final aducem pacientul in pat. Am avut si pacienti supraponderali cu care m-am cam chinuit singur, pentru ca nu m-a ajutat vreun brancardier.
mi se permitea zilnic sa notez in fisele pacientilor: tensiune, temperatura, scaun. ( devenise treaba mea )
Cam atat din ce imi amintesc ca am facut in plus la spitalul Y fata de X.

Si dupa al doilea stagiu de practica am fost multumit de ce am reusit sa asimilez din ceea cat mi s-a permis, insa aici am intalnit un personal mult mai generos si dispus sa imi raspunda la intrebari.

Aici intervin eu (Cristian): prin spitalul Y bantui eu de ceva vreme si mi s-a parut de departe cel mai ok (luat per ansamblu) ca mediu de invatare. Oamenii cu care m-am intalnit au fost in majoritatea lor dispusi sa ma invete, ajute sa invat si si-au gasit timp sa ii raspunda unui elev de postliceala la intrebari poate enervante, poate stupide. Nu conteaza ca era vorba de sefi de sectie, asistente-sefe, rezidenti, asistente, brancardieri sau infirmiere. Pentru mine, asta a fost spitalul in care am invatat cele mai multe lucruri. Asta desi nu este cel mai modern, cel mai bine dotat sau cel mai nu-stiu-cum din Bucuresti. Nimic nu bate oamenii de calitate. Gata cu interventia mea. šŸ™‚

Scoala
Un subiect delicat , stiu ca iti impartaseam eu acum ceva vreme cu mare entuziasm ca avem o prezenta foarte mare la clasa, profesorii isi faceau treaba cum trebuie si multe altele.
Ce sa zic, au trecut apoximativ 6 luni de cand a inceput scoala si prezenta a scazut drastic, orele sunt din ce in ce mai scurte, iar sistemul de notare lasa de dorit.
Notarea nu reflecta nici pe departe cunostintele elevului, orele se termina MAXIM cu 2 ore inainte de ora normala de terminare, totul se face comasat si pe repede inainte.
Nici nu vreau sa ma gandesc cum o sa fie pana in anul 3. Cand am primit canetul de elev si am vazut toate modulele prin care trebuie sa trecem pe parcursul anilor am fost foarte multumit, insa acum realizez ca in ritumul asta o sa stiu foarte putine si ca voi avea unele materii ca: pneumologie, chirurgie toracica, ortopedie etc la care nu cred ca o am mai mult de 20 pagini de cursuri. Poate sunt pesimist dar sper sa nu fie asa.
Daca un profesor nu vine de cel putin 3 zile la scoala din diferite motive, de 2 ori intarzie, in alte zile da teste, materia deja e compromisa. Poate gresesc, ramane de vazut.
Se pare ca studiul individual e baza.

Florin

Parca imi citesc experientele mele, repovestite in alt fel. šŸ™‚

Ii urez mult succes lui Florin si nu pot decat sa regret faptul ca nu am citit o postare de genul asta acum 2 ani si jumatate, credĀ as fi facut anumite lucruri mult mai bine.

Duios, semestrul se terminĆ”…

Final poetic pentru un semestru care nu se mai termina.

In ultimele saptamani a inceput sotia mea sa creada ca sunt o moara stricata, pentru ca la intrebarea ei “ce ai facut azi?” i-am tot raspuns cu “am dat lucrari la scoala”.

In 7 zile de scoala am dat (cronologic) 1 + 2 + 1 + 5(in aceeasi zi!) + 1 + 2 + 1 lucrari. La care se adauga mai multe note date pe referate, studii de caz si altele.

Mai am 2 lucrari si s-a terminat semestrul.

Cine crede ca un asemenea ritm de “evaluari” e eficient sau corect (in sensul de “evalueaza in mod corect cunostintele elevilor”)?

Cu putine exceptii (cea mai notabila: diriginta, care e si profesoara de nursing), anul asta profesorii au fost mult mai interesati sa “stranga” notele pe care trebuie sa le aiba fiecare elev decat sa ne predea materiile lor. Ca sa compenseze (sau poate pentru ca pur si simplu nu le pasa), evaluarile au fost lipsite total de strictete. S-au permis lucrari aduse de-acasa, copiat, inspirat etc.

Evident, nu sustin eu ca as fi (scuzati-mi limbajul)Ā curvă virgină. Dar daca sunt evaluat in bataie de joc, de ce ar trebui sa fiu eu 100% corect? Oricum, asta nu inseamna ca n-am invatat nimic tot semestrul.

In scoala noastra exista o profesoara mult-hulita de multi elevi care vin la scoala pentru a primi o diploma. E una dintre cele care, indiferent de ce clasa are, isi preda materia, atata cat considera ea ca e esential. Restul te pune sa “conspectezi acasa” (o treaba cu care nu sunt de-acord, dar de, nu e nimeni perfect). Cat preda ea, PREDA. Si chiar retineai – daca veneai la orele ei.

Am dat prin spitale peste absolvente ale scolii mele, actuale asistente. Vai, ce nemultumite erau de stilul ei de a evalua: isi rezerva la finalul semestrului 1 ora in care asculta pe toata lumea. Iti punea 2 intrebari (poate 1, 2 in plus/ajutatoare, daca vedea ca te straduiesti sa ii formulezi un raspuns). Stiai la ambele, luai 10. Stiai doar la 1, luai 5. Nu stiai nimic – 2. A doua nota o luai intr-o lucrare, cu 9 intrebari si 10 raspunsuri, care te treceau prin toata materia. Stiai, bine. Nu stiai, ghinion.

Pe bune de nu mi s-a parut una dintre cele mai corecte profesoare din scoala asta.

Bine, din fericire, in 2 ani jumatate am avut si profesori (in special in anul 1) care au reusit si sa-si predea materia si sa evalueze elevii pe parcurs si, cel mai important, sa neĀ motiveze sa invatam ceva.