Cum a fost admiterea la Scoala Postliceala “Fundeni” la buget in 2015

In continuarea postului din 2014, care se adauga la subiectele de admitere la UMF “Carol Davila” din 2014 si UMF “Iuliu Hatieganu” din 2015, postez subiectele la admiterea la postliceala de stat din Bucuresti din 2015.

Multumesc mult Ioanei si Andreei pentru subiecte (si/sau rezolvari). Le felicit pentru ca au intrat si le urez mult succes mai departe.

Au fost 302 candidati pe 140 de locuri, la AMG prima nota a fost 9,6 iar ultima 5,9. La radiologie ultima nota a fost 3,5. Au fost 100 de intrebari cu 3 variante din care 1 singura corecta, 0 puncte din oficiu.

Am rezolvat si eu subiectele de curiozitate, cu ce mai stiu acum. Am facut 81/100. Slabut. Oricum, subiectele nu sunt deloc grele, daca eu, cu Anatomia din anul 1 am nimerit 81 de raspunsuri.

A, da, 3 lucruri de tinut minte:

Sistemul Nervos PARASimpatetic  se ocupa cu Odihna si Digestia, cel Simpatetic cu raspunsul de tip lupta-sau-fugi (fight-or-flight).

SI lordoza si cifoza SUNT curburi in planul sagital ale coloanei vertebrale (nu doar lordoza, ca in rezolvare)! Sursa. Asta observase si Ioana care mi-a dat subiectele.

Gustul nu e simtit doar pe o anumita parte a limbii, e o teorie de mult discreditata stiintific! Citez (dintr-un articol foarte misto despre biochimia gustului):

In humans, there are ∼5,000 taste buds in the oral cavity, situated on the superior surface of the tongue, on the palate, and on the epiglottis (Miller, 1995). Taste buds across the oral cavity serve similar functions. Although there are subtle regional differences in sensitivity to different compounds over the lingual surface, the oft-quoted concept of a “tongue map” defining distinct zones for sweet, bitter, salty, and sour has largely been discredited (Lindemann, 1999).

Deci nu invatati niciodata orbeste ce scrie in carte, mai completati-va cunostintele. 🙂

2015 1-17 2015 18-42

2015 43-72 2015 73-100

Rezolvare:

1B
2B
3C
4B
5A
6C
7B
8A
9B
10A
11C
12A
13B
14C
15C
16B
17A
18B
19A
20C
21A
22C
23B
24C
25C
26A
27C
28A
29B
30C
31B
32B
33A
34C
35A
36A
37C
38B
39A
40A
41B
42B
43C
44C
45C
46C
47A
48C
49A
50B
51B
52A
53B
54B
55A
56B
57B
58B
59C
60C
61C
62A
63B
64B
65A
66C
67A
68C
69A
70A
71A
72B
73A
74B
75B
76B
77A
78C
79C
80A
81A
82B
83B
84A
85B
86B
87A
88A
89B
90B
91B
92B
93B
94A
95C
96B
97A
98B
99B
100A

Recapitulare examen (9) – rest de boli

In continuarea partii 5, unde scriam despre Pancreatita Acuta, IMA, Epilepsie, DZ tip 1 si HTA esentiala si partii 8, unde aveam: Infectia Urinara, Insuficienta Renala Acuta, Colica Renala + Litiaza Renala, Hepatita Virala B, Hepatita Cronica, Colecistita, Litiaza Biliara, Colica Biliara, Angina Pectorala

In aceasta postare avem: IMA, Cardiopatie ischemica dureroasa, Gastrita acuta, Cancer gastric, Ulcer gastro-duodenal, Ciroza hepatica, Boala Parkinson, DZ (2), Pneumonie acuta (bacteriana) +

ingrijire postoperatorie pt: Apendicita acuta, Fibrom uterin, Fractura de col femural, Fractura de gamba, Coxartroza

INFARCTUL MIOCARDIC ACUT

IMA

Se caracterizeaza prin necroza miocardica (pe o suprafata mai mult sau mai putin extinsa) in urma obstructiei coronariene, fie prin tromboza cauzata de ateroscleroza fie prin vasospasmul de durata pe o artera coronarianta cu depunere de placa de aterom.
Factori predispozanti
mese copioase, efort fizic intens, frig
ateroscleroza coronariana
stenoza congenitala coronariana
valvulopatii
hipercolesterolemie, hiperlipemie
alcool, tutun
obezitate, sedentarism, stres, DZ
HTA
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
durere anginoasa intensa care nu dispare la repaos sau admin. nitroglicerina, dureaza peste 30 minute. Poate fi tipica (retrosternal), cu sau fara iradiere, instalata brusc si de intesitate mare sau atipica (epigastrica)
dispnee
anxietate, senzatie de moarte iminenta
transpiratii reci, sughit, greturi, varsaturi, ameteli, slabiciune
HTA
colaps
hipertermie (24-48h)
PROBLEME
disconfort (durere)
anxietate (“moarte iminenta”)
scaderea debitului cardiac
alterarea perfuziei tisulare
deficit de autoingrijire (intoleranta efort)
potential de alterare a nutritiei (g&v)
potential de complicatii
OBIECTIVE
combaterea durerii si a anxietatii
prevenirea complicatiilor imediate/tardive
pacientul sa aiba perfuzie tisulara adecvata si un debit cardiac adecvat
pacientul sa se poata autoingrji
pacientul sa se recupereze socio-profesional
INTERVENTII
prespital:
combaterea durerii
sedarea
tratament complicatii
transport la spital de urgenta
spital:
masuri de prim ajutor avansat
oxigenoterapie
repaos la pat
monitorizare f. v. + bilant hidric
efectuare EKG in serie
recoltare sange+urina pentru examene de lab.
masuri de prevenire a efectelor imobilizarii
administrare tratam. medicamentos prescris (antalgic, trombolitic, antiagregant, betablocante, diuretice)
mobilizarea preventiva a pacientului (progresiv) postinfarct
educarea pacientului (reluare treptata efort, alimentatie, tratament balnear, control medical)

CARDIOPATIA ISCHEMICA DUREROASA

cardiopatie ischemica
CI este boala in care arterele coronariene isi micsoreaza calibrul (ateroscleroza), rezultand in scaderea cantit. de sange care iriga muschiul inimii (deficit de O2, acizi grasi, glucoza, electroliti) = ischemie. Modificarile cardiace provocate de ischemie = cardiopatie.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
dispnee la efort
fatigabilitate
palpitatii
anxietate
HTA
risc crescut de infectii
retentie urinara
tuse
dureri precordiale
obstructia cailor respiratorii
PROBLEME
alterarea respiratiei
disconfort (dureri)
anxietate
potential de complicatii
alterarea eliminarilor
scaderea debitului cardiac
alterarea perfuziei tisulare
deficit de autoingrijire (intoleranta efort)
OBIECTIVE
combaterea durerii si a anxietatii
prevenirea complicatiilor imediate/tardive
pacientul sa aiba perfuzie tisulara adecvata si un debit cardiac adecvat
pacientul sa se poata autoingrji
pacientul sa prezinte o respiratie adecvata
pacientul sa prezinte eliminari adecvate
INTERVENTII
combaterea durerii
tratament complicatii
oxigenoterapie (umezit)
repaos la pat – pozitie semisezanda (antalgica)
monitorizare f. v. + bilant hidric
efectuare EKG in serie
recoltare sange+urina pentru examene de lab.
masuri de prevenire a complicatiilor
administrare tratam. medicamentos prescris (antalgic, trombolitic, antiagregant, betablocante, diuretice)
educare pacient (boala, cauze, tehnici de relaxare, tratament)

GASTRITA ACUTA

gastrita
Este inflamatia (acuta a) mucoasei gastrice.
Cauze de aparitie
medicamente (AINS)
ischemie, soc, boala Crohn
infectii bacteriene (H. pylori, Campylobacter)/virale (Rotavirus, Norovirus)
stres, postoperator
radiatii
alergii
intoxicatii alimentare
abuz de alcool
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
greata+varsaturi (limpede sau verde-galbuie), pirozis, indigestie, balonare
scaderea apetitului, inapetenta, scadere ponderala
dureri abdominale difuze, febra, frisoane, sughit
hematemeza, melena, hematochezie
regurgitatii acide
diaree (infectii)
anxietate
PROBLEME
disconfort (durere)
alterarea nutritiei
alterarea eliminarilor
anxietate
risc de complicatii (ulcer)
OBIECTIVE
combaterea durerii, anxietatii
asigurarea confortului
prevenirea complicatiilor
corectarea eventualelor dezechilibre hidro-el.
asigurarea dietei corespunzatoare
INTERVENTII
repaos la pat – pozitie antalgica postprandiala (DL stang, ghemuit)
evaluare caracter, durata, localizare, intensitate, f. declansatori ai durerii
nil per os sau rehidratare orala (eventual sondaj duodenal)
administrarea tratamentului prescris (antialgice, antibiotice, antiemetice, inhibitori ai secretiei acide IPP/H2, antiacide)
PEV: Ser, Glucoza (+insulina+KCl), AminoHepa.
recoltarea de sange si mat. fecale pentru examinari de lab.
suport psihic al pacientului
observarea unor s&s ale unor complicatii (febra, anemie-hemoragie)
pregatirea pacientului pentru investigatii (endoscopie)
educarea pacientului (boala, cauze, tratament, regim – mestecarea alimentelor, respectarea unui orar, tehnici de relaxare)
ajut pacientul in timpul varsaturilor + toaleta bucala + notare cantitate si aspect varsaturi
conditii de microclimat
monitorizare f v&v, bilant ingesta/excreta

CANCER GASTRIC

gastrectomii
Este o afectiune maligna, in care celule neoplazice apar la nivelul mucoasei gastrice si se extind, apoi, dincolo de peretele gastric. 60% cauzate de infectia cronica cu H. pylori.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
dispepsie, inapetenta, indigestie, balonare postprandiala
greata+varsaturi
pirozis
icter, melena
pierdere in greutate, casexie
ascita
adinamie
oboseala
constipatie/diaree
PROBLEME
disconfort (dureri, g+v)
deficit de alimentare (g+v)
eliminari inadecvate (constipatie/diaree)
anxietate
deficit de autoingrijire (adinamie, oboseala)
OBIECTIVE
pac. sa fie echilibrat hidroel
pac. sa prezinte eliminari adecvate
combaterea disconfortului si anxietatii
pac. sa se poata hrani adecvat
INTERVENTII
repaos la pat – pozitie antalgica (DLs)
combaterea durerii
tratament complicatii
monitorizare f. v. + bilant hidric
microclimat
recoltare sange+urina+mat. fecale pentru examene de lab.
clisma evacuatorie (la nevoie)
montare sonda NG
pregatirea pac. pentru investigatii (endoscopie, radiografie, tranzit baritat, CT)
PEV – ser/glucoza/ringer, tratament medicamentos (IPP/H2, chimioterapie – cisplatin, 5FU, trastuzumab)
pregatire pac. pentru int. chirurgicala / radioterapie

ULCER GASTRO-DUODENAL

ulcer gastroduodenal
Sunt leziuni prin discontinuitate a mucoasei gastrice sau a intestinului subtire superior. Apar cand secretiile gastrice (HCl+pepsina) trec de bariera antiacida a stomacului, iritand cronic si lezand mucoasa stomacului (discontinuitate).
Circumstante de aparitie
orar neregulat de alimentatie, exces de condimente, tutun, alcool
teren propice ereditar
stres fizic/psihic
tratamente cronice cu aspirina, AINS, corticoizi
frecventa mai mare la barbati, 55-60 ani (gastric), mica periodicitate (cateva ore dupa masa), marea periodicitate (primavara/toamna mai rele)
H. pylori
Boala Crohn, Boala Behcet, S. Zollinger-Ellison
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
durere epigastrica ce se calmeaza dupa ingestia de alimente (mica p.), in pusee dureroase primavara/toamna (marea p.)
pirozis
varsaturi postprandiale
scadere ponderala
astenie
anxietate
hematemeza, melena
g&v, balonare, eructatii
peritonita – durere vie, febra, risc de moarte
anemie
PROBLEME
disconfort abdominal (durere)
anxietate
deficit de volum lichidian
deficit de alimentatie
risc de complicatii
OBIECTIVE
pacientul sa se alimenteze corespunzator bolii
combaterea riscului de complicatii
combaterea disconfortului si anxietatii
prelungirea perioadelor de remisiune
pacientul sa se hidrateze corespunzator
INTERVENTII
repaos la pat in crize
asiguram dieta de protectie gastrica: 5-7 mese pe zi, usoare, lichide, mici ca volum, FARA prajeli, proteine, legume tari, cafea, ciocolata, sosuri, alimente reci/fierbinti
pregatire pacient fizic si psihic pentru explorari (endoscopie, tranzit baritat) sau chirurgie (in caz de urgenta)
monitorizare f. v&v
recoltare sange, mat. fecale pentru examene de laborator
educare pacient (boala, cauze, dieta, complicatii)
administrare tratament medicamentos (IPP/H2, antibiotice anti H. pylori ori 2+IPP, ori 3+IPP)

CIROZA HEPATICA

ciroza
Este o boala in care tesutul hepatic a fost inlocuit de tesut fibrotic (cicatriceal), impiedicand functionarea normala a ficatului, (de regula) dupa ani de inflamare cronica a ficatului. Se poate complica des cu ascita si mai rar cu cancer hepatocelular.
Factori favorizanti
consum excesiv de alcool
infectia cu VHB, HCV
steatoza hepatica NA (medicamente, genetica)
ciroza primara biliara, colangita sclerozanta
hepatita autoimuna, boala Wilson, fibroza cistica
medicamente hepatotoxice
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
alterarea profunda a starii generale
g+v (alimente/bila), balonare, inapetenta
tahipnee, tahicardie, respiratie superficiala, HTA
febra+frisoane+transpiratii abundente
edem (membre/pelvis)
eruptie cutanata rosie-violacee; prurit, icter
oligurie
somnolenta diurna
durere vie in hipocondrul drept
ascita; fetor hepaticus (SULF)
hipertensiune portala: – caput medusae, splenomegalie, varice esofagiene
infectii
coagulopatii
PROBLEME
dificultate in a se misca, ridica
dificultati in a se alimenta
deficit de autoingrijire
deficit de odihnire
temperatura inadecvata
dezechilibre hidroelectrolitice (ascita, transpiratie, varsaturi)
risc de complicatii
risc de hemoragii
odihna inadecvata
OBIECTIVE
pacientul sa se poata ingriji singur
pac. sa se poata misca
pac. sa se alimenteze si hidrateze adecvat
restabilirea echilibrului hidroelectrolitic
pac. sa aiba o temp. adecvata
prevenirea complicatiilor
prevenirea riscului de hemoragii
pacientul sa poata respira bine
pacientul sa se poata odihni
pastrarea integritatii tegumentelor
INTERVENTII
tratamentul hemoragiilor
montarea unei sonde NG (Blakemore-Sengstaken la nevoie), vezicale
monitorizarea f. v&v, ingesta/excreta
posturi adecvate pentru respiratie, schimbate din 2 in 2 h (risc de escare)
educarea pacientului: boala, tratament, exercitii de relaxare, ex. respiratorii, mobilizare
microclimat
tavita renala pentru varsaturi + sprijin psihic si fizic
PEV: ser, ringer, G10%, Albumina, Aminohepa
efectuare EKG la pat
pregatire pacient pentru investigatii
efectuare paracenteza la pat (ascita) – monitorizare pacient inainte, in timp, dupa
recoltare sange, urina, materii fecale pentru examene de lab.
regim igieno-dietetic adecvat
administrare medicamente prescrise (antitermice, antibiotice, tratamentul cauzei: interferon, corticosteroizi, chelatie)
pregatire pacient pentru interventii chirurgicale de transplant

PARKINSON

parkinson's
Afectiune neurologica ce atinge centrii cerebrali responsabili de coordonarea si controlul miscarilor. Se caracterizeaza prin bradikinezie (miscari lente), tremur de repaus, hipertonie musculara, fata cu aspect de masca (incremenita) si mers incet, cu pasi mici.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
tremur de repaus
hipertonie musculara
dizartrie
postura si mersul: in ortostatism trunchiul si capul aplecate inainte, merge pe varful degetelor, pasi mici, mainile rigide langa corp
probleme neuropsihiatrice (alterarea starii de spirit, cognitiei, comportamentului, gandirii), tulburari senzoriale si de odihna
Risc de complicare cu dementa
PROBLEME
diminuarea mobilitatii fizice
deficit de autoingrijire
necoordonarea miscarilor
risc de accidente
alterarea comunicarii verbale
risc de depresie
perturbarea imaginii de sine
deficit de alimentare (boala avansata)
OBIECTIVE
ameliorarea mobilitatii fizice a pacientului (control + postura)
obtinerea unei autonomii in autoingrijire
pastrarea capacitatii de a comunica
evitarea accidentelor
evitarea depresiei prin implicarea intr-un program de activitati zilnice
pacientul sa fie alimentat corect
INTERVENTII
planificarea unui program zilnic de exercitii fizice (mers, inot, gradinarit, bicicleta stationara), exercitii de relaxare (meditatie), exercitii de respiratie (diafragmatica)
educarea pacientului in privinta miscarii (picioare indepartate, mainile balansate fortat, picioare flectate fortat, pasi mari, mainile la spate in timpul plimbarii) somnului (pat tare, fara perna, DD/DV), repaos (fotoliu cu manere pentru maini), haine (fara nasturi, incaltaminte fara siret), mancare (linguri adanci, carne taiata marunt, cana cu cioc), locuinta (parchet nelustruit, linoleu/carpeta antiderepante, WC cu balustrada de sprijin)
planificarea unor exercitii de vorbire
administrare tratament (LevoDopa, agonisti ai dopaminei, inhibitori MAO-B)
ingrijirea impreuna cu un colectiv de ingrijire (medic, infirmier, familie, kinetoterapeuti etc.)
in forme avansate: tub NG, ventilatie non-invaziva, traheostoma

APENDICITA ACUTA – P. Nursing pentru perioada POSTOPERATORIE

apendicita acuta
Apendicita acuta este afectiunea in care apare o inflamatie a apendicelui cecal. Infectia microbiana ulterioara obstructiei lumenului apendiceal este pentru moment teoria acceptata etiopatogenica.
Factori favorizanti
coprolit=fecalom
bezoar
corpi straini, samburi
constipatie cronica (cu dieta cu continut scazut de fibre alimentare)
paraziti intestinali
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
paloare, cianoza
temperatura crescuta (infectie); in mod normal, scade postop, creste la 38 in prima zi, revine la normal
tahipnee – complicatie pulmonara
resp. zgomotoasa = obstructie p.
tahicardie = hemoragie/soc
retentie de urina (fara urinare la 6h postop)
peristaltism incetinit (primele gaze la 24h, primul scaun la max. 48h)
durere
pansament umezit, cu sange – ineficient; tub de dren – impermeabil = obstructie
tranzit intestinal incetinit; ileus postoperator
imobilizare la pat postop
cefalee (post-anestezie)
delir postoperator (TI) sau disfunctie cognitiva postoperatorie
PROBLEME
disconfort (durere, stres)
anxietate
temperatura inadecvata
disfunctie respiratorie
disfunctie circulatorie
alterare eliminarilor
potential de complicatii
deficit de autoingrijire
deficit motor
OBIECTIVE
combaterea durerii si anxietatii
pacientul sa prezinte o circulatie normala
pac. sa prezinte o respiratie adecvata
pac. sa se poata mobiliza
pac. sa se poata ingriji singur cat mai repede
pacientul sa aiba o temperatura adecvata
prevenirea complicatiilor imediate/tardive
INTERVENTII
urmarire f v&v
supraveghere pansament si tub de dren
schimbarea pozitiei la 2 ore
folosirea de saltele pneumatice, ciorapi de compresie
administrate tratament medicamentos prescris (antibiotic, anticoagulant, anti-ulcer de stres, analgezice, antitermice) + PEV (ser, ringer, G5%, G10%+insulina)
recoltare sange, urina pentru examene de laborator
alimentare adecvata starii pacientului:
– in ziua operatiei: hidratare parenterala + putina apa oral (daca nu exista varsaturi) la minim 3-6 ore postop.
– dieta usor digerabila (ceaiuri, supe simple) a doua zi postop
– dieta usoara-spre-obisnuita dupa primul scaun normal
– tranzitul de gaze ar trebui sa revina maxim a doua zi postop si a 3-a/4-a zi pt. materii fecale (in caz contrar, se folosesc parafina/glicerina/clisma + eventual tub de gaze – maxim 1h)
mobilizare precoce la marginea patului cat mai repede posibil
educare pacient (dieta, ingrijire rana)

FIBROMUL UTERIN – postoperator

fibrom uterin
Este cea mai frecventă tumoră benignă ce se  dezvoltă în stratul muscular al uterului.  Apare si se dezvolta în decursul perioadei reproductive a femeii, nivelele hormonale semnificativ ridicate contribuie la cresterea sa.  Aproximativ 40% din femeile de peste 35 ani sunt diagnosticate cu fibrom uterin. Dimensiune: cativa mm – pana la dimensiuni f. mari (cat o sarcina la termen). Se trateaza medicamentos, chirurgical (miomectomie), chirurgical radical (histerectomie totala/partiala)
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
preop:
sângerări menstruale abundente, cu cheaguri; sângerări intermenstruale;
durere la nivelul abdomenului inferior;
senzaţia de presiune la nivelul vezicii, micţiuni frecvente;
balonare abdominala, tenesme rectale
postop:
paloare, cianoza
temperatura crescuta (infectie); in mod normal, scade postop, creste la 38 in prima zi, revine la normaltahipnee – complicatie pulmonara
resp. zgomotoasa = obstructie p.
tahicardie = hemoragie/soc
retentie de urina (fara urinare la 6h postop)
peristaltism incetinit (primele gaze la 24h, primul scaun la max. 48h)
durere
pansament umezit, cu sange – ineficient; tub de dren – impermeabil = obstructie
tranzit intestinal incetinit; ileus postoperator
imobilizare la pat postop
cefalee (post-anestezie)
delir postoperator (TI) sau disfunctie cognitiva postoperatorie
PROBLEME
disconfort (durere, stres)
anxietate
temperatura inadecvata
disfunctie respiratorie
disfunctie circulatorie
alterare eliminarilor
potential de complicatii
deficit de autoingrijire
deficit motor
OBIECTIVE
combaterea durerii si anxietatii
pacientul sa prezinte o circulatie normala
pac. sa prezinte o respiratie adecvata
pac. sa se poata mobiliza
pac. sa se poata ingriji singur cat mai repede
pacientul sa aiba o temperatura adecvata
pac. <40 ani sa isi poata relua activitatea in 1-2 luni max.
prevenirea complicatiilor imediate/tardive
INTERVENTII
urmarire f v&v
supraveghere pansament si tub de dren (daca exista)
administrate tratament medicamentos prescris (antibiotic, anticoagulant, anti-ulcer de stres, analgezice, antitermice) + PEV (ser, ringer, G5%, G10%+insulina)
recoltare sange, urina pentru examene de laborator
alimentare adecvata starii pacientului:
– in ziua operatiei: hidratare parenterala + putina apa oral (daca nu exista varsaturi) la minim 3-6 ore postop.
– dieta usor digerabila (ceaiuri, supe simple) a doua zi postop
– dieta usoara-spre-obisnuita dupa primul scaun normal
– tranzitul de gaze ar trebui sa revina maxim a doua zi postop si a 3-a/4-a zi pt. materii fecale (in caz contrar, se folosesc parafina/glicerina/clisma + eventual tub de gaze – maxim 1h)
mobilizare precoce la marginea patului cat mai repede posibil
educare pacient (dieta, ingrijire rana, viata sexuala postoperator)

FRACTURA DE COL FEMURAL – postop

fractura col femural postop
Colul femural este regiunea anatomica a femurului situata intre capul femural si regiunea pertrohanteriana. Este rara la copil si adult tanar (desi apare la pac. din ce in ce mai tineri). Pot fi CU DEPLASARE MICA (fracturi angrenate) – pot fi tratate cu gips + kinetoterapie / fixare cu 2 suruburi sau CU DEPLASARE – care nu se pot consolida spontan si evolueaza invariabil (fara int. chirurgicala) catre complicatii. Cu osteosinteza stabila, fractura se consolideaza in 3-4 luni postop. Artroplastie totala – acetabulum + cap femural; Hemiartroplastie – doar capul femural (care poate fi imobil – Moore sau mobil – proteze moderne)
Circumstante de aparitie
traumatisme, sporturi, iarna (gheata), greutate corporala
varsta + afectiuni (rahitism, osteoporoza, afect. degenerative)
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
preop:
durere vie
impotenta functionala a membrului inferior
intreruperea continuitatii osului
netransmisibilitatea miscarii
postop:
paloare, cianoza
temperatura crescuta (infectie); in mod normal, scade postop, creste la 38 in prima zi, revine la normal
tahipnee – complicatie pulmonara
resp. zgomotoasa = obstructie p.
tahicardie = hemoragie/soc
retentie de urina (fara urinare la 6h postop)
peristaltism incetinit (primele gaze la 24h, primul scaun la max. 48h)
durere
pansament umezit, cu sange – ineficient
tranzit intestinal incetinit; ileus postoperator
imobilizare la pat postop
cefalee (post-anestezie)
delir postoperator (TI) sau disfunctie cognitiva postoperatorie
PROBLEME
disconfort (durere, stres)
anxietate
temperatura inadecvata
disfunctie respiratorie
disfunctie circulatorie
risc de alterare eliminarilor
potential de complicatii
deficit de autoingrijire
deficit motor – incapacitate de-a se misca
OBIECTIVE
combaterea durerii si anxietatii
pacientul sa prezinte o circulatie normala
pac. sa prezinte o respiratie adecvata
pac. sa se poata mobiliza
pac. sa se poata ingriji singur cat mai repede
pacientul sa aiba o temperatura adecvata
pac. sa isi poata relua activitatea cat mai rapid
fractura sa se consolideze in 3-4 luni maximum
prevenirea complicatiilor imediate/tardive
INTERVENTII
urmarire f v&v
supraveghere pansament si tub de dren (daca exista)
toaleta la pat pe regiuni; schimbare haine; masaj (eventual cu spirt)
observarea aparatului gipsat – orice mirosuri, scurgeri
pozitionarea pacientului in pat
schimbarea pozitiei la 2 ore
folosirea de saltele pneumatice, ciorapi de compresie
administrate tratament medicamentos prescris (antibiotic, anticoagulant, anti-ulcer de stres, analgezice, antitermice) + PEV (ser, ringer, G5%, G10%+insulina)
recoltare sange, urina pentru examene de laborator
alimentare adecvata starii pacientului:
– in ziua operatiei: hidratare parenterala + putina apa oral (daca nu exista varsaturi) la minim 3-6 ore postop.
– dieta usor digerabila (ceaiuri, supe simple) a doua zi postop
– dieta usoara-spre-obisnuita dupa primul scaun normal
– tranzitul de gaze ar trebui sa revina maxim a doua zi postop si a 3-a/4-a zi pt. materii fecale (in caz contrar, se folosesc parafina/glicerina/clisma + eventual tub de gaze – maxim 1h)
mobilizare precoce la marginea patului cat mai repede posibil
educare pacient (dieta, ingrijire rana, mobilizare postoperator, revenire la consult)

FRACTURA DE GAMBA – postop

fractura tibie
Fracturile  oaselor  gambei  reprezinta probleme de discontinuitate la  nivelul  tibiei  sau/si
peroneului (fibulei).  Pot fi inchise/deschise (plaga), cu/fara hemoragie importanta, cu/fara stare de soc.
Tratamentul chirurgical: osteosinteza cu fixare interna/externa/mixta cu suruburi, brose, tije, placi, cerclaje, fir metalic
Circumstante de aparitie
Accidente rutiere, caderi de la inaltime
zdrobiri de diferite cauze
accidente sportive, casnice
varsta + afectiuni (osteoporoza) + greutate corporala
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
preop:
durere vie
netransmisibilitatea miscarilor
mobilitate anormala/impotenta functionala a segmentului
lipsa puls la periferie, extremitate rece, paloare
stare de soc
postop:
paloare, cianoza
temperatura crescuta (infectie); in mod normal, scade postop, creste la 38 in prima zi, revine la normal
tahipnee – complicatie pulmonara
resp. zgomotoasa = obstructie p.
tahicardie = hemoragie/soc
retentie de urina (fara urinare la 6h postop)
peristaltism incetinit (primele gaze la 24h, primul scaun la max. 48h)
durere
pansament umezit, cu sange – ineficient, schimbare
tranzit intestinal incetinit; ileus postoperator
imobilizare la pat postop
cefalee (post-anestezie)
delir postoperator (TI) sau disfunctie cognitiva postoperatorie
PROBLEME
disconfort (durere, stres)
anxietate
temperatura inadecvata
disfunctie respiratorie
disfunctie circulatorie
risc de alterare eliminarilor
potential de complicatii
deficit de autoingrijire
deficit motor – incapacitate de-a se misca
OBIECTIVE
combaterea durerii si anxietatii
pacientul sa prezinte o circulatie normala
pac. sa prezinte o respiratie adecvata
pac. sa se poata mobiliza
pac. sa se poata ingriji singur cat mai repede
pacientul sa aiba o temperatura adecvata
pac. sa isi poata relua activitatea cat mai rapid
fractura sa se consolideze in 3-4 luni maximum
prevenirea complicatiilor imediate/tardive
INTERVENTII
urmarire f v&v
supraveghere pansament si tub de dren (daca exista)
toaleta la pat pe regiuni; schimbare haine; masaj (eventual cu spirt)
observarea aparatului gipsat – orice mirosuri, scurgeri
pozitionarea pacientului in pat
schimbarea pozitiei la 2 ore
folosirea de saltele pneumatice, ciorapi de compresie
administrate tratament medicamentos prescris (antibiotic, anticoagulant, anti-ulcer de stres, analgezice, antitermice) + PEV (ser, ringer, G5%); plasma, MER la nevoie
recoltare sange, urina pentru examene de laborator
pansament plaga la 2 zile; fire scoase in ziua 11
alimentare adecvata starii pacientului:
– in ziua operatiei: hidratare parenterala + putina apa oral (daca nu exista varsaturi) la minim 3-6 ore postop.
– dieta usor digerabila (ceaiuri, supe simple) a doua zi postop
– dieta usoara-spre-obisnuita dupa primul scaun normal
– tranzitul de gaze ar trebui sa revina maxim a doua zi postop si a 3-a/4-a zi pt. materii fecale (in caz contrar, se folosesc parafina/glicerina/clisma + eventual tub de gaze – maxim 1h)
mobilizare precoce la marginea patului cat mai repede posibil
educare pacient (dieta, ingrijire rana, mobilizare postoperator, revenire la consult)

COXARTROZA – postop
Sau artroza soldului, reprezinta o artropatie croinca, caracterizata prin degenerarea cartilajului articular si leziuni proliferative ale tesutului osos subiacent. Oasele vin in contact direct (os pe os), determinand durere si intepenirea soldului. Fara tratament, boala evolueaza pana la durere permanenta insuportabila.
Circumstante favorizante
risc genetic
persoanele in varsta, cu traumatisme, cu afectiuni cronice
obezitate
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
preop:
disconfort si rigiditate in zona inghinala/fesa/sold la trezire
durere care se accentueaza la efort si se amelioreaza la repaos
durere permanenta, insuportabila la mers
incapacitatea de-a rasuci, misca soldul
atrofierea muschilor din cauza subutilizarii lor
postop:
interzicerea oricarei miscari a membrului
treziri frecvente
paloare, cianoza
temperatura crescuta (infectie); in mod normal, scade postop, creste la 38 in prima zi, revine la normal
tahipnee – complicatie pulmonara
resp. zgomotoasa = obstructie p.
tahicardie = hemoragie/soc
retentie de urina (fara urinare la 6h postop)
peristaltism incetinit (primele gaze la 24h, primul scaun la max. 48h)
durere
pansament umezit, cu sange – ineficient
tranzit intestinal incetinit; ileus postoperator
imobilizare la pat postop
cefalee (post-anestezie)
delir postoperator (TI) sau disfunctie cognitiva postoperatorie
PROBLEME
disconfort (durere, stres)
anxietate
temperatura inadecvata
disfunctie respiratorie
disfunctie circulatorie
risc de alterare eliminarilor
potential de complicatii
deficit de autoingrijire
deficit motor – dificultate de-a se misca
dificultati in a se odihni
OBIECTIVE
combaterea durerii si anxietatii
pacientul sa prezinte o circulatie normala
pac. sa prezinte o respiratie adecvata
pac. sa se poata mobiliza
pacientul sa se poata odihni
pac. sa se poata ingriji singur cat mai repede
pacientul sa aiba o temperatura adecvata
pac. sa isi poata relua activitatea cat mai rapid
prevenirea complicatiilor imediate/tardive
INTERVENTII
urmarire f v&v
supraveghere pansament si tub de dren (daca exista)
toaleta la pat pe regiuni; schimbare haine; masaj (eventual cu spirt)
observarea aparatului gipsat – orice mirosuri, scurgeri
pozitionarea pacientului in pat
schimbarea pozitiei la 2 ore
folosirea de saltele pneumatice, ciorapi de compresie
administrate tratament medicamentos prescris (antibiotic, anticoagulant, anti-ulcer de stres, analgezice, antitermice) + PEV (ser, ringer, G5%)
recoltare sange, urina pentru examene de laborator
alimentare adecvata starii pacientului:
– in ziua operatiei: hidratare parenterala + putina apa oral (daca nu exista varsaturi) la minim 3-6 ore postop.
– dieta usor digerabila (ceaiuri, supe simple) a doua zi postop
– dieta usoara-spre-obisnuita dupa primul scaun normal
– tranzitul de gaze ar trebui sa revina maxim a doua zi postop si a 3-a/4-a zi pt. materii fecale (in caz contrar, se folosesc parafina/glicerina/clisma + eventual tub de gaze – maxim 1h)
mobilizare precoce la marginea patului cat mai repede posibil
educare pacient (dieta, ingrijire rana, mobilizare postoperator, revenire la consult, utilizare carje/cadru, gimnastica de recuperare)
eliminare normala

DZ

hipoglicemie hiperglicemie
Def: Sindrom metabolic caracterizat prin valori crescute ale glucozei in sange (hiperglicemie) si dezechilibre metabolice (polifagie, polidipsie, poliurie), din cauza unei rezistente crescute a celulelor la insulina, combinata uneori cu productia insuficiente de insulina (DZ2) / distrugerii autoimune (autoanticorpi) a celulelor beta din pancreas (DZ1). DZ2 este descoperit oricand (de regula la varsta adulta, uneori chiar tardiv – batranete), DZ1 este descoperit din copilarie.
Circumstante de aparitie
risc genetic
boli care scad functia pancreasului, actionand asupra cel. beta (traumatisme, pancreatite, alcoolism, sifilis, tumori invazive)
tratamentul cu citostatice, imunosupresive, glucocorticoizi, ACTH (sau s. Cushing)
Manif. de dependenta:
– senzatie accentuata de sete si foame (5l / 5l / 24 h)
– poliurie; senzatie de gura uscata
– astenie fizica si intelectuala
– lipotimii
– scadere inexplicabila in greutate
– vedere neclara
– crampe musculare
– prurit
– vindecare lenta a ranilor
PROBLEME
– alimentatie inadecvata (exces)
– deshidratare
– intoleranta la activitati fizice/intelectuale
– anxietate
– risc de alterare a integritatii tegumentelor si mucoaselor
– risc de complicatii acute/cronice
– vulnerabilitate
– refuz de a se conforma tratamentului
– refuz de a accepta schimbare regimului de viata
– cunostinte insuficiente despre boala
OBIECTIVE: Pacientul sa
– se alimenteze si sa se hidrateze adecvat cu nevoile sale
– isi respecte conditia fizica si intelectuala
– aiba confort psihic/sa se simta in siguranta
– prezinte tegumente si mucoase integre
– nu prezinte complicatii acute/cronice
– accepte si urmeze tratamentul
– prezinte interes fata de schimbarea regimului de viata
– prezinte suficiente cunostinte despre boala, tratament si efectele sale adverse (HIPOGLICEMIE!)
INTERVENTII:
– comunicarea cu pacientul: informare despre cauze, simptome, evolutia bolii, regimul igieno-dietetic si importanta respectarii sale
– educatia pentru sanatate: administrarea insulinei (orar, tehnica, riscuri), calcularea ratiei glucidelor admise, monitorizarea glicemiei (glucotest), recunoasterea semnelor hipoglicemiei/cetoacidozei diabetice, controlul greutatii.
– monitorizarea FV si Veg (TA, P, T, R, diureza, scaun)
– asigurarea conditiilor de mediu si igiena
– alimentare si hidratare
– asigurarea pozitiilor in pat, mobilizare
– prevenirea complicatiilor
– recoltarea produselor biologice
– sange: glicemie, HLG, Hb1Ac, colesterol, TAG, proteine, ionograma, acid uric, VSH
– urina: glicozurie, ionograma, corpi cetonici, proteine, urocultura
– administrarea medicamentelor: insulina (sc), medicatie adjuvanta
INSULINA:
– preprandiala: in regiunea abdominala (absorbtie mai rapida)
– bazala: regiunea anterioara a coapselor.
– NU se schimba zona generala, se variaza doar locatia stanga/dreapta cu 2 degete (cu atentie la ombilic la I.p)
– rapida, normala (R) intermediara (NPH), lenta (lente, ultralente: LANTUS, LEVEMIR) + premixate
– i.v.: come hiperglicemice, stari hiperglicemice; perfuzie continua, infuzomat, injectii repetate – numai i. cu durata scurta de actiune
– i.m.: alternativ la i.m. neabordabila; disconfort = nerecomandabil
– seringi speciale (unitati); pen-uri (“stilouri” cu cartuse)

PNEUMONIE ACUTA (BACTERIANA)

pneumonie
Pneumonia acuta este inflamatia unui (sau ambilor) plaman cu bacterii patogene (S. pneumoniae, P. aeruginosa, H. influenzae, Pneumococi, Klebsiella, alte bacterii anaerobe), aparuta ca boala primara sau ca un proces final (si fatal) la un pacient care are deja probleme sistemice de sanatate.
Circumstante
mai frecvent la barbati, mai ales iarna
varsta (copii, varstnici)
secundar unor infectii virale (gripe, corize, laringite)
frig, alcoolism, umiditate, poluare
oboseala fizica&psihica
boli cronice (IC, ciroza, DZ)
septicemie
manevre chirurgicale
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
hipertermie (>38C) sau hipotermie (<35C, rar)
tahipnee (>18 rpm)
tahicardie (>100 bpm) sau bradicardie (<60bpm)
cianoza centrala
status mental alterat
astenie
Pneumococ: debut brusc, frison unic, grav, febra in platou, polipnee, junghi toracic, tuse + expectoratie (galben-ruginie, verzuie, vascoasa), tahicardie, herpes labial
Streptococ/Stafilococ: debut insidios, frisoane, dispnee cu cianoza, stare generala alterata, sputa de culoare ruginie-rosiatica
PROBLEME
alterarea respiratiei
obstructia cailor respiratorii
potential de deshidratare
disconfort
risc de complicatii
OBIECTIVE
combaterea disconfortului si anxietatii
pac. sa aiba caile respiratorii libere
pac. sa respire normal
prevenirea complicatiilor
pac. sa fie hidratat adecvat
INTERVENTII
asigurare repaos la pat (sezand in per. febrile, pozitii care faciliteaza expectoratia)
aerisire incapere
oxigenoterapie (umidificat)
dezobstruarea cailor respiratorii (aspiratie)
alimentatie lichida/semilichida, cu aport caloric corespunzator necesitatilor. Se trece la alimentatie normala treptat
hidratare corecta (cu un plus pentru pierderea prin frison, transpiratie, polipnee)
igiena tegumentelor si a mucoaselor; cavitate bucala post expectoratie
mobilizare pacient pentru mentinerea tonusului muscular
observarea f v.&v.
recoltarea de produse biologice pentru examene de laborator (EAB, ionograma, HLCG, form. leucocitara, cortisol, LDH, sputa, exsudat, urina, hemoculturi – in frison, uroculturi)
administrare tratament med. prescris (etiologic, simptomatic, complicatii)
observarea eventualelor complicatii (febra post antibiotice, modificari ale sputei, intensificarea durerilor toracice, scaderea tolerantei la efort)
consum lichide pentru fluidificare secretii
alternare activitate/repaos
exercitii respiratorii

sputa

Recapitulare pentru examenul de final de scoala de asistent medical (1)

Inutil sa mentionez – unele dintre postarile mele din urmatoarea perioada nu vor avea nici un sens pentru prea multa lume (mai putin cei care trec sau vor trece prin examenul asta).

Nu o sa fie vreo inlantuire clara de materie, doar lucruri pe care mi le-am notat in timp ce rezolvam exercitii pentru examen. Toate sunt considerate drept “corecte” de catre manuale, unele sunt verificate de catre mine si in alte surse decat manualele noastre. Unele e posibil sa fie informatii perimate, dar, dpdv al suportului bibliografic, sunt corecte “pentru examen”.

Dispneea matinala e determinata de astmul bronsic. Cea vesperala de astmul cardiac.

Menopauza poate fi responsabila pentru stari de insomnie.

Hipertermia poate fi cauzata de tulburari metabolice. Cred ca e vorba de hipertermie maligna.

Enurezisul este emisia involuntara de urina in special in timpul somnului (dar poate fi si diurn sau mixt) si apare la indivizii care se presupune ca se pot “tine”.

Hemiplegie – paralizia unei jumatati LATERALE a corpului; Paraplegie – paralizia ambelor membre inferioare; tetraplegie – paralizia celor 4 membre; diplegie – paralizia marcata a membrelor inferioare (dar sunt afectate si cele superioare); monoplegia afecteaza 1 singur membru; triplegia afecteaza 2 membre + unul (de regula, revine controlul asupra celui de-al patrulea in urma recuperarii medicale). Pentru a fi corecti, Plegia e mai grava decat Pareza (care se refera mai degraba la pierderea totala sau partiala a functiilor motorii)

hemiplegie

La pronatie palma e indreptata in jos, la supinatie e indreptata in sus.

Tahipnee vs. Polipnee: ambele sunt respiratii cu frecventa cerscuta, tahipneea presupune un volum respirator normal sau crescut, polipneea are un volum respirator scazut (respiratiile alea dese NU iti ofera suficient oxigen).

Dispnee Bouchut – polipnee cu 40-50 respiratii pe minut, expiratie scurta si inspiratie lunga (respiratie INVERSATA). Apare la copii cu BP sau astm.

Respiratie Biot – apnee care intrerupe perioade de respiratie normala (probleme cerebrale, meningite) Poate aparea in AGONIE, dar atunci mai degraba intalnim respiratia ataxica, ce presupune respiratie total neregulata + apnee.

Respiratie Cheyne-Stokes (periodica) – oprire a respiratiei, crestere pana la un maxim, descrestere, oprire a respiratiei. Apare la copii, adulti (ischemie, procese degenerative), dupa medicamente care deprima centrii respiratorii. Seamana in manifestari cu sindromul Pickwick de la obezi, dar NU e acelasi lucru.

Respiratie Küssmaul (acidotica) – in acidoze metabolice, amplitudine crescute, frecventa normala, crescuta sau scazuta, IN 4 TIMPI (expir, pauza, inspir, pauza)

740BreathingPatterns

Pozitiile pacientului: decubit dorsal (pe spate), decubit lateral, decubit ventral (pe burta), pozitia ginecologica (are variatii: joasa si ridicata), pozitia Trendelenburg (decliva, capul e mai jos decat picioarele), pozitia Trendelenburg inversata (procliva, capul e mai sus decat picioarele), pozitia Fowler (sau semisezanda, pacientul sta pe spate, dar i se ridica partea superioara a corpului, pana la mai putin de 90 grade, cu perne sau cu intreg patul), pozitia sezand (in pat +90 grade sau pe marginea patului cu picioarele atarnand – sprijite), pozitia genupectorala (cu variatia Jackknife in engleza – soldurile ridicate, capul si picioarele sunt in jos, pacientul formeaza un fel de V invers, cu varful fiind fundul).

Alexia este incapacitatea de a intelege cuvinte scrise.

Pacientul cu holera are intre 80 si 100 de scaune pe zi. Cel cu dizenterie are “doar” 20-30 scaune pe zi. La enterocolita avem 3-6 scaune pe zi.

Organul principal al termogenezei in etapa de stationare (whatever that means) este ficatul.

Aspectul rosu, congestionat este caracteristic in pneumonie pe jumatatea fetei de pe partea plamanului afectat.

Descuamatia – indepartarea celulelor cortnoase din EPIDERM. Excoriatia = leziune a pielii (stratul superficial).

Vezicula are continut clar/galbui, pustula are continut purulent

Hematemeza – vomica cu sange (zat de cafea). Hemoptizie – tuse cu sange. Hematochezie – sangerare rectala (colon sau intestine in general). Rectoragie – sangerare din rect. Melena – scaun cu sange (negru, partial digerat)

Un banc care mi-am jurat ca nu se va mai aplica in cazul meu vreodata

Pe vremea lui Ceausescu, in urma incalzirii relatiilor bilaterale romano-chineze, a aparut un necesar de vorbitori de limba chineza. La nivelul conducerii de partid si de stat a fost creata o comisie de experti care sa determine cea mai rapida cale de a obtine fluenta in limba chineza.

Intr-o prima instanta, expertii au mers la profesorii de la facultatea de limbi straine, din cadrul Universitatii Bucuresti.  Le-au pus intrebarea:  “De cit timp credeti ca e nevoie pentru a obtine vorbitori fluenti de limba chineza?”.  Profesorii s-au consultat pentru o vreme, apoi au raspuns:  “Avem nevoie de circa 4 ani de studiu aici, apoi de 2 ani de specializare in China. In total, cel putin 6 ani“.

Membrii comisiei au notat, dar li s-a parut inacceptabil sa mearga cu termenul asta la Ceașcă, asa ca au mers pe holurile facultatii, pe considerentul ca studentii au memorie foarte buna si le-ar oferi un termen mai corect.  Au pus aceeasi intrebare studentilor. Au stat studentii, s-au gandit, au vorbit, apoi au trimis un reprezentant in fata:  “Daca e examen, 3 zile, daca-i partial, 1 noapte, iar daca-i colocviu, il dam acum”.

Am un curs de 105 pagini pe care l-am inceput de mai multe ori si de care n-am trecut niciodata de mijloc. E asa soporific ca ma tot gandesc sa-l iau cu mine in spital si data viitoare cand mai aud un pacient ca se plange de probleme de somn, sa i-l pun in poala.

Examenul e grila cu complement compus. Oare ce rezultat o sa iau? O sa ma trezesc asa dupa o vreme 🙂

Picture-11

P.S. Nu, nu asa am facut eu scoala, dar materia asta chiar nu-mi place, mai am de scris la lucrarea de diploma, am si serviciu si profesoara a refuzat cu abstinenta sa ne predea ceva. “Aveti suportul de curs, va descurcati”.