Recapitulare examen (9) – rest de boli

In continuarea partii 5, unde scriam despre Pancreatita Acuta, IMA, Epilepsie, DZ tip 1 si HTA esentiala si partii 8, unde aveam: Infectia Urinara, Insuficienta Renala Acuta, Colica Renala + Litiaza Renala, Hepatita Virala B, Hepatita Cronica, Colecistita, Litiaza Biliara, Colica Biliara, Angina Pectorala

In aceasta postare avem: IMA, Cardiopatie ischemica dureroasa, Gastrita acuta, Cancer gastric, Ulcer gastro-duodenal, Ciroza hepatica, Boala Parkinson, DZ (2), Pneumonie acuta (bacteriana) +

ingrijire postoperatorie pt: Apendicita acuta, Fibrom uterin, Fractura de col femural, Fractura de gamba, Coxartroza

INFARCTUL MIOCARDIC ACUT

IMA

Se caracterizeaza prin necroza miocardica (pe o suprafata mai mult sau mai putin extinsa) in urma obstructiei coronariene, fie prin tromboza cauzata de ateroscleroza fie prin vasospasmul de durata pe o artera coronarianta cu depunere de placa de aterom.
Factori predispozanti
mese copioase, efort fizic intens, frig
ateroscleroza coronariana
stenoza congenitala coronariana
valvulopatii
hipercolesterolemie, hiperlipemie
alcool, tutun
obezitate, sedentarism, stres, DZ
HTA
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
durere anginoasa intensa care nu dispare la repaos sau admin. nitroglicerina, dureaza peste 30 minute. Poate fi tipica (retrosternal), cu sau fara iradiere, instalata brusc si de intesitate mare sau atipica (epigastrica)
dispnee
anxietate, senzatie de moarte iminenta
transpiratii reci, sughit, greturi, varsaturi, ameteli, slabiciune
HTA
colaps
hipertermie (24-48h)
PROBLEME
disconfort (durere)
anxietate (“moarte iminenta”)
scaderea debitului cardiac
alterarea perfuziei tisulare
deficit de autoingrijire (intoleranta efort)
potential de alterare a nutritiei (g&v)
potential de complicatii
OBIECTIVE
combaterea durerii si a anxietatii
prevenirea complicatiilor imediate/tardive
pacientul sa aiba perfuzie tisulara adecvata si un debit cardiac adecvat
pacientul sa se poata autoingrji
pacientul sa se recupereze socio-profesional
INTERVENTII
prespital:
combaterea durerii
sedarea
tratament complicatii
transport la spital de urgenta
spital:
masuri de prim ajutor avansat
oxigenoterapie
repaos la pat
monitorizare f. v. + bilant hidric
efectuare EKG in serie
recoltare sange+urina pentru examene de lab.
masuri de prevenire a efectelor imobilizarii
administrare tratam. medicamentos prescris (antalgic, trombolitic, antiagregant, betablocante, diuretice)
mobilizarea preventiva a pacientului (progresiv) postinfarct
educarea pacientului (reluare treptata efort, alimentatie, tratament balnear, control medical)

CARDIOPATIA ISCHEMICA DUREROASA

cardiopatie ischemica
CI este boala in care arterele coronariene isi micsoreaza calibrul (ateroscleroza), rezultand in scaderea cantit. de sange care iriga muschiul inimii (deficit de O2, acizi grasi, glucoza, electroliti) = ischemie. Modificarile cardiace provocate de ischemie = cardiopatie.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
dispnee la efort
fatigabilitate
palpitatii
anxietate
HTA
risc crescut de infectii
retentie urinara
tuse
dureri precordiale
obstructia cailor respiratorii
PROBLEME
alterarea respiratiei
disconfort (dureri)
anxietate
potential de complicatii
alterarea eliminarilor
scaderea debitului cardiac
alterarea perfuziei tisulare
deficit de autoingrijire (intoleranta efort)
OBIECTIVE
combaterea durerii si a anxietatii
prevenirea complicatiilor imediate/tardive
pacientul sa aiba perfuzie tisulara adecvata si un debit cardiac adecvat
pacientul sa se poata autoingrji
pacientul sa prezinte o respiratie adecvata
pacientul sa prezinte eliminari adecvate
INTERVENTII
combaterea durerii
tratament complicatii
oxigenoterapie (umezit)
repaos la pat – pozitie semisezanda (antalgica)
monitorizare f. v. + bilant hidric
efectuare EKG in serie
recoltare sange+urina pentru examene de lab.
masuri de prevenire a complicatiilor
administrare tratam. medicamentos prescris (antalgic, trombolitic, antiagregant, betablocante, diuretice)
educare pacient (boala, cauze, tehnici de relaxare, tratament)

GASTRITA ACUTA

gastrita
Este inflamatia (acuta a) mucoasei gastrice.
Cauze de aparitie
medicamente (AINS)
ischemie, soc, boala Crohn
infectii bacteriene (H. pylori, Campylobacter)/virale (Rotavirus, Norovirus)
stres, postoperator
radiatii
alergii
intoxicatii alimentare
abuz de alcool
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
greata+varsaturi (limpede sau verde-galbuie), pirozis, indigestie, balonare
scaderea apetitului, inapetenta, scadere ponderala
dureri abdominale difuze, febra, frisoane, sughit
hematemeza, melena, hematochezie
regurgitatii acide
diaree (infectii)
anxietate
PROBLEME
disconfort (durere)
alterarea nutritiei
alterarea eliminarilor
anxietate
risc de complicatii (ulcer)
OBIECTIVE
combaterea durerii, anxietatii
asigurarea confortului
prevenirea complicatiilor
corectarea eventualelor dezechilibre hidro-el.
asigurarea dietei corespunzatoare
INTERVENTII
repaos la pat – pozitie antalgica postprandiala (DL stang, ghemuit)
evaluare caracter, durata, localizare, intensitate, f. declansatori ai durerii
nil per os sau rehidratare orala (eventual sondaj duodenal)
administrarea tratamentului prescris (antialgice, antibiotice, antiemetice, inhibitori ai secretiei acide IPP/H2, antiacide)
PEV: Ser, Glucoza (+insulina+KCl), AminoHepa.
recoltarea de sange si mat. fecale pentru examinari de lab.
suport psihic al pacientului
observarea unor s&s ale unor complicatii (febra, anemie-hemoragie)
pregatirea pacientului pentru investigatii (endoscopie)
educarea pacientului (boala, cauze, tratament, regim – mestecarea alimentelor, respectarea unui orar, tehnici de relaxare)
ajut pacientul in timpul varsaturilor + toaleta bucala + notare cantitate si aspect varsaturi
conditii de microclimat
monitorizare f v&v, bilant ingesta/excreta

CANCER GASTRIC

gastrectomii
Este o afectiune maligna, in care celule neoplazice apar la nivelul mucoasei gastrice si se extind, apoi, dincolo de peretele gastric. 60% cauzate de infectia cronica cu H. pylori.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
dispepsie, inapetenta, indigestie, balonare postprandiala
greata+varsaturi
pirozis
icter, melena
pierdere in greutate, casexie
ascita
adinamie
oboseala
constipatie/diaree
PROBLEME
disconfort (dureri, g+v)
deficit de alimentare (g+v)
eliminari inadecvate (constipatie/diaree)
anxietate
deficit de autoingrijire (adinamie, oboseala)
OBIECTIVE
pac. sa fie echilibrat hidroel
pac. sa prezinte eliminari adecvate
combaterea disconfortului si anxietatii
pac. sa se poata hrani adecvat
INTERVENTII
repaos la pat – pozitie antalgica (DLs)
combaterea durerii
tratament complicatii
monitorizare f. v. + bilant hidric
microclimat
recoltare sange+urina+mat. fecale pentru examene de lab.
clisma evacuatorie (la nevoie)
montare sonda NG
pregatirea pac. pentru investigatii (endoscopie, radiografie, tranzit baritat, CT)
PEV – ser/glucoza/ringer, tratament medicamentos (IPP/H2, chimioterapie – cisplatin, 5FU, trastuzumab)
pregatire pac. pentru int. chirurgicala / radioterapie

ULCER GASTRO-DUODENAL

ulcer gastroduodenal
Sunt leziuni prin discontinuitate a mucoasei gastrice sau a intestinului subtire superior. Apar cand secretiile gastrice (HCl+pepsina) trec de bariera antiacida a stomacului, iritand cronic si lezand mucoasa stomacului (discontinuitate).
Circumstante de aparitie
orar neregulat de alimentatie, exces de condimente, tutun, alcool
teren propice ereditar
stres fizic/psihic
tratamente cronice cu aspirina, AINS, corticoizi
frecventa mai mare la barbati, 55-60 ani (gastric), mica periodicitate (cateva ore dupa masa), marea periodicitate (primavara/toamna mai rele)
H. pylori
Boala Crohn, Boala Behcet, S. Zollinger-Ellison
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
durere epigastrica ce se calmeaza dupa ingestia de alimente (mica p.), in pusee dureroase primavara/toamna (marea p.)
pirozis
varsaturi postprandiale
scadere ponderala
astenie
anxietate
hematemeza, melena
g&v, balonare, eructatii
peritonita – durere vie, febra, risc de moarte
anemie
PROBLEME
disconfort abdominal (durere)
anxietate
deficit de volum lichidian
deficit de alimentatie
risc de complicatii
OBIECTIVE
pacientul sa se alimenteze corespunzator bolii
combaterea riscului de complicatii
combaterea disconfortului si anxietatii
prelungirea perioadelor de remisiune
pacientul sa se hidrateze corespunzator
INTERVENTII
repaos la pat in crize
asiguram dieta de protectie gastrica: 5-7 mese pe zi, usoare, lichide, mici ca volum, FARA prajeli, proteine, legume tari, cafea, ciocolata, sosuri, alimente reci/fierbinti
pregatire pacient fizic si psihic pentru explorari (endoscopie, tranzit baritat) sau chirurgie (in caz de urgenta)
monitorizare f. v&v
recoltare sange, mat. fecale pentru examene de laborator
educare pacient (boala, cauze, dieta, complicatii)
administrare tratament medicamentos (IPP/H2, antibiotice anti H. pylori ori 2+IPP, ori 3+IPP)

CIROZA HEPATICA

ciroza
Este o boala in care tesutul hepatic a fost inlocuit de tesut fibrotic (cicatriceal), impiedicand functionarea normala a ficatului, (de regula) dupa ani de inflamare cronica a ficatului. Se poate complica des cu ascita si mai rar cu cancer hepatocelular.
Factori favorizanti
consum excesiv de alcool
infectia cu VHB, HCV
steatoza hepatica NA (medicamente, genetica)
ciroza primara biliara, colangita sclerozanta
hepatita autoimuna, boala Wilson, fibroza cistica
medicamente hepatotoxice
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
alterarea profunda a starii generale
g+v (alimente/bila), balonare, inapetenta
tahipnee, tahicardie, respiratie superficiala, HTA
febra+frisoane+transpiratii abundente
edem (membre/pelvis)
eruptie cutanata rosie-violacee; prurit, icter
oligurie
somnolenta diurna
durere vie in hipocondrul drept
ascita; fetor hepaticus (SULF)
hipertensiune portala: – caput medusae, splenomegalie, varice esofagiene
infectii
coagulopatii
PROBLEME
dificultate in a se misca, ridica
dificultati in a se alimenta
deficit de autoingrijire
deficit de odihnire
temperatura inadecvata
dezechilibre hidroelectrolitice (ascita, transpiratie, varsaturi)
risc de complicatii
risc de hemoragii
odihna inadecvata
OBIECTIVE
pacientul sa se poata ingriji singur
pac. sa se poata misca
pac. sa se alimenteze si hidrateze adecvat
restabilirea echilibrului hidroelectrolitic
pac. sa aiba o temp. adecvata
prevenirea complicatiilor
prevenirea riscului de hemoragii
pacientul sa poata respira bine
pacientul sa se poata odihni
pastrarea integritatii tegumentelor
INTERVENTII
tratamentul hemoragiilor
montarea unei sonde NG (Blakemore-Sengstaken la nevoie), vezicale
monitorizarea f. v&v, ingesta/excreta
posturi adecvate pentru respiratie, schimbate din 2 in 2 h (risc de escare)
educarea pacientului: boala, tratament, exercitii de relaxare, ex. respiratorii, mobilizare
microclimat
tavita renala pentru varsaturi + sprijin psihic si fizic
PEV: ser, ringer, G10%, Albumina, Aminohepa
efectuare EKG la pat
pregatire pacient pentru investigatii
efectuare paracenteza la pat (ascita) – monitorizare pacient inainte, in timp, dupa
recoltare sange, urina, materii fecale pentru examene de lab.
regim igieno-dietetic adecvat
administrare medicamente prescrise (antitermice, antibiotice, tratamentul cauzei: interferon, corticosteroizi, chelatie)
pregatire pacient pentru interventii chirurgicale de transplant

PARKINSON

parkinson's
Afectiune neurologica ce atinge centrii cerebrali responsabili de coordonarea si controlul miscarilor. Se caracterizeaza prin bradikinezie (miscari lente), tremur de repaus, hipertonie musculara, fata cu aspect de masca (incremenita) si mers incet, cu pasi mici.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
tremur de repaus
hipertonie musculara
dizartrie
postura si mersul: in ortostatism trunchiul si capul aplecate inainte, merge pe varful degetelor, pasi mici, mainile rigide langa corp
probleme neuropsihiatrice (alterarea starii de spirit, cognitiei, comportamentului, gandirii), tulburari senzoriale si de odihna
Risc de complicare cu dementa
PROBLEME
diminuarea mobilitatii fizice
deficit de autoingrijire
necoordonarea miscarilor
risc de accidente
alterarea comunicarii verbale
risc de depresie
perturbarea imaginii de sine
deficit de alimentare (boala avansata)
OBIECTIVE
ameliorarea mobilitatii fizice a pacientului (control + postura)
obtinerea unei autonomii in autoingrijire
pastrarea capacitatii de a comunica
evitarea accidentelor
evitarea depresiei prin implicarea intr-un program de activitati zilnice
pacientul sa fie alimentat corect
INTERVENTII
planificarea unui program zilnic de exercitii fizice (mers, inot, gradinarit, bicicleta stationara), exercitii de relaxare (meditatie), exercitii de respiratie (diafragmatica)
educarea pacientului in privinta miscarii (picioare indepartate, mainile balansate fortat, picioare flectate fortat, pasi mari, mainile la spate in timpul plimbarii) somnului (pat tare, fara perna, DD/DV), repaos (fotoliu cu manere pentru maini), haine (fara nasturi, incaltaminte fara siret), mancare (linguri adanci, carne taiata marunt, cana cu cioc), locuinta (parchet nelustruit, linoleu/carpeta antiderepante, WC cu balustrada de sprijin)
planificarea unor exercitii de vorbire
administrare tratament (LevoDopa, agonisti ai dopaminei, inhibitori MAO-B)
ingrijirea impreuna cu un colectiv de ingrijire (medic, infirmier, familie, kinetoterapeuti etc.)
in forme avansate: tub NG, ventilatie non-invaziva, traheostoma

APENDICITA ACUTA – P. Nursing pentru perioada POSTOPERATORIE

apendicita acuta
Apendicita acuta este afectiunea in care apare o inflamatie a apendicelui cecal. Infectia microbiana ulterioara obstructiei lumenului apendiceal este pentru moment teoria acceptata etiopatogenica.
Factori favorizanti
coprolit=fecalom
bezoar
corpi straini, samburi
constipatie cronica (cu dieta cu continut scazut de fibre alimentare)
paraziti intestinali
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
paloare, cianoza
temperatura crescuta (infectie); in mod normal, scade postop, creste la 38 in prima zi, revine la normal
tahipnee – complicatie pulmonara
resp. zgomotoasa = obstructie p.
tahicardie = hemoragie/soc
retentie de urina (fara urinare la 6h postop)
peristaltism incetinit (primele gaze la 24h, primul scaun la max. 48h)
durere
pansament umezit, cu sange – ineficient; tub de dren – impermeabil = obstructie
tranzit intestinal incetinit; ileus postoperator
imobilizare la pat postop
cefalee (post-anestezie)
delir postoperator (TI) sau disfunctie cognitiva postoperatorie
PROBLEME
disconfort (durere, stres)
anxietate
temperatura inadecvata
disfunctie respiratorie
disfunctie circulatorie
alterare eliminarilor
potential de complicatii
deficit de autoingrijire
deficit motor
OBIECTIVE
combaterea durerii si anxietatii
pacientul sa prezinte o circulatie normala
pac. sa prezinte o respiratie adecvata
pac. sa se poata mobiliza
pac. sa se poata ingriji singur cat mai repede
pacientul sa aiba o temperatura adecvata
prevenirea complicatiilor imediate/tardive
INTERVENTII
urmarire f v&v
supraveghere pansament si tub de dren
schimbarea pozitiei la 2 ore
folosirea de saltele pneumatice, ciorapi de compresie
administrate tratament medicamentos prescris (antibiotic, anticoagulant, anti-ulcer de stres, analgezice, antitermice) + PEV (ser, ringer, G5%, G10%+insulina)
recoltare sange, urina pentru examene de laborator
alimentare adecvata starii pacientului:
– in ziua operatiei: hidratare parenterala + putina apa oral (daca nu exista varsaturi) la minim 3-6 ore postop.
– dieta usor digerabila (ceaiuri, supe simple) a doua zi postop
– dieta usoara-spre-obisnuita dupa primul scaun normal
– tranzitul de gaze ar trebui sa revina maxim a doua zi postop si a 3-a/4-a zi pt. materii fecale (in caz contrar, se folosesc parafina/glicerina/clisma + eventual tub de gaze – maxim 1h)
mobilizare precoce la marginea patului cat mai repede posibil
educare pacient (dieta, ingrijire rana)

FIBROMUL UTERIN – postoperator

fibrom uterin
Este cea mai frecventă tumoră benignă ce se  dezvoltă în stratul muscular al uterului.  Apare si se dezvolta în decursul perioadei reproductive a femeii, nivelele hormonale semnificativ ridicate contribuie la cresterea sa.  Aproximativ 40% din femeile de peste 35 ani sunt diagnosticate cu fibrom uterin. Dimensiune: cativa mm – pana la dimensiuni f. mari (cat o sarcina la termen). Se trateaza medicamentos, chirurgical (miomectomie), chirurgical radical (histerectomie totala/partiala)
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
preop:
sângerări menstruale abundente, cu cheaguri; sângerări intermenstruale;
durere la nivelul abdomenului inferior;
senzaţia de presiune la nivelul vezicii, micţiuni frecvente;
balonare abdominala, tenesme rectale
postop:
paloare, cianoza
temperatura crescuta (infectie); in mod normal, scade postop, creste la 38 in prima zi, revine la normaltahipnee – complicatie pulmonara
resp. zgomotoasa = obstructie p.
tahicardie = hemoragie/soc
retentie de urina (fara urinare la 6h postop)
peristaltism incetinit (primele gaze la 24h, primul scaun la max. 48h)
durere
pansament umezit, cu sange – ineficient; tub de dren – impermeabil = obstructie
tranzit intestinal incetinit; ileus postoperator
imobilizare la pat postop
cefalee (post-anestezie)
delir postoperator (TI) sau disfunctie cognitiva postoperatorie
PROBLEME
disconfort (durere, stres)
anxietate
temperatura inadecvata
disfunctie respiratorie
disfunctie circulatorie
alterare eliminarilor
potential de complicatii
deficit de autoingrijire
deficit motor
OBIECTIVE
combaterea durerii si anxietatii
pacientul sa prezinte o circulatie normala
pac. sa prezinte o respiratie adecvata
pac. sa se poata mobiliza
pac. sa se poata ingriji singur cat mai repede
pacientul sa aiba o temperatura adecvata
pac. <40 ani sa isi poata relua activitatea in 1-2 luni max.
prevenirea complicatiilor imediate/tardive
INTERVENTII
urmarire f v&v
supraveghere pansament si tub de dren (daca exista)
administrate tratament medicamentos prescris (antibiotic, anticoagulant, anti-ulcer de stres, analgezice, antitermice) + PEV (ser, ringer, G5%, G10%+insulina)
recoltare sange, urina pentru examene de laborator
alimentare adecvata starii pacientului:
– in ziua operatiei: hidratare parenterala + putina apa oral (daca nu exista varsaturi) la minim 3-6 ore postop.
– dieta usor digerabila (ceaiuri, supe simple) a doua zi postop
– dieta usoara-spre-obisnuita dupa primul scaun normal
– tranzitul de gaze ar trebui sa revina maxim a doua zi postop si a 3-a/4-a zi pt. materii fecale (in caz contrar, se folosesc parafina/glicerina/clisma + eventual tub de gaze – maxim 1h)
mobilizare precoce la marginea patului cat mai repede posibil
educare pacient (dieta, ingrijire rana, viata sexuala postoperator)

FRACTURA DE COL FEMURAL – postop

fractura col femural postop
Colul femural este regiunea anatomica a femurului situata intre capul femural si regiunea pertrohanteriana. Este rara la copil si adult tanar (desi apare la pac. din ce in ce mai tineri). Pot fi CU DEPLASARE MICA (fracturi angrenate) – pot fi tratate cu gips + kinetoterapie / fixare cu 2 suruburi sau CU DEPLASARE – care nu se pot consolida spontan si evolueaza invariabil (fara int. chirurgicala) catre complicatii. Cu osteosinteza stabila, fractura se consolideaza in 3-4 luni postop. Artroplastie totala – acetabulum + cap femural; Hemiartroplastie – doar capul femural (care poate fi imobil – Moore sau mobil – proteze moderne)
Circumstante de aparitie
traumatisme, sporturi, iarna (gheata), greutate corporala
varsta + afectiuni (rahitism, osteoporoza, afect. degenerative)
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
preop:
durere vie
impotenta functionala a membrului inferior
intreruperea continuitatii osului
netransmisibilitatea miscarii
postop:
paloare, cianoza
temperatura crescuta (infectie); in mod normal, scade postop, creste la 38 in prima zi, revine la normal
tahipnee – complicatie pulmonara
resp. zgomotoasa = obstructie p.
tahicardie = hemoragie/soc
retentie de urina (fara urinare la 6h postop)
peristaltism incetinit (primele gaze la 24h, primul scaun la max. 48h)
durere
pansament umezit, cu sange – ineficient
tranzit intestinal incetinit; ileus postoperator
imobilizare la pat postop
cefalee (post-anestezie)
delir postoperator (TI) sau disfunctie cognitiva postoperatorie
PROBLEME
disconfort (durere, stres)
anxietate
temperatura inadecvata
disfunctie respiratorie
disfunctie circulatorie
risc de alterare eliminarilor
potential de complicatii
deficit de autoingrijire
deficit motor – incapacitate de-a se misca
OBIECTIVE
combaterea durerii si anxietatii
pacientul sa prezinte o circulatie normala
pac. sa prezinte o respiratie adecvata
pac. sa se poata mobiliza
pac. sa se poata ingriji singur cat mai repede
pacientul sa aiba o temperatura adecvata
pac. sa isi poata relua activitatea cat mai rapid
fractura sa se consolideze in 3-4 luni maximum
prevenirea complicatiilor imediate/tardive
INTERVENTII
urmarire f v&v
supraveghere pansament si tub de dren (daca exista)
toaleta la pat pe regiuni; schimbare haine; masaj (eventual cu spirt)
observarea aparatului gipsat – orice mirosuri, scurgeri
pozitionarea pacientului in pat
schimbarea pozitiei la 2 ore
folosirea de saltele pneumatice, ciorapi de compresie
administrate tratament medicamentos prescris (antibiotic, anticoagulant, anti-ulcer de stres, analgezice, antitermice) + PEV (ser, ringer, G5%, G10%+insulina)
recoltare sange, urina pentru examene de laborator
alimentare adecvata starii pacientului:
– in ziua operatiei: hidratare parenterala + putina apa oral (daca nu exista varsaturi) la minim 3-6 ore postop.
– dieta usor digerabila (ceaiuri, supe simple) a doua zi postop
– dieta usoara-spre-obisnuita dupa primul scaun normal
– tranzitul de gaze ar trebui sa revina maxim a doua zi postop si a 3-a/4-a zi pt. materii fecale (in caz contrar, se folosesc parafina/glicerina/clisma + eventual tub de gaze – maxim 1h)
mobilizare precoce la marginea patului cat mai repede posibil
educare pacient (dieta, ingrijire rana, mobilizare postoperator, revenire la consult)

FRACTURA DE GAMBA – postop

fractura tibie
Fracturile  oaselor  gambei  reprezinta probleme de discontinuitate la  nivelul  tibiei  sau/si
peroneului (fibulei).  Pot fi inchise/deschise (plaga), cu/fara hemoragie importanta, cu/fara stare de soc.
Tratamentul chirurgical: osteosinteza cu fixare interna/externa/mixta cu suruburi, brose, tije, placi, cerclaje, fir metalic
Circumstante de aparitie
Accidente rutiere, caderi de la inaltime
zdrobiri de diferite cauze
accidente sportive, casnice
varsta + afectiuni (osteoporoza) + greutate corporala
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
preop:
durere vie
netransmisibilitatea miscarilor
mobilitate anormala/impotenta functionala a segmentului
lipsa puls la periferie, extremitate rece, paloare
stare de soc
postop:
paloare, cianoza
temperatura crescuta (infectie); in mod normal, scade postop, creste la 38 in prima zi, revine la normal
tahipnee – complicatie pulmonara
resp. zgomotoasa = obstructie p.
tahicardie = hemoragie/soc
retentie de urina (fara urinare la 6h postop)
peristaltism incetinit (primele gaze la 24h, primul scaun la max. 48h)
durere
pansament umezit, cu sange – ineficient, schimbare
tranzit intestinal incetinit; ileus postoperator
imobilizare la pat postop
cefalee (post-anestezie)
delir postoperator (TI) sau disfunctie cognitiva postoperatorie
PROBLEME
disconfort (durere, stres)
anxietate
temperatura inadecvata
disfunctie respiratorie
disfunctie circulatorie
risc de alterare eliminarilor
potential de complicatii
deficit de autoingrijire
deficit motor – incapacitate de-a se misca
OBIECTIVE
combaterea durerii si anxietatii
pacientul sa prezinte o circulatie normala
pac. sa prezinte o respiratie adecvata
pac. sa se poata mobiliza
pac. sa se poata ingriji singur cat mai repede
pacientul sa aiba o temperatura adecvata
pac. sa isi poata relua activitatea cat mai rapid
fractura sa se consolideze in 3-4 luni maximum
prevenirea complicatiilor imediate/tardive
INTERVENTII
urmarire f v&v
supraveghere pansament si tub de dren (daca exista)
toaleta la pat pe regiuni; schimbare haine; masaj (eventual cu spirt)
observarea aparatului gipsat – orice mirosuri, scurgeri
pozitionarea pacientului in pat
schimbarea pozitiei la 2 ore
folosirea de saltele pneumatice, ciorapi de compresie
administrate tratament medicamentos prescris (antibiotic, anticoagulant, anti-ulcer de stres, analgezice, antitermice) + PEV (ser, ringer, G5%); plasma, MER la nevoie
recoltare sange, urina pentru examene de laborator
pansament plaga la 2 zile; fire scoase in ziua 11
alimentare adecvata starii pacientului:
– in ziua operatiei: hidratare parenterala + putina apa oral (daca nu exista varsaturi) la minim 3-6 ore postop.
– dieta usor digerabila (ceaiuri, supe simple) a doua zi postop
– dieta usoara-spre-obisnuita dupa primul scaun normal
– tranzitul de gaze ar trebui sa revina maxim a doua zi postop si a 3-a/4-a zi pt. materii fecale (in caz contrar, se folosesc parafina/glicerina/clisma + eventual tub de gaze – maxim 1h)
mobilizare precoce la marginea patului cat mai repede posibil
educare pacient (dieta, ingrijire rana, mobilizare postoperator, revenire la consult)

COXARTROZA – postop
Sau artroza soldului, reprezinta o artropatie croinca, caracterizata prin degenerarea cartilajului articular si leziuni proliferative ale tesutului osos subiacent. Oasele vin in contact direct (os pe os), determinand durere si intepenirea soldului. Fara tratament, boala evolueaza pana la durere permanenta insuportabila.
Circumstante favorizante
risc genetic
persoanele in varsta, cu traumatisme, cu afectiuni cronice
obezitate
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
preop:
disconfort si rigiditate in zona inghinala/fesa/sold la trezire
durere care se accentueaza la efort si se amelioreaza la repaos
durere permanenta, insuportabila la mers
incapacitatea de-a rasuci, misca soldul
atrofierea muschilor din cauza subutilizarii lor
postop:
interzicerea oricarei miscari a membrului
treziri frecvente
paloare, cianoza
temperatura crescuta (infectie); in mod normal, scade postop, creste la 38 in prima zi, revine la normal
tahipnee – complicatie pulmonara
resp. zgomotoasa = obstructie p.
tahicardie = hemoragie/soc
retentie de urina (fara urinare la 6h postop)
peristaltism incetinit (primele gaze la 24h, primul scaun la max. 48h)
durere
pansament umezit, cu sange – ineficient
tranzit intestinal incetinit; ileus postoperator
imobilizare la pat postop
cefalee (post-anestezie)
delir postoperator (TI) sau disfunctie cognitiva postoperatorie
PROBLEME
disconfort (durere, stres)
anxietate
temperatura inadecvata
disfunctie respiratorie
disfunctie circulatorie
risc de alterare eliminarilor
potential de complicatii
deficit de autoingrijire
deficit motor – dificultate de-a se misca
dificultati in a se odihni
OBIECTIVE
combaterea durerii si anxietatii
pacientul sa prezinte o circulatie normala
pac. sa prezinte o respiratie adecvata
pac. sa se poata mobiliza
pacientul sa se poata odihni
pac. sa se poata ingriji singur cat mai repede
pacientul sa aiba o temperatura adecvata
pac. sa isi poata relua activitatea cat mai rapid
prevenirea complicatiilor imediate/tardive
INTERVENTII
urmarire f v&v
supraveghere pansament si tub de dren (daca exista)
toaleta la pat pe regiuni; schimbare haine; masaj (eventual cu spirt)
observarea aparatului gipsat – orice mirosuri, scurgeri
pozitionarea pacientului in pat
schimbarea pozitiei la 2 ore
folosirea de saltele pneumatice, ciorapi de compresie
administrate tratament medicamentos prescris (antibiotic, anticoagulant, anti-ulcer de stres, analgezice, antitermice) + PEV (ser, ringer, G5%)
recoltare sange, urina pentru examene de laborator
alimentare adecvata starii pacientului:
– in ziua operatiei: hidratare parenterala + putina apa oral (daca nu exista varsaturi) la minim 3-6 ore postop.
– dieta usor digerabila (ceaiuri, supe simple) a doua zi postop
– dieta usoara-spre-obisnuita dupa primul scaun normal
– tranzitul de gaze ar trebui sa revina maxim a doua zi postop si a 3-a/4-a zi pt. materii fecale (in caz contrar, se folosesc parafina/glicerina/clisma + eventual tub de gaze – maxim 1h)
mobilizare precoce la marginea patului cat mai repede posibil
educare pacient (dieta, ingrijire rana, mobilizare postoperator, revenire la consult, utilizare carje/cadru, gimnastica de recuperare)
eliminare normala

DZ

hipoglicemie hiperglicemie
Def: Sindrom metabolic caracterizat prin valori crescute ale glucozei in sange (hiperglicemie) si dezechilibre metabolice (polifagie, polidipsie, poliurie), din cauza unei rezistente crescute a celulelor la insulina, combinata uneori cu productia insuficiente de insulina (DZ2) / distrugerii autoimune (autoanticorpi) a celulelor beta din pancreas (DZ1). DZ2 este descoperit oricand (de regula la varsta adulta, uneori chiar tardiv – batranete), DZ1 este descoperit din copilarie.
Circumstante de aparitie
risc genetic
boli care scad functia pancreasului, actionand asupra cel. beta (traumatisme, pancreatite, alcoolism, sifilis, tumori invazive)
tratamentul cu citostatice, imunosupresive, glucocorticoizi, ACTH (sau s. Cushing)
Manif. de dependenta:
– senzatie accentuata de sete si foame (5l / 5l / 24 h)
– poliurie; senzatie de gura uscata
– astenie fizica si intelectuala
– lipotimii
– scadere inexplicabila in greutate
– vedere neclara
– crampe musculare
– prurit
– vindecare lenta a ranilor
PROBLEME
– alimentatie inadecvata (exces)
– deshidratare
– intoleranta la activitati fizice/intelectuale
– anxietate
– risc de alterare a integritatii tegumentelor si mucoaselor
– risc de complicatii acute/cronice
– vulnerabilitate
– refuz de a se conforma tratamentului
– refuz de a accepta schimbare regimului de viata
– cunostinte insuficiente despre boala
OBIECTIVE: Pacientul sa
– se alimenteze si sa se hidrateze adecvat cu nevoile sale
– isi respecte conditia fizica si intelectuala
– aiba confort psihic/sa se simta in siguranta
– prezinte tegumente si mucoase integre
– nu prezinte complicatii acute/cronice
– accepte si urmeze tratamentul
– prezinte interes fata de schimbarea regimului de viata
– prezinte suficiente cunostinte despre boala, tratament si efectele sale adverse (HIPOGLICEMIE!)
INTERVENTII:
– comunicarea cu pacientul: informare despre cauze, simptome, evolutia bolii, regimul igieno-dietetic si importanta respectarii sale
– educatia pentru sanatate: administrarea insulinei (orar, tehnica, riscuri), calcularea ratiei glucidelor admise, monitorizarea glicemiei (glucotest), recunoasterea semnelor hipoglicemiei/cetoacidozei diabetice, controlul greutatii.
– monitorizarea FV si Veg (TA, P, T, R, diureza, scaun)
– asigurarea conditiilor de mediu si igiena
– alimentare si hidratare
– asigurarea pozitiilor in pat, mobilizare
– prevenirea complicatiilor
– recoltarea produselor biologice
– sange: glicemie, HLG, Hb1Ac, colesterol, TAG, proteine, ionograma, acid uric, VSH
– urina: glicozurie, ionograma, corpi cetonici, proteine, urocultura
– administrarea medicamentelor: insulina (sc), medicatie adjuvanta
INSULINA:
– preprandiala: in regiunea abdominala (absorbtie mai rapida)
– bazala: regiunea anterioara a coapselor.
– NU se schimba zona generala, se variaza doar locatia stanga/dreapta cu 2 degete (cu atentie la ombilic la I.p)
– rapida, normala (R) intermediara (NPH), lenta (lente, ultralente: LANTUS, LEVEMIR) + premixate
– i.v.: come hiperglicemice, stari hiperglicemice; perfuzie continua, infuzomat, injectii repetate – numai i. cu durata scurta de actiune
– i.m.: alternativ la i.m. neabordabila; disconfort = nerecomandabil
– seringi speciale (unitati); pen-uri (“stilouri” cu cartuse)

PNEUMONIE ACUTA (BACTERIANA)

pneumonie
Pneumonia acuta este inflamatia unui (sau ambilor) plaman cu bacterii patogene (S. pneumoniae, P. aeruginosa, H. influenzae, Pneumococi, Klebsiella, alte bacterii anaerobe), aparuta ca boala primara sau ca un proces final (si fatal) la un pacient care are deja probleme sistemice de sanatate.
Circumstante
mai frecvent la barbati, mai ales iarna
varsta (copii, varstnici)
secundar unor infectii virale (gripe, corize, laringite)
frig, alcoolism, umiditate, poluare
oboseala fizica&psihica
boli cronice (IC, ciroza, DZ)
septicemie
manevre chirurgicale
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
hipertermie (>38C) sau hipotermie (<35C, rar)
tahipnee (>18 rpm)
tahicardie (>100 bpm) sau bradicardie (<60bpm)
cianoza centrala
status mental alterat
astenie
Pneumococ: debut brusc, frison unic, grav, febra in platou, polipnee, junghi toracic, tuse + expectoratie (galben-ruginie, verzuie, vascoasa), tahicardie, herpes labial
Streptococ/Stafilococ: debut insidios, frisoane, dispnee cu cianoza, stare generala alterata, sputa de culoare ruginie-rosiatica
PROBLEME
alterarea respiratiei
obstructia cailor respiratorii
potential de deshidratare
disconfort
risc de complicatii
OBIECTIVE
combaterea disconfortului si anxietatii
pac. sa aiba caile respiratorii libere
pac. sa respire normal
prevenirea complicatiilor
pac. sa fie hidratat adecvat
INTERVENTII
asigurare repaos la pat (sezand in per. febrile, pozitii care faciliteaza expectoratia)
aerisire incapere
oxigenoterapie (umidificat)
dezobstruarea cailor respiratorii (aspiratie)
alimentatie lichida/semilichida, cu aport caloric corespunzator necesitatilor. Se trece la alimentatie normala treptat
hidratare corecta (cu un plus pentru pierderea prin frison, transpiratie, polipnee)
igiena tegumentelor si a mucoaselor; cavitate bucala post expectoratie
mobilizare pacient pentru mentinerea tonusului muscular
observarea f v.&v.
recoltarea de produse biologice pentru examene de laborator (EAB, ionograma, HLCG, form. leucocitara, cortisol, LDH, sputa, exsudat, urina, hemoculturi – in frison, uroculturi)
administrare tratament med. prescris (etiologic, simptomatic, complicatii)
observarea eventualelor complicatii (febra post antibiotice, modificari ale sputei, intensificarea durerilor toracice, scaderea tolerantei la efort)
consum lichide pentru fluidificare secretii
alternare activitate/repaos
exercitii respiratorii

sputa

Recapitulare examen (8) – cateva boli

In continuarea partii 5, unde scriam despre Pancreatita Acuta, IMA, Epilepsie, DZ tip 1, HTA esentiala

Infectia Urinara, Insuficienta Renala Acuta, Colica Renala + Litiaza Renala (difera foarte putin, la colica ar trebui scoase niste elemente la interventii),

Hepatita Virala B, Hepatita Cronica,

Colecistita, Litiaza Biliara, Colica Biliara,

Angina Pectorala

INFECTIA URINARA

UTI
Este declansata de actiunea unor bacterii patogene asupra tractului urinar. Pot fi categorisite in superioare (pielonefrita) sau inferioare (cistita, uretrita, prostatita). Majoritar: pielonefrite/cistite. Cauzate majoritar de bacterii, apoi de fungi (candida in special), virusi si paraziti (cauzele non-bacteriene apar in special la imunocompromisi).
CIRCUMSTANTE DE APARITIE
contaminare ascendenta (infectii BTS, manevre instrumentale nesterile)
contaminare descendenta (rinichi/bazinet – hematogene)
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
disurie, polakiurie, anurie, hematurie, piurie, bacteriurie
tenesme vezicale; dureri suprapubiene
febra (in special la pielonefrite, rar la cistite)
scurgeri purulente (uretrita)
dureri in flancuri
colici
greata si varsaturi
semnul Giordano +
PROBLEME
disconfort (durere, disurie)
alterarea eliminarii urinare
potential de complicatii
hipertermie
alterarea perfuziei tisulare
anxietate
OBIECTIVE
combaterea infectiei
prevenirea complicatiilor
combaterea manifestarilor clinice acute
pacientul sa prezinte o temp. normala
pacientul sa aiba perfuzie tisulara normala
combaterea disconfortului, anxietatii
INTERVENTII
administrarea de lichide (PEV)
asigurare repaos la pat
recoltare sange si urina pentru examene laborator
urmarirea bilantului hidric (intrari/iesiri
asigurare microclimat
masurare f. vitale
observarea s&s complicatii
educare pacient
administrarea tratamentului medicamentos prescris (AINS, antibiotice, analgezice, antitermice)
bai de sezut
montare sonda vezicala la nevoie

INSUFICIENTA RENALA ACUTA

IRA
IRA reprezinta suprimarea brusca a functiei renale, care determina acumularea de produsi metabolici toxici in sange.
Circumstante de aparitie:
scaderea aportului sanguin la rinichi (deshidratari, hemoragii, arsuri, soc)
scaderea filtratului glomerulalr/capacitatii functionale
necroza tubulara (intoxicatii, soc toxico-septic, nefropatii)
obstructia cailor excretoare (litiaza vezicala, tumori)
Manif. de dependenta:
tahicardie, aritmii, cresterea TA
edem
varsaturi, greata, anorexie
astenie, somnolenta, confuzie, coma
oligurie/anurie
PROBLEME:
alterarea respiratiei
alterarea eliminarilor
alterarea perfuziei tisulare
alterarea nutritiei
deficit de autoingrijire
anxietate
durere
OBIECTIVE:
evaluarea f. renale
inlaturarea cauzelor declansatoare
corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice
suprav. f. vitale si veg.
prevenirea complicatiilor
asigurarea nutritiei adecvate
educarea pacientului
INTERVENTII:
aplicarea masurilor de urgenta
asigurare repaos la pat
recoltare sange si urina pentru examene laborator
urmarirea respiratiei (Kussmaul in acidoza)
urmarirea bilantului hidric (intrari/iesiri
asigurare microclimat
masurare f. vitale
observarea s&s complicatii
ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale (eliminare – sonda, excretie – pampers etc.)
educare pacient

COLICA RENALA
Reprezinta durerea inghinala care iradiaza in spate in zona lombara, cu debut brusc si caracter spasmodic.
LITIAZA RENALA
O afectiune caracterizata prin prezenta calculilor de etiologie diversa (acid oxalic, acid uric, fosfati) in bazinet si caile urinare.
litiaza renala
Circumstante de aparitie + factori favorizanti
staza urinara, infectii urinare repetate
hiperparatiroidie,
osteoporoza (fosfat + oxalat de calciu sunt eliminate)
deshidratari masive
guta (se elimina acid uric)
rinichi polichistic
modificare pH urinar: scade aciditate => precipitare acid oxalic; creste aciditatea => precipita acidul uric; mediul devine alcalin => precipita fosfati
+ clima calda/uscata
+ imobilizare prelungita la pat
+ aport excesiv de saruri minerale (apa bogata in saruri de calciu)
+ alimente bogate in oxalati (spanac, ciocolata, cacao, viscere)
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
durere lombara permanenta/provocata de efort, cu caracter spasmodic, instalata brusc
localizata unilateral, cu iradiere de-a lungul ureterului spre organele genitale externe
dureaza minute-ore (2-6)
pozitie antalgica (fetala: DL, membrele inf. flectate)
anxietate, agitatie, neliniste
tenesme vezicale, disurie, polakiurie, hematurie
greturi, varsaturi, meteorism, constipatie
paloare, transpiratii, extremitati reci, tahicardie/bradicardie, hipotensiune, lipotimii, stare de soc, convulsii, delir, febra moderata
semnul GIORDANO pozitiv
PROBLEME:
anxietate
alterarea confortului
potential pentru deficit de volum lichidian (varsaturi, transpiratii)
potential de alterare a nutritiei prin deficit (greata+varsaturi)
potential de complicatii – pacientii cu HTA, IC nu mai pot urma cura cu diuretice
– dilatatia pielo-caliceala
OBIECTIVE
combaterea durerii, anxietatii
asigurarea confortului
prevenirea complicatiilor
corectarea eventualelor dezechilibre hidro-el.
asigurarea dietei corespunzatoare
INTERVENTII
repaos la pat
calmarea durerii
combaterea starii de soc
recoltarea de sange si urina pentru examinari de lab.
suport psihic al pacientului
observarea unor s&s ale unor complicatii (anurie, febra)
aplicarea tratamentului specific in fct. de natura calculului:
litiaza calcica: scadere aport de calciu, administrare medicamente care scad absorbtia Ca, reducerea alimentelor bogate in oxalati (tomate, telina, sfecla, citrice, ciocolata)
litiaza oxalica: dieta fara telina, cacao, sucuri de citrice
litiaza urica: dieta bogate in vegetale, hipoproteica, fara ridichi, fasole, mazare, ciuperci, ciocolata, conopida
litiaza fosfatica: dieta hiposodata, bogata in proteine si lipide, fara branza, oua, legume uscate
educarea pacientului
cura balneara
pregatire pacient pentru interventii (chirurgicale: pielolitotomie, ureterolitotomie; litotripsie ultrasonica = ESWL; cistoscopie cu ablatie)

HEPATITA VIRALA B
Reprezinta infectia ficatului cu v.h.B (VHB), unul dintre cele 5 virusuri identificate pana acum care cauzeaza hep. virale (A,C,D,E). Infectia poate fi acuta (<6 luni) sau cronica (>6 luni). 95% dintre HVB sunt acute, sistemul imunitar invingand virusul in cateva luni. La nou-nascuti, doar 5% sunt in stare sa invinga virusul (risc de cronicizare f. mare). Cand se cronicizeaza, exista riscul de-a dezvolta insuf. hepatica, ciroza sau cancer hepatic.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
anorexie
greata+varsaturi
slabiciune, oboseala
dureri abdominale/generalizate
icter
urina inchisa la culoare
febra slaba
prurit
sindrom de tip boala serului / poliarterita nodoasa (vasculita necrotica multisistemica)
PROBLEME
stare generala alterata
disconfort (durere, astenie)
risc de hemoragii
deficit de alimentare
anxietate
risc de complicatii
OBIECTIVE
combaterea durerii, anxietatii
asigurarea confortului
prevenirea complicatiilor
INTERVENTII
supravegherea functiilor vitale si veg.
psihoterapie
administrarea tratamentului prescris
recoltarea probelor de sange si urina
educarea pacientului
suport psihic

HEPATITA CRONICA

hepatita cronica
Hepatita cu durata mai mare de 6 luni este numita “cronica”. H. cronice sunt un grup de boli ale ficatului caracterizate prin leziuni inflamatorii difuze si cronice ale ficatului, cu cauze si evolutii diferite.
Factori determinanti
VHB, VHC (60-70% din total, cam 75% dintre cazurile de H. acuta C devin cronice)
medicamente (isoniazida, metildopa, nitrofurantoin)
abuzul de alcool
steatoza hepatica nonalcoolica
factori genetici – boli genetice
boala celiacala
TBC
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
debut insidios (50-60% cazuri) – debut brusc in rest
astenie
dureri musculare generalizate
balonare, greata, varsaturi, dureri epigastrice, icter, casexie
cefalee, insomnie, somnolenta
irascibilitate, apatie
oligurie, urina inchisa la culoare
constipatie, steatoree
telangiectazii, prurit, ascita
encefalopatii hepatice, coagulopatii
ciroza (mai ales la C, B+D) => cancer hepatic
PROBLEME
hipertermie
disconfort (dureri)
deficit de alimentatie
deficit de eliminare (scaun/urina)
afectarea tegumentelor si a mucoaselor
anxietate
OBIECTIVE
diminuarea febrei
combaterea g&v, durerii, anxietatii
pacientul sa aiba confort f&p
pacientul sa prezinte tegumente si mucoase continue si curate
pacientul sa fie alimentat corespunzator
pacientul sa elimine normal
INTERVENTII
izolarea pacientului (spital – o perioada)
repaos la pat
observarea f v&v
recoltarea sangelui, urinei
combaterea febrei
asigurare microclimat
administrarea medicamentelor prescrise (in functie de cauza)
asigurarea unei diete adecvate
educarea pacientului (boala, cauze, tratament, dieta)

COLECISTITA ACUTA

colecistita
Este o afectiune a veziculei biliare, caracterizata prin inflamatia organului – un sindrom dureros abdominal acut, insotit de febra si modificari locale.
FACTORI FAVORIZANTI
litiaza biliara
torsiunea, angulatia, malformatia (congenitala) canalului cistic
anomalii vasculare
fibroza secundara inflamatiei canalului cistic
compresiunea canalului cistic prin aderenta
periduodenita
ulcer peptic – contiguitate => inflamare si edem cistic
ascariaza (blocare)
compresia de catre ganglionii limfatici hipertrofici
infiltratie neoplazica
colmatare (“noroi” biliar, exsudat inflamator, detritus)
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
dureri abdominale – hipocondrul drept, iradiere dorsala in dreapta, urcand spre omoplat, umar drept, rar coboara lateral.
greata+varsaturi, balonare, constipatie, gust amar, pirozis
frison, febra
cefalee, agitatie
oboseala la efort
PROBLEME
alimentare inadecvata (g+v, pirozis etc.)
eliminari inadecvate (constipatie)
hipertermie
risc de complicatii
anxietate
risc de infectii
stare generala alterata = disconfort (dureri, oboseala)
OBIECTIVE
calmarea durerii
combaterea disconfortului, anxietatii
pacientul sa prezinte o temperatura normala
pacientul sa prezinte eliminari adecvate
prevenirea complicatiilor
pacientul sa fie alimentat corespunzator nevoilor sale
INTERVENTII
repaos la pat
administrare medicamente prescrise (analgezice, antispastice, antibiotice)
supraveghere f. v&v
supravegherea coloratiei tegumentelor + starii generale a pac.
ajutarea pacientului sa vomite + toaleta cavitatii bucale; notarea aspectului si cantitatii varsaturii
recoltare sange (HLCG, bilirubina, transaminaze, ionograma, rez. alcalina, N, glicemie, amilazemie) si urina (urobilinogen, pigmenti biliari)
educarea pacientului (boala, cauze, tratament, dieta, efort, fumat&alcool, control)
pregatire pacient pentru investigatii
in caz de complicatii, pregatirea pacientului pentru interventii (chirurgicale)

COLICA BILIARA

litiaza biliara
Reprezinta o durere puternica, spasmodica, cu debut si sfarsit brusc, localizata in hipocondrul drept sub coaste (iradiere in spate: coloana, umar si omoplat drept), cauzat de bolile cailor biliare (litiaza biliara, colecistite, infectii, dischinezie biliara, tumori biliare).
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
durere in hipocondrul drept/epigastru, cu iradiere dorso-lombara, scapulara dr., umar drept
greturi+varsaturi
icter
febra / frison
semnul MURPHY +
PROBLEME
anxietate
risc de infectii
risc de complicatii
stare generala alterata
deficit de alimentare
deficit de eliminare
disconfort (durere, anorexie, greata&v)
OBIECTIVE
pacientul sa fie alimentat corespunzator nevoilor sale
pacientul sa elimine normal
pacientul sa prezinte o temperatura normala
pacientul sa prezinte o stare generala buna
asigurare confort
combaterea durerii, anxietatii
prevenirea complicatiilor
INTERVENTII
repaos la pat
administrare medicamente prescrise (analgezice, antispastice)
supraveghere f. v&v
supravegherea coloratiei tegumentelor + starii generale a pac.
ajutarea pacientului sa vomite + toaleta cavitatii bucale; notarea aspectului si cantitatii varsaturii
administrare alimentatie hidrica (ceai tei, musetel, menta) – fara alimentatie solida o vreme
recoltare sange (HLCG, bilirubina, transaminaze, ionograma, rez. alcalina, N, glicemie, amilazemie) si urina (urobilinogen, pigmenti biliari)
calmarea varsaturilor (antiemetice Torecan, Emetiral)
combaterea infectiilor (antibiotice)
corectarea tulburarilor hidroel./acid-bazice
punga de gheata pe hipocondrul drept
pregatire pentru tratament chirurgical in caz de evolutie nefavorabila
educare pacient (boala, cauze, regim, medicamente)

LITIAZA BILIARA
Afectiune cauzata de dezvoltarea unor calculi biliari in vezicula biliara sau in caile biliare extra/intrahepatice, a caror prezenta se poate manifesta clinic (sau nu = asimptomatica/latenta).
CIRCUMSTANTE DE APARITIE
Hormonii feminini (menopauza, graviditate, post-pubertate); terenul genetic
diabet zaharat
obezitate/dislipidemii/abuz de grasimi
guta
litiaza renala
astm bronsic
sedentarism
surmenaj, traume psihice
constipatie
infectii intestinale/biliare
malformatii congenitale
repaos lung la pat (tratament spitalicesc, alimentatie parenterala, trauma majora, paralizie)
boli cauzatoare de hemoliza (=> multa bilirubina)
formare: colesterol sau bilirubinat de calciu/pigmenti
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
durere, jena in hipocondrul drept (iradiere scapula/umar drept), in special dupa efort, calatorii lungi, abateri de la un regim alimentar, post negru
tulburari de tranzit (constipatie spastica, diaree postprandiala)
greturi+varsaturi, balonari, pirozis, regurgitatii acide, gust amar
febra, hipotensiune, tahicardie, icter => complicatii
semnul MURPHY +
post-colecistectomie, 5-10% dintre pacienti fac diaree cronica
PROBLEME
alterarea confortului (durere puternica)
anxietate
potential de deficit hidric/alimentar (greata, varsaturi, transpiratii)
potential de complicatii
alterarea
OBIECTIVE
combaterea disconfortului, anxietatii
pacientul sa nu prezinte complicatii
pacientul sa nu mai prezinte durere
echilibrarea hidroel.
pacientul sa prezinte o temperatura normala
pacientul sa fie alimentat corespunzator
INTERVENTII
repaos la pat
supraveghere f. v&v
supravegherea coloratiei tegumentelor + starii generale a pac.
ajutarea pacientului sa vomite + toaleta cavitatii bucale; notarea aspectului si cantitatii varsaturii
administrare alimentatie hidrica (ceai tei, musetel, menta)
recoltare sange (HLCG, bilirubina, transaminaze, ionograma, rez. alcalina, N, glicemie, amilazemie) si urina (urobilinogen, pigmenti biliari)
calmarea varsaturilor (antiemetice Torecan, Emetiral)
administrare tratament antalgic, antiemetic, dizolvant (acid ursodeoxicolic = URSOFALK)
pregatire pentru interventii (chirurgicale – complicatii/pacienti cu alte afectiuni, ESWL)
educare pacient (boala, tratament, complicatii)
educare pacient in privinta regimului alimentar (aport scazut de lipide) si a beneficiului exercitiilor fizice
combaterea diareei cronice cu saruri biliare post colecistectomie (loperamid sau colestiramina)

ANGINA PECTORALA

angina-pectoris
Este o forma de manifestare a bolii cardiace ischemice, caracterizata prin crize de durere retrosternala care apar la efort sau la emotii, dureaza cateva minte si dispar la incetarea cauzelor sau la administrarea nitroglicerinei (sublingual).
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
dispnee la efort, tuse
fatigabilitate
palpitatii
anxietate
HTA
retentie urinara
PROBLEME
risc crescut de infectii
dureri precordiale
alterarea respiratiei
potential de complicatii
dificultati in a respira
alterarea diurezei
anxietate
OBIECTIVE
calmarea durerii si a anxietatii
pacientul sa respire normal
pacientul sa fie echilibrat psihic
pacientul sa prezinte o functie cardiaca normala
pacientul sa aiba o eliminare normala
INTERVENTII
evaluarea situatiei
administrare O2 umidificat pe masca/narine + verificare pulsoximetrie
indepartare secretii nazale
pozitionare pacient in poz. semisezanda/sezanda
educare pacient (tehnici de relaxare, informatii despre boala, factori favorizanti, gimnastica respiratorie)
pregatire pacient pentru investigatii
recoltare sange pentru examene de laborator
administrare medicamente prescrise (antitusive, bronhodilatatoare, nitroglicerina, betablocante, antialgice, diuretice)
monitorizare functii vitale si vegetative, ingesta/excreta
efectuare EKG in serie

Recapitulare examen (7) – intrebari “lacunare”

CLIC pentru partile 1, 2, 3, 4, 5, 6

Raspunsurile sunt alese de mine arbitrar, pentru ca mi s-au parut mai logice sau mai usor de retinut. Majoritatea intrebarilor au minim 7-8 raspunsuri “corecte” in mod normal. E de la sine inteles ca la examen nu se accepta prescurtarile mele 🙂

5 tulburari de limbaj: ALEXIE, DIZARTRIE, AFONIE, AFAZIE, ACALCULIE

5 tipuri de miscari ale membrelor:  PRONATIE, SUPINATIE, ADDUCTIE, ABDUCTIE, FLEXIE

5 tipuri de pozitii in pat: DD, DV, TRENDELENBURG, GINECOLOGICA, GENUPECTORALA

5 conditii biofiziologice pentru satisfacerea nevoii de a respira: VARSTA, SEX, EFORT FIZIC, SOMN/VEGHE, TEMPERATURA MEDIULUI AMBIANT

5 manifestari ale sindromului febril: SETE, DESHIDRATARE, PULS CRESCUT, DELIR, INAPETENTA

5 manifestari ale hipotermiei: CIANOZA EXTREMITATILOR, VASOCONSTRICTIE, SCADEREA T.A., TREMUR SI FRISON, SOMNOLENTA SI OBOSEALA

5 interventii in hipotermie: MASAJUL EXTREMITATILOR, INCALZIRE PACIENT (PATURI/TERMOFOARE), CRESTEM GRADUAL TEMPERATURA CAMEREI, ADMIN. CEAIURI, SUPE CALDE (PUTIN SI DES), REGIM HIPERPROTEIC, HIPERCALORIC

5 caracteristici de evaluat la respiratie: AMPLITUDINEA MISC. RESP., FRECVENTA M.R., SIMETRIA M.R., DISPNEEA, HEMOPTIZIA

5 moduri de masurare a temperaturii: AXILAR, RECTAL, ORAL, VAGINAL, INGHINAL (amuzant sau nu, baremul nu a auzit de si nu accepta “intrauricular”, sau “cu ajutorul unui termometru cu IR” sau “cu un termistor conectat intr-un cateter Swan-Ganz”)

5 examene facute din sangele capilar: MORFOLOGICE (FROTIU), HEMOGLOBINA, HEMATOCRIT, GR. SANGUINA, TIMPI COAGULARE/SANGERARE (baremul nu accepta “glicemie”, ha!)

5 tipuri de tulburari in EMISIA urinei: POLAKIURIE, DISURIE, ANURIE, ISCHIURIE, NICTURIE

5 reguli de administrare a medicamentelor: MEDICAMENTUL E PRESCRIS PENTRU UN ANUME PACIENT, RESPECTAREA CONC&CANTITATII, RESPECTAREA DOZEI, CAII DE ADMINISTRARE, ORARULUI, RESPECTAREA SOMNULUI FIZIOLOGIC AL BOLNAVULUI, EVITAREA INCOMPATIBILTATILOR INTERMEDICAMENTOASE

alta varianta pentru 5 reguli de admin. a medicamentelor: informarea pacientului asupra tratamentului si efectelor sale, respectarea medicamentului prescris, respectarea dozei de medicament (doza unica/doza pe 24h), respectarea caii de administrare, respectarea orarului si ritmului de administrare (pe engleza 5 R: right patient, right drug, right dose, right route, right time)

5 contraindicatii la admin. medicamentelor p.o.: M. INACTIVAT DE SECRETIILE DIGESTIVE, M. E IRITANT PENTRU MUCOASA GASTRICA, M. NU SE RESOARBE DIGESTIV, SE DORESTE UN EFECT RAPID, PAC. REFUZA MEDICAMENTUL. Aici am putea adauga cu succes “pacientul nu e informat corect” – cu exemplul dat de profesoara mea de nursing din anul 1 despre o pacienta tanara care habar-n-avea ca supozitoarele nu se inghit si care a molfait un supozitor cu un AINS pana a facut clabuci la gura…

5 accidente/incidente in injectia I.M.: PARALIZIE (LEZAREA N. SCIATIC), DURERE VIE (N. SCIATIC), RUPEREA ACULUI, HEMATOM (LEZAREA UNUI VAS DE SANGE), EMBOLIE (ADMIN. INCORECTA – IN VAS DE SANGE).

5 locuri de electie pentru injectii I.V.: FATA DORSALA A MAINII, V. BAZILICA, V. CEFALICA, V. SUBCLAVICULARE, V. ANTEBRATULUI

5 reguli de respectat la admin. cortizon: RESPECTAREA DOZEI SI RITMULUI ADMINISTRARII, RESP. ORARULUI ADMINISTRARII, RECOLTARE SANGE PENTRU  DOZAREA GLICEMIEI (indicatia dr.), SUPRAVEGHEREA TA, GREUTATE, INGESTA/EXCRETA, RESPECTAREA MASURILOR DE IGIENA A TEGUMENTELOR, MUCOASELOR SI LENJERIEI (prevenirea infectiilor)

5 tipuri de injectii: IV, IM, SC, ID, intracardiaca

5 forme farmac. de admin. a medicamentelor percutan: PUDRE, ALIFII, ULEIURI, UNGUENTE, SAPUNURI TERAPEUTICE

5 cai de administrare medicamentoasa: PARENTERALA, INHALATORIE, DIGESTIVA, PERCUTANATA, URINARA

5 indicatii pentru administrare med. rectal: PAC. REFUZA CALEA ORALA, PAC. ARE INTOLERANTA DIGESTIVA, PAC. ARE INTERVENTII CHIRURGICALE PE TUBUL DIGESTIV SUPERIOR, PAC. ARE TULBURARI DE DEGLUTITIE, CU SCOPUL DE A OBTINE UN EFECT LOCAL (SAU GENERAL)

5 tehnici de aplicare a med. pe supraf. mucoaselor: INSTILATIE (m. conjunctivala), INSTILATIE NAZALA, INSTILATIE IN CONDUCTUL AUDITIV EXTERN, APLICAREA DE POMEZI IN MUCOASA CONJUNCTIVALA, APLICAREA DE PULBERI IN MUCOASA CONJUNCTIVALA

5 accidente/incidente IV: HEMATOM, COLAPS, EMBOLIE, NECROZAREA TESUTULUI PERIVENOS, FLEBALGIE

5 cauze de complicatii in admin. medicam.: GRESELI DE ADMINISTRARE, ACTIUNEA TOXICA A MEDICAMENTULUI, HIPERSENSIBILIZAREA ORGANISMULUI, SOC ANAFILACTIC, LIPSA INDICATIEI MEDICULUI

5 manifestari caracteristice pneumoniei pneumococice: FEBRA IN PLATOU, FRISON UNIC, DEBUT BRUSC, TUSE, JUNGHI TORACIC

5 probleme ale pac. cu astm bronsic: DISCONFORT, ALTERAREA COMUNICARII, ALTERAREA RESPIRATIEI, ALTERAREA SOMNULUI, ANXIETATE

5 manif. caracteristice starii de rau astmatic: POLIPNEE, TIRAJ, CIANOZA, HTA, TAHICARDIE

5 factori iritanti responsabili de aparitia bronsitei cronice: TABAGISM, ALCOOLISM, POLUARE, VAPORI IRITANTI din INDUSTRIA CHIMICA, COND. ATMOSFERICE NEFAVORABILE

5 factori favorizanti pentru pneumonia pneumococica: FRIG, UMIDITATE, ALCOOLISM, BOLI CRONICE, OBOSEALA FIZICA SI PSIHICA

5 factori ce contribuie la aparitia TBC: UNELE TRATAMENTE MEDICAMENTOASE, VARSTA, SCADEREA REZISTENTEI ORGANISMULUI, CARACTERUL CONTAMINARII, TERENUL, DIABET, ALCOOLISM

5 simptome caract. TBC primare: TUSE, INAPETENTA, ASTENIE, SCADERE PONDERALA, STARE SUBFEBRILA

5 simptome caract TBC secundare: TUSE, TRANSPIRATII NOCTURNE, EXPECTORATIE REDUSA/ABUNDENTA, FEBRA VESPERALA, DISPNEE

5 metode de tratament ale afect. pulmonare cronice: CORTICOTERAPIA, DRENAJ POSTURAL, VENTILATIE MECANICA, DEZOBSTRUARE BRONSICA, CURA BALNEARA

5 alergeni – astm bronsic: POLEN, PRAF DE CAMERA, PAR DE ANIMALE, LAPTE, OUA, CARNE, PENICILINA

5 interventii AMG in ingrijirea pac. cu astm bronsic: APLICARE MASURI DE URGENTA IN CRIZA, INTERNAREA PACIENTULUI CU RAU ASTMATIC, EDUCAREA PACIENTULUI, MENTINEREA PACIENTULUI IN SEZAND, ADMINISTRAREA TRATAMENTULUI MEDICAMENTOS PRESCRIS

5 manif. de dependenta in IRespA: CIANOZA, DISPNEE, TAHICARDIE, DURERE TORACICA, TRANSPIRATII ABUNDENTE

5 manif. de dependenta in astm bronsic: ANXIETATE, DISPNEE EXPIRATORIE, ORTOPNEE, TRANSPIRATII, TUSE CU EXPECTORATII

5 manif de dependenta in IMA: DURERE ANTROCE ANGINOASA, DUREAZA +30 MIN., NU CEDEAZA LA NITROGLICERINA, TRANSPIRATII RECI, ANXIETATE MARCATA

5 probleme de dep. ale bolnavului cu IMA: ANXIETATE, SCADERE DEBIT CARDIAC, ALTERARE PERFUZIE TISULARA, DEFICIT DE AUTOINGRIJIRE, INTOLERANTA LA EFORT

5 cauze angina pectorala de efort: ARTERIOSCLEROZA CORONARIANA, ANEMIE, HIPERTIROIDISM, TAHICARDII PAROXISTICE, VALVULOPATII AORTICE

5 simptome specifice astmului bronsic: DISPNEE, NELINISTE, PRURIT, STRANUT, LACRIMARE, CEFALEE, DEBUT BRUSC, ABCES BRUTAL

5 simptome specifice pentru bronhopneumonia la copil: FEBRA RIDICATA (40 C), DISPNEE, POLIPNEE, TUSE, TIRAJ INTERCOSTAL

5 complicatii ale bp la copil: INSUF. CARDIACA, MENINGITA BACTERIANA, DIAREE + VARSTURI, CONVULSII FEBRILE, DECES

5 simptome ce insotesc hemoptizia: CALDURA RETROSTERNALA, GUST METALIC IN GURA, TUSE IRITATIVA, TAHIPNEE / TAHICARDIE, SANGE EXPECTORAT ROSU APRINS, SPUMOS, AERAT

5 interventii de urgenta in hemoptizie: REPAOS ABSOLUT (SEMISEZAND), REPAOS VOCAL ABSOLUT, TRATAMET HEMOSTATIC, COMBATEAREA ABCESULUI DE TUSE, TRATAMENT CHIRURGICAL DE URGENTA

5 semne in colecistita acuta: FEBRA, FRISOANE, DURERE, TULBURARI DIGESTIVE, PALIDITATE

5 investigatii complementare pentru colecistita acuta: HLCG, VSH, BILIRUBINA, UROBILINOGEN, ECOGRAFIE

5 complicatii ale colecistitei acute: PERFORATIE, GANGRENA, EMPIEM, FISTULA, PERITONITA

5 alimente recomandate post operatie in colecistita: APA, CEAI DULCE, OREZ, GRIS, IAURT

5 agenti etiologici colecistita acuta: COLIBACIL, ENTEROCOC (S. FAECALIS), STAFILOCOC, STREPTOCOC, SALMONELLA (3 coci si 2 bacili)

5 interventii de urgenta in colica biliara (spital): REPAOS LA PAT, RECOLTARE SANGE + URINA, CALMARE DURERE si AGITATIE, CALMARE VARSATURI, TRATAMENT CHIRURGICAL

5 cauze pentru IRenalaA: HIPOVOLEMIE, HIPOPERFUZIE RENALA, NEOPLASM VEZICAL, GLOMERULONEFRITE, HIPOTENSIUNE ARTERIALA

5 semne clinice ale IRA: HALENA AMONIACALA, VARSATURI, ANOREXIE, COMA, CONVULSII

5 tratamente conservatoare in IRA: MASURARE APORT LICHIDIAN, LIMITARE LICHIDE (400 ml + PIERDERILE DIN ZIUA PRECEDENTA), TRATAMENTUL ACIDOZEI, TRATAMENTUL HIPERK, MODIFICAREA DOZELOR MEDICAMENTELOR

5 complicatii IRA: HIPERK, HIPOCa, HEMORAGII, ILEUS, SUPRAINCARCARE Na/HIDRICA

5 medicamente in colica renala: ALGOCALMIN, MIALGIN, MORFINA, PROCAINA/XILINA, ATROPINA

5 manif. dependenta in IRA: EDEME, TAHICARDIE+HTA+ARITMII, OLIGURIE/ANURIE, ACIDOZA METABOLICA, HIPERK+HIPONa

5 manif. dependenta in litiaza renala: DURERE COLICATIVA, DIUSRIE/POLAKIURIE, GRAETA+VARSATURI, ANXIETATE+AGITATIE, PALOARE

5 simptome in colica renala: OPRIRE TRANZIT INTESTINAL (!), DURERE COLICATIVA, DISURIE/POLAKIURIE/HEMATURIE, hTA, TAHICARDIE + TRANSPIRATII

5 interventii urgenta (spital) in colica renala: RECOLTARE SANGE, CALMARE DURERE, ADMIN. ANTIBIOTICE, EXAMEN COMPLET URINA, TRATAMENT CHIRURGICAL (LA NEVOIE)

5 alim. bogate in oxalati (litiaza oxalica = NO NO): CAFEA, ROSII, CIOCOLATA, FASOLE, VARZA

5 simptome pentru IRC decompensata: GREATA+VARSATURI, DIAREE, CEFALEE+AMETELI, PALOAREA TEGUMENTELOR SI A MUCOASELOR, DISPNEE

5 manif. clinice ale pielonefritei acute: FEBRA BRUSCA/PROGRESIVA, FRISOANE, TRANSPIRATII, DURERI LOMBARE UNILATERALE, POLAKIURIE/DISURIE

5 semne ale retentiei azotate: HTA, PALOARE + SLABIRE, HALENA AMONIACALA, ANOREXIE + DIAREE + VARSATURI, CEFALEE + ASTENIE + SOMNOLENTA

5 examinari pt colica biliara: ECOGRAFIE, RADIOGRAFIE PE GOL, VSH, HLCG, BILIRUBINA

5 interventii AMG de urgenta pt colica biliara: REPAOS TOTAL PAT, REGIM ALIMENTAR, APLICARI ABDOMINALE CALDE/RECI, SUPRAVEGHEREA ELIMINARILOR URINARE, SUSTINERE PACIENT IN TIMPUL VARSATURII

5 alimente interzise in litiaza biliara: OUA, MAIONEZA, SUNCA, SLANINA, CARNATI (no shit, Sherlock)

5 interventii AMG in boala ulceroasa: ASIGURARE REPAOS FIZIC + PSIHIC, BILANT INGESTA/EXCRETA, ASIGURARE DIETA PROTECTIE GASTRICA, EDUCARE PACIENT, ADMINISTRARE MEDICAMENTE PRESCRISE

5 s&s caracteristice in ulcerul gastro-duodenal: DURERE, ARSURA RETROSTERNALA (PIROZIS), VARSATURI, GUST ACRU/AMAR, ERUCTATII ACIDE (anemia, melena sau hematemeza nu-s in barem)

5 masuri terapeutice in HDS: ASPIRATIE GASTRICA, ADMINISTRARE HEMOSTATICE, SPALATURA GASTRICA CU APA RECE, TRANSFUZIE SANGE/MER, PUNGA CU GHEATA in EPIGASTRU

5 factori declansatori pt HDS: TRAUMATISM ABDOMINAL, ABUZ DE ALCOOL, SONDAJ GASTRIC, MEDICAMENTE (ASPIRINA, AINS, CORTICOIZI, FENILBUTAZONA), EXAMENE RADIOLOGICE

5 manifestari HDS: HEMATEMEZA, MELENA, SCADEREA TA, LIPOTIMIE, PALOARE

5 complicatii ale imobilizarii prelungite: ESCARE DE DECUBIT, INF. URINARE, BP HIPOSTATICA / COMPLICATII PULMONARE, RETENTIA ACUTA DE URINA/GLOB VEZICAL, COMPLICATII MENINGEALE

5 manif. a SIDA la copil: FEBRA PERSISTENTA,  OBOSEALA NEJUSTIFICATA, DIAREE, HEPATOSPLENOMEGALIE, LIMFADENOPATIE GENERALIZATA

5 circumstante de aparitie infectie HIV: CONSUM DROGURI, HOMOSEXUALITATE/BISEXUALITATE, TRANSFUZII DE SANGE, PROSTITUTIE, PERSOANE CU MULTI PARTENERI SEXUALI (mai corect, dar nu din barem: sexul neprotejat cu parteneri multi)

5 tipuri de substante dezinfectante (omoara HIV?): FENOLI, CLORAMINA, ALCOOL 70%, APA OXIGENATA, HIPOCLORIT

5 masuri de preventie HIV: NU DONEAZA SANGE, NU IMPRUMUTA SERINGE, ACE, OBIECTE UZ PERSONAL, NU RELATII SEXUALE FARA PROTECTIE, INFORMAREA PARTENERILOR/FAMILIEI DESPRE BOALA, PACIENTUL SA STIE CA ARE ANUMITE OBLIGATII DIN CAUZA CONTAGIOZITATII SALE

5 complicatii cronice ale DZ: C. VASCULARE (MICRO/MACROANGIOPATIE), C. OCULARE (RETINOPATIE), C. RENALE (PIELONEFRITA, NEFROPATII, GLOMERULOSCLEROZA), LITIAZA BILIARA, C. INFECTIOASE (TBC, FURUNCUL, ABCESE, VULVOVAGINITE)

5 semne clinice la coma diabetica: R. KUSSMAUL (APNEE-POLIPNEE), HIPOTERMIE, POLIURIE, PALOARE, hTA

5 s&s hepatita virala acuta: INAPETENTA, GRETURI&VARSATURI, DISPEPSIE, BALONARE, CEFALEE+CURBATURA (“ASPECT GRIPAL”)

5 semne in faza preicterica a HVA: ASTENIE, INSOMNIE, CEFALEE, HEPATOMEGALIE, STARE SUBFEBRILA

5 medicamente in dispepsie: VITAMINE, REGLAN, TORECAN, EMETIRAL, PERFUZII GLUCOZA/SER

5 examene laborator in faza preicterica in hva: UROBILINOGEN, TRANSAMINAZE, BIOCHIMIA URINII, REACTII POZITIVE LA SULFAT ZINC/CEFALINA-COLESTEROL

5 masuri preventie hva: IZOLARE SI TRATARE BOLNAVI, DEZINFECTIE, STERILIZARE, CONTROL MEDICAL CONTACTI si SUSPECTI, CONTROL MEDICAL AL PERSONALULUI DIN S. ALIMENTAR

5 investigatii paraclinice pentru fibrom uterin: COLPOSCOPIE, HISTEROMETRIE, ECOGRAFIE, UROGRAFIE, UROCULTURA

5 s. clinice fibrom uterin: LEUCOREE, DISMENOREE, POLAKIURIE, RETENTIE URINARA ACUTA, DURERE PELVINA

5 complicatii tumori ovariene benigne: TORSIUNE COMPLETA, TORSIUNE INCOMPLETA, RUPTURA, HEMORAGIE/METRORAGIE, STARE DE SOC

5 semne DZ infantil: POLIURIE, POLIFAGIE, POLIDIPSIE, STARE DE OBOSEALA, PIERDERE IN GREUTATE INEXPLICABILA

5 simptome astm bronsic la copil: DISPNEE EXPIRATORIE, DEBUT BRUSC NOCTURN, EXPIR ZGOMOTOS (WHEEZING), EXPECTORATIE ALBA, PERLATA, TUSE SEACA, APOI UMEDA

5 medicamente pentru astm bronsic la copil: MIOFILIN IV LENT, PREDNISON, SOLUMEDROL IV, VENTOLIN (+7 ani), BEROTEC (copiii mari)

Recapitulare pentru examen (6)

Enzime la IMA: CPK, CK – MB, LDH (lactat dehidrogenaza), GOT (transaminaza glutamic oxalacetica), HBD (hidroxibutirildehidrogenaza). + proteinele Troponina I si T

Medicamente pentru afectiuni cardiovasculare:

IECA: -opril (captopril, enalapril);

betablocante: -olol (metoprolol);

calciu-blocante: VeryNiceDrugs (verapamil, nifedipine, diltiazem; toate cu -dipine fac parte din clasa asta);

diuretice (furosemid; spironolactona);

antiagregante plachetare (aspirina dozaj mic);

statine (atorvastatin=lipitor, rosuvastatin=crestor);

LMWHeparin (fraxiparin, enoxiparin, tinzaparin);

antitrombolitice (vechi: strepto/urokinaza; noi=tPA: alteplaza, reteplaza, tenecteplaza=Metalyse);

nitrati (sublingual, iv, transdermic, spray, unguent, p.o.),

alfablocante (selective: -osin… Prazosin);

blocanti ai receptorilor angiotensinogenului II: -sartan (Valsartan, Candesartan).

Ar mai fi si fibratii (se termina in -fibrate) – dar aia sunt mai degraba pentru dislipidemii, indirect pentru boli CV.

Durerea in angina (3-5 minute, pana in 15 minute) vs. in IMA (30 minute – ore/zile, NU cedeaza la nitroglicerina)

Dupa administrarea de Furosemid oral, diureza incepe dua 20 minute si se mentine 4-6 ore. Dupa administrarea i.v., efectul incepe in 5-15 minute, e maxim pana la 30 minute si dureaza 2-3 ore!

Encefalopatia uremica se manifesta cu somnolenta si stare confuzionala.

Substanta de contrast la urografie = ODISTON.

Purgativul e un laxativ puternic. Tehnic vorbind, un laxativ e un purgativ slab. In principiu, avem mai multe clase de laxative, dintre care unele sunt mai eficiente si cu toxicitate scazuta si efecte adverse putine. Unele laxative hiperosmotice (macrogol) curata intestinele cam la fel de bine ca o clisma. Laxativul simplu lichidifica scaunele si stimuleaza peristaltismul. Fortrans vs Dulcolax. Des intalnite/folosite: produse cu glicerina, lactuloza, sorbitol, polietilenglicol (acelasi lucru cu macrogol).

Halena amoniacala o intalnim in general in Insuf. renale, halena acetonica (sau cetonica) in diabet – cetoacidoza diabetica; Halena sulfuroasa – in insuficienta hepatica (sau la pacientii pe moarte)

Un coleretic este un medicament care stimuleaza secretia biliara a ficatului. Un secretagog e o substanta care stimuleaza secretia unei alte substante. Exemplu de secretagog: angiotensina (II), care stimuleaza secretia de aldosteron.

Dispareunie = dureri violente in timpul contactului sexual.

Proba Addis-Hamburger si cea Stansfeld-Webb sunt teste de laborator pentru a determina hematuria/leucocituria.

Cauze la DZ: genetice sau virale (Coxsackie, Urlian, influenza)

Recapitulare pentru examen (5) – 5 boli

Pancreatita acuta, Epilepsie, AVC, DZ tip 1, HTA esentiala.

1 Pancreatita acuta

pancreatita acuta

Def: Inflamatia acuta (necrotico-hemoragica si/sau edematoasa) pancreatica, manifestata prin autodigestia pancreatica si peripancreatica.

Manif. de dependenta:
– durere in bara violenta, debut brusc
– greturi, varsaturi
– retentie de gaze (meteorism) si fecale (constipatie)
– febra, tahicardie
Probleme de ingrijire
– disconfort abdominal
– alterarea eliminarii intestinale
– hipertermie
– deshidratare
– risc de complicatii (formele necrotico-hemoragice)
– deficit de cunostinte (regim dietetic inadecvat)
– stare de anxietate (spital/interventie chirurgicala)
Obiective de ingrijire: Pac. sa prezinte
– stare de confort fizic si psihic (mediu, durere)
– echilibru hidro-electrolitic
– eliminari intestinale normale
– temperatura in limite normale
– cunostinte despre boala (cauze, investigatii, tratament, preventie igieno-dietetica)
Interventii proprii si delegate:
– asiguram repaos la pat (odihna + somn) si punga cu gheata in zona hipocondrului drept / epigastrica
– nil per os; PEV: G5%, s. Ringer
– administrare tratament: antialgic, antihemoragic, antiinflamator, ANTIENZIMATIC
– monitorizare F.V.
– introducem SNG – aspiratie duodenala continua
– raport ingesta/excreta
– recoltare sange (hemoleucograma – LEUCOCITOZA, amilazemie, lipaza, Ca, bilirubina, ALP, AST, LDH, TAG), urina (biochimie, Clearance-ul Amilazei)
– explicarea procedurilor medicale si acompanierea sa (radiografie, CPER, CT)
– pregatesc pacientul pentru interventii chirurgicale
– educarea pacientului (excludem -mese copioase, -grasimi, -alcool)
– 3-5 zile dupa incetarea durerii (prin reducerea vol. secretiei gastrice/pancreatice): lichide (ceai de tei, sucuri diluate usor indulcite), fainoase (gris cu lapte), paine prajita
– 2 saptamani: proteine (treptat: lapte smantanit, br. de vaci, albus de ou, carne slaba fiarta)
Tratament:
– mialgin + nitroglicerina sublingual (anuleaza efectele spastice ale M)
– papaverina, atropina
– PEV: Xilina, ser, G5%-G10% + insulina
– fentanil i.m.; HHC
– antienzimatice (Trasylol)
– antibioterapie
– Mg, Ca
– O2

2. Epilepsie

epilepsie
Def: sindrom clinic paroxistic, cronic, cu debut si sfarsit brusc, caracterizat prin pierderea constientei si insotit de convulsii tonico-clonice. Se manifesta si cu tulburari respiratorii si sfincteriente, automuscarea limbii (sputa cu sange in jurul gurii) oboseala, dezorientare.

3 tipuri de epilepsie: Criza majora generalizata (Grand Mal); Criza minora (Petit Mal); Starea de rau epileptic (Status Epileptic Major)
Criza epileptica are 3 etape: aura epileptica, faza de pierdere a constientei (faza de convulsii), faza post-criza
Manif. de dependenta:
– CADERE (5-10 minute) post-aura sau brusc: pierdere de constienta
– FAZA TONICA (20-30 secunde): contractii musculare generalizate, apnee, cianoza a fetei, maxilar inclestat, reflex cornean abolit, muscarea limbii
– FAZA CLONICA (1-2 minute): inspiratie prelungita, zgomotoasa (sfarsit apnee), contractii musculare generalizate, sincrone; incontinenta urinara/fecala; semn Babinski prezent
– musculatura se relaxeaza; resp. + culoarea fetei revin la normal; somn profund; oboseala, mialgii, cefalee, amnezia crizei
Probleme de ingrijire (inainte / dupa):
– Respiratie dificila (apnee) din cauza convulsiilor
– disconfort din cauza miscarilor involuntare
– alterarea perceptiei senzoriale si senzitive + pierderea de constienta
– eliminare inadecvata (incontinenta urinara/fecala) din cauza relaxarii sfincteriene necontrolate
– risc de accidentare din cauza caderii, miscarilor necontrolate
– tulburari emotionale
– perturbarea adaptarii sociale/familiale
– tulburari de comportament
– perturbarea activitatii profesionale
– degradarea respectului de sine (probleme de personalitate)
Obiective
– evitarea traumatismelor prin cadere
– P sa nu-si puna viata sa sau a altora in pericol
– educatia pacientului si a familiei
– echilibrare emotionala/comportamentala
Interventii
– Pac. este scos din mediul periculos (DD); indepartarea obiectelor din jur
– protejam capul cu materiale moi in timpul crizei
– fixarea limbii (prevenim inghitirea) cu un obiect moale, fara a forta
– desfacere guler, centura, cravata, esarfa
– supraveghere permanenta a FV si veg.
– observarea felului si duratei crizei
– igiena cav. bucale
– protectia pac. in spital (ridicarea barelor laterale, captuseala patului)
– administrare anticonvulsivante, antiepileptice (Acid Valproic, Clonazepam, Diazepam, Fenobarbital)
POST CRIZA:
– aspiratia secretiilor; verific permeabilitatea cailor respiratorii
– toaleta regionala (incontinenta…)
– verificarea integritatii limbii, int. corporala
– combat tulburarile de comportament, starea confuzionala, dezorientarea
– hipotermie – sticle cu apa calda; hiperpirexie – impachetari reci
Educatie pacient+familie:
– interzicerea unor profesii cu risc fata de sine si altii
– reorientare profesionala
– interzicerea excesului de sare, lichide, alcool, excitanti (cafea, tutun, ciocolata, cacao), neurotoxice
– tratament individualizat, luat continuu, fara variatii; ORA, DOZAJ, REACTII ADVERSE (familie!)
– alimentatie bogata in fructe, legume, carbohidrati
– control periodic obligatoriu
– cunoasterea bolii, efectelor, tratamentului
– evitarea starilor conflictuale, cresterea respectului de sine, acceptarea bolii si gasirea unui nou “normal”
– evitarea eforturilor intelectuale, fizice mari, odihna adecvata

3 . AVC ischemic/hemoragic

avc
Def AVC ISCHEMIC: deficit neurologic focal, instalat brusc la un pacient cu risc vascular. Risc crescut pentru cei cu: ateroscleroza cerebrala, boli cardiace emboligene (FiA), HTA, DZ, fumat, consum de alcool, dislipidemii, obezitate
Def AVC HEMORAGIC: tulburare grava a circulatiei cerebrale, instalata brusc, din cauza hemoragiei arteriale cerebrale

Manifestari de dependenta
– tulburari de deglutitie
– incontinenta urinara
– hemiplegie pe partea opusa celei unde s-a petrecut ischemia
– parestezii fata/membre
– deficit motor
– afazie, disartrie
– neliniste, agitatie, anxietate
– reducere in perceptia senzoriala
– reducere in tonusul muscular – urmata de spasticitate (crestere in T.M.)
– probleme de balanta (vertij)
– probleme de respiratie si de circulatie
– pierderea constientei
– cefalee
Probleme de ingrijire
– alterarea mobilitatii fizice (deficit motor)
– deficit de autoingrijire/deplasare
– eliminare inadecvata (incontinenta)
– risc de alterare a integritatii pielii (imobilizare la pat)
– alterarea imaginii de sine
– incapacitatea de a comunica
– risc de alterare a nutritiei – tulburare de deglutitie
Obiective: pe cat posibil, pacientul
– sa aiba FV in limite normale
– sa comunice (non-verbal) cu personalul de ingrijire
– sa efectueze miscari cu membrele neafectate, sa pastreze o pozitie comoda in pat
– sa aiba tegumentele curate si integre
– sa pastreze un echilibru hidro-electrolitic
– sa mentina un grad de autonomie
– sa poata fi alimentat (SNG)
Interventii
– repaos la pat (DD); aparatori la pat; pozitie fiziologica a membrelor; semisezand; cu suport pentru picioare/brate (in special cele afectate de hemiplegie)
– mobilizare pasiva la 2 ore (DL st/dr)
– miscari pasive ale membrelor (flexie, extensie, rotatie 3 x 5 minute/zi)
– mobilizarea mainilor
– efectuez igiena pacientului (+ educare pentru autoingrijire partiala)
– alimentare pe cale orala (SNG sau alimente lichide)
– sondaj vezical la nevoie (Foley) sau plosca
– monitorizarea FV si vegetative (T, P, R, TA, diureza, scaun)
PEV: G5-20% (tamponata), cerebrolysine, Manitol 20% (lent, 30-60m), diuretice (Furosemid), fibrinolitice/anticoagulante (in functie de tip de AVC), sedative
– aspiratie secretii faringiene
– O2 la cianoza, SpO2 scazut
regim alimentar: legume si fructe, carne usoara, fiarta, fara grasimi saturate/trans, hiposodat, fara zahar, alcool, cafea
– toaleta pe regiuni, tegumente curate, uscate, protejate
– recoltare sange/urina pentru date de laborator
– pregatirea pentru investigatii (IRM, CT, EEG, EKG, oftalmoscopie, TACR = tensiunea arterei centrale retiniene; PL – LCR)

4. DZ tip 1

DZ tip1
Def: Sindrom metabolic caracterizat prin valori crescute ale glucozei in sange (hiperglicemie) si dezechilibre metabolice (polifagie, polidipsie, poliurie), din cauza distrugerii autoimune (autoanticorpi) a celulelor beta din pancreas. Descoperit de regula in tinerete.

Manif. de dependenta:
– senzatie accentuata de sete si foame
– poliurie; senzatie de gura uscata
– astenie fizica si intelectuala
– lipotimii
– scadere inexplicabila in greutate
– vedere neclara
– crampe musculare
– prurit
– vindecare lenta a ranilor
Probleme de dependenta
– alimentatie inadecvata (exces)
– deshidratare
– intoleranta la activitati fizice/intelectuale
– anxietate
– risc de alterare a integritatii tegumentelor si mucoaselor
– risc de complicatii acute/cronice
– vulnerabilitate
– refuz de a se conforma tratamentului
– refuz de a accepta schimbare regimului de viata
– cunostinte insuficiente despre boala
Obiective de ingrijire: Pacientul sa
– se alimenteze si sa se hidrateze adecvat cu nevoile sale
– isi respecte conditia fizica si intelectuala
– aiba confort psihic/sa se simta in siguranta
– prezinte tegumente si mucoase integre
– nu prezinte complicatii acute/cronice
– accepte si urmeze tratamentul
– prezinte interes fata de schimbarea regimului de viata
– prezinte suficiente cunostinte despre boala, tratament si efectele sale adverse (HIPOGLICEMIE!)
Interventii:
– comunicarea cu pacientul: informare despre cauze, simptome, evolutia bolii, regimul igieno-dietetic si importanta respectarii sale
– educatia pentru sanatate: administrarea insulinei (orar, tehnica, riscuri), calcularea ratiei glucidelor admise, monitorizarea glicemiei (glucotest), recunoasterea semnelor hipoglicemiei/cetoacidozei diabetice, controlul greutatii.
– monitorizarea FV si Veg (TA, P, T, R, diureza, scaun)
– asigurarea conditiilor de mediu si igiena
– alimentare si hidratare
– asigurarea pozitiilor in pat, mobilizare
– prevenirea complicatiilor
– recoltarea produselor biologice
– sange: glicemie, HLG, Hb1Ac, colesterol, TAG, proteine, ionograma, acid uric, VSH
– urina: glicozurie, ionograma, corpi cetonici, proteine, urocultura
– administrarea medicamentelor: insulina (sc), medicatie adjuvanta

Locuri electie insulina
INSULINA:
– preprandiala: in regiunea abdominala (absorbtie mai rapida)
– bazala: regiunea anterioara a coapselor.
– NU se schimba zona generala, se variaza doar locatia stanga/dreapta cu 2 degete (cu atentie la ombilic la I.p)
– rapida, normala (R) intermediara (NPH), lenta (lente, ultralente: LANTUS, LEVEMIR) + premixate
– i.v.: come hiperglicemice, stari hiperglicemice; perfuzie continua, infuzomat, injectii repetate – numai i. cu durata scurta de actiune
– i.m.: alternativ la i.v./s.c neabordabila; disconfort = nerecomandabil
– seringi speciale (unitati); pen-uri (“stilouri” cu cartuse)

5. HTA esentiala

HTA esentiala
Def: O crestere a valorilor tensiunii arteriale peste limita normala, bazata pe media intre cel putin 2 determinari in 2 sau mai multe vizite dupa un screening initial. HTA esentiala (aprox. 90-95% din cazuri) este cea fara o cauza clara (fata de restul de cazuri, HTA secundara = boala renala, ingustarea aortei, arterelor renale, probleme endocrine, tumori).

Manifestari de dependenta
– val. TA mai mari de: S>140 mm Hg; D>90 mm Hg
– cefalee occipitala, pulsatila, frecvent dimineata
– ameteli, oboseala, astenie
– palpitatii, varsaturi
– dispnee de efort
– dureri precordiale
– tulburari de vedere
– acufene (zgomote in urechi)
– vertij
– epistaxis
Probleme de ingrijire
– disconfort general
– alternarea perfuziei tisulare (scaderea DC)
– scaderea tolerantei la efort
– potential de acidente (tulburari de vedere)
– potential de complicatii
Obiective de ingrijire
– scaderea val. TA in limite acceptabile
– prevenirea accidentarilor si complicatiilor
– asigurarea confortului fizic si psihic
Interventii
– repaus fizic si psihic
– combaterea factorilor de risc
– monitorizare TA, P, R, diureza
– monitorizare bilant hidric ingesta/excreta
– alimentatie echilibrata in raport cu nevoile existente (atentie la depletia de K => aritmii)
– reducem anxietatea
– recoltari sange/urina
– EKG, ecografie doppler
educatia pacientului:
– regin de viata echilibrat (6-8 h de activitate/zi)
– evitare stres
– fara fumat, alcool, cafea
– combaterea surplusului ponderal
– regim hiposodat, hipolipidic (grasimi trans)
– respectarea medicamentelor prescrise + control medical periodic
administrarea medicamentelor: Tratament complex (medicamentos, igieno-dietetic, individualizat, spital/ambulator)
antiHT/sedative/vasodilatatoare: calciu blocante, betablocante, IECA, Blocante ale receptorilor angiotensinei, alafablocante
diuretice: Furosemid, tiazide
combinatii mai noi: IECA + tiazid, ex: Co-Prenessa = Perindopril/Indapamide, inhibitoare ale reninei – Aliskiren

  • atentie la scaderea tensiunii: se face lent, pentru a nu aparea accidente grave (miocard, rinichi, creier)

Atentie: nu garantez calitatea informatiilor de aici, asta e recapitularea mea, daca sunt tampenii, sunt ale mele. Adica eu am curaj sa ma duc la examen cu cunostintele astea (sunt limitate, o spun de pe acum) – dar asta nu inseamna ca le consider informatii 100% corecte sau exhaustive.

Recapitulare (4) – Plan de nursing (sau de ingrijire)

Edit: Vad ca nimeni nu foloseste meniul din lateral. Niste exemple simplificate de planuri de nursing (sau scheme de plan, cu info. despre boala + manifestari de dependenta + probleme + obiective + interventii) poti gasi in paginile mele de recapitulare pentru examenul final cu diferite boli:

1:Pancreatita acuta, Epilepsie, AVC, DZ tip 1, HTA esentiala.

2: Infectia Urinara, Insuficienta Renala Acuta, Colica Renala + Litiaza Renala, Hepatita Virala B, Hepatita Cronica, Colecistita, Litiaza Biliara, Colica Biliara, Angina Pectorala

3: IMA, Cardiopatie ischemica dureroasa, Gastrita acuta, Cancer gastric, Ulcer gastro-duodenal, Ciroza hepatica, Boala Parkinson, DZ (2), Pneumonie acuta (bacteriana) + ingrijire postoperatorie pt: Apendicita acuta, Fibrom uterin, Fractura de col femural, Fractura de gamba, Coxartroza
In primul rand, multa lume va incepe cu “nu se foloseste asa ceva in practica” si “trebuie sa stii lucrurile astea pe de rost“. Relativ corect, atata doar ca:

  1. In anumite tari (vazut de mine – in Elvetia, dar presupun ca se foloseste si in anumite conditii in SUA si UK si nu numai) se folosesc sisteme informatice in care ingrijirea pacientului se face pe baza diagnosticului de nursing. Practic, evaluarea activitatii tale cu pacientul poate fi facuta pe baza lucrurilor pe care le scrii ca le-ai facut. Desigur, asta presupune existenta timpului si neincarcarea cu 1000 de activitati si 50 pacienti pe tura.
  2. Corect, doar ca noi pornim cu cunostinte alandala. Pentru a ajunge de la un Gigel care stie cate ceva despre 100 de boli la un Gigel care stie ce sa faca pentru a ajuta 100 de pacienti cu 100 de boli diferite e o cale lunga. Cale pe care te ajuta un plan de ingrijire standard pentru fiecare boala in parte.

Bun. Ce am inteles eu din procesul de nursing dupa 3 ani de zile de scoala?

Inainte de toate, trebuie sa gandesti mai degraba ca un om care incearca sa IMBUNATATEASCA viata unui alt om (pacientul). Ce inseamna asta?

Pacientul are o problema. De la ce vine (cauza)? Cum se manifesta? Ce pot face ca sa o rezolv sau sa-i imbunatatesc starea? Cum evaluez efectele interventiilor mele? Apoi repetam.

In primul rand avem CULEGEREA DATELOR. Asta poate sa insemne anamneza (pe care ar trebui s-o faca si AM, dar in Romania nu prea se face) sau pur si simplu interpretarea datelor din anamneza (fisa pacientului) facuta de doctor (in realitatea din Romania). Ca exemplu, mai departe voi folosi adenocarcinomul de prostata (cancerul de prostata). Sa presupunem ca pacientul este diagnosticat tardiv (ceva ce in ziua de azi ar trebui sa se intample foarte rar) – deci luam in calcul simptomatologia de cancer ceva mai avansat.
Apoi identifici PROBLEMELE pacientului. Problema NU INSEAMNA diagnosticul medical. Problema este strict legata de nevoile omului (cele 14, dupa Virgina Henderson). Adica un pacient cu cancer de prostata nu are problema “cancer de prostata”. Are: dificultati in a elimina adecvat, are dificultati de a isi pastra postura adecvata, are dificultati in a dormi, are probleme in a comunica cu altii si probleme de imagine de sine etc.

14 nevoi

Identifici nevoile (din cele 14) pe care boala le influenteaza si spui CUM sunt alterate si iese problema (problema de dependenta). E partea usoara, dar complicata. In scoala aveam tendinta de-a pune semnele problemelor la probleme si problemele la sursa samd.

Tine minte: PROBLEMELE le exprimi in functie de cele 14 NEVOI (de mai sus).

Apoi identifici Etiologia = SURSA PROBLEMEI. Etiologia e strans legata de semnele de dependenta. Desigur, totul se poate reduce la “are cancer, deci…”. Dar nu e suficient. Urineaza des pentru ca tumoarea apasa pe vezica si ii reduce volumul. Dificultati in a dormi are pentru ca se trezeste des sa urineze. Are dureri de oase pentru ca tumoarea a metastazat la oase. Disfunctii erectile are din cauza tratamentului hormonal PENTRU cancer de prostata.
Repet: Etiologia o identifici pe baza SEMNELOR. Semnele sunt echivalente, in mare, cu semnele si simptomele bolii… Pacientul urineaza des, urineaza noaptea, e anxios, are dureri de oase, are disfunctii erectile samd corespund cu etiologia problemei.

Daca ai ajuns pana aici, iti dai seama ca, de fapt, pornesti de la interpretarea datelor (de cele mai multe ori simptomele), iti formezi o ipoteza “pacientul are o problema de eliminare” si apoi pur si simplu enunti cauza si simptomele. E mai degraba un mod de-a gandi logic.
Ok, de ce ai facut toate astea? Ca sa ii imbunatatesti viata pacientului. Cum facem asta? Pai incercam sa ii rezolvam problemele. Pentru asta stabilim OBIECTIVE.

OBIECTIVUL este (de multe ori) inversul problemei. Pacientul are probleme in a dormi. Ne dorim sa il ajutam sa doarma mai bine (in X zile). Obiectivul trebuie sa fie clar, precis si limitat in timp.

Pentru a indeplini obiectivul trebuie sa faci niste ACTIUNI. Le numim Interventii. Pot fi delegate sau independente.

In cazul de mai sus, trebuie sa educam pacientul: sa bea mai putine lichide dupa o anumita ora (seara), sa urineze stand jos (asa isi ajuta vezica sa urineze mai mult decat daca sta in picioare), sa ia eventualele medicamente la ora corecta (pentru a-si face efectul), il invatam metode de relaxare pentru a adormi/readormi mai usor daca se trezeste sa urineze samd.

E evident ca NU toate probleme au interventii simple. Daca ai un pacient cu metastaze la coloana vertebrala, il inveti sa isi ia medicamentele, il inveti pozitii de stat in pat si incerci sa-i scazi anxietatea, dar e clar ca vor exista si interventii delegate (pregatire pentru operatie, recoltare analize etc.). In principiu, scoala (si practica) ne-a invatat in astia 3 ani sa face ceva in orice situatie. Cand facem un plan de ingrijire, trebuie sa punem acel “ceva” in scris si apoi sa-l si facem.
Apoi avem EVALUAREA: pacientul doarme mai prost dupa 2 saptamani (sa zicem). Daca a facut totul asa cum i s-a spus, poate ar fi cazul sa il sfatuim despre UTILITATEA eventualelor alternative medicale (radioterapie, chirurgie) si sa il indreptam catre un doctor.

Pe scurt:

Culegerea Datelor.

Probleme – Etiologie – Semne

Obiective

Interventii – Evaluare

Evident, ajuta foarte mult cunostintele de patologie a bolilor, semnele si simptomele lor si tratamentul lor. De asemenea, o carte cu diagnostice de nursing NANDA e utila pentru cineva care se gandeste sa plece in strainezia. Majoritatea cartilor sunt structurate pe diagnostic – manifestari – interventii.

Daca te uiti intr-un tabel NANDA, te apuca durerea de cap. Avem 13 domenii principale, fiecare structurat pe maxim 6 nivele de clase (47 clase in total) si minim 216 diagnostice de nursing. Nu stiu cine le stie pe toate pe de rost si are timp fizic sa faca un plan de nursing cu 5-6 diagnostice la fiecare pacient, mai ales daca are 5-10-20 pacienti.

Cum pentru moment vorbim despre incepatori, ca mic mod de-a trisa, se pot invata niste diagnostice principale din fiecare domeniu mai important pentru specializarea medicala unde lucrezi si apoi se pot adauga altele ulterior, pe masura ce iti cresc cunostintele (si vezi ingrijiri mai multe).

Un pachet de baza ar fi Anxietate, Risc pentru glicemie instabila, Risc pentru temperatura corporala dezechilibrata, Disconfort (durere), Comunicare deficitara, Confuzie, Risc de contaminare, Risc de Infectie, Risc de ranire (cadere, sufocare, trauma), Risc de dezechilibru electrolitic, Oboseala, FricaDisfunctie a Motilitatii gastrointestinale, Protectie ineficienta a integritatii tesuturilor, Deficit de autoingrijire, Disfunctie sexuala, Dificultati in a dormi, Perfuzie tisulara ineficienta, Eliminarea urinara afectata, Stil de viata sedentar.

Si ajungem la Risc de complicatii, care pot fi Cardiovasculare, Respiratorii, Metabolico-imune-hematopoietice, Renale-urinare, Neurologice, Gastrointestinale, Musculare, Reproductive.

Plus Riscul de complicatii cauzate de efectele adverse ale terapiei.

Ultimele 2 paragrafe la un loc includ, in mare, toata medicina :))

Erori de evitat in scrierea unui diagnostic de nursing:

  • nu scriem activitati directe sau observatii despre constante fiziologice (ex. nivelul hemoglobinei, țipă des)
  • nu folosim doar numele unui simptom medical (nicturie, disurie, dispnee). Anxietate sau Insomnie sunt, totusi, acceptate.
  • nu folosim obiectivele pentru pacient (trebuie sa se poata misca neajutat) sau cele pentru asistenta (schimb pansamentul)
  • de asemenea, afirmatiile sunt mai impersonale, nu folosim detalii personale “are anxietate din cauza ca e batuta de sot”.

IMPORTANT: Sunt departe de a fi un expert – am mai multe colege care par sa fi inteles mai bine procesul cu pricina. La mine problema vine mai ales de la faptul ca gandesc in termeni de “anamneza” – “diagnostic medical” – “investigatii” – “tratament”. Acest mod de gandire probabil ca i-ar fi util unui medic, dar un asistent medical trebuie sa gandeasca altfel.

Recapitulare pentru examen (3) diverse + imagistica

Celeritatea pulsului este rapiditatea de efectuare a undei pulsatile prin aparitie si disparitie. Asa-i ca suna bizar? In principiu, este viteza de propagare a pulsului.

Tensiunea pulsului este reprezentata prin puls dur sau puls moale. Zi asta repede!

Petesiile – hemoragii mici, punctiforme, ovale sau rotunde. Apar in purpura, boli infectioase.

Sondajul à demeure este cel “permanent”. Printre complicatiile sale (in afara de infectie si inflamatie) ar fi staza sau hipercalciuria de imobilizare.

In spalatura gastrica se foloseste apa la 25-26°, 300-500 ml o data, de 4-5 ori (pana la 3-5 l in intoxicatii). În caz de intoxicaţii, primul lichid eliminat se captează separat pentru a se putea face recoltări!

La clisma se foloseste apa calda la 35-37 grade C (500-1000 ml pentru adulti, 250 ml pentru adolescenti, 150 ml pentru copil, 50-60 ml pentru sugari) + materiale pentru creşterea efectului purgativ: sare (1 linguriţă la 1 l de apă), ulei de ricin (4 linguri la 1 l apă), glicerină (40 gr. la 500 ml apă), săpun (1 linguriţă rasă la 1 l apă).

Ecografie, Ecografie cardiaca – stie toata lumea ce sunt. Ecografie transesofagiana cardiaca:

TEE

Cistografie

cistografie

Urografie

urografie

Colangiografie

cholangiografie

Angiografie

angiografie

Endoscopie: Gastroscopie, Colonoscopie stie toata lumea ce sunt.

Colposcopie:

colposcopie

 

Bronhoscopie:

 

Bronchoscopie

Laringoscopie:

laringoscopie

Cistoscopie (identificare procese patologice endovezicale):

cistoscopie

Paracenteza – incizia pe linia Monroe-Richter

paracenteza

Toracocenteza:

toracocenteza

Cardiocenteza (pericardiocenteza, mai degraba):

pericardiocentesis1

 

Autoclav – caldura umeda, temperatura mai scazuta (133 grade C); rezervat pentru materiale moi; exista si autoclavare “la rece” (care inseamna, de fapt, temperatura de 20-34 de grade) cu vapori de oxid de etilen (EtO)

Pupinel – caldura uscata, temperatura mai crescuta (180 grade C); pentru obiecte taioase/sticla

Ar mai exista sterilizare prin flambare (gura eprubetelor cu medii de cultura, anse de prelevare), sterilizare prin iradiere cu raze gama (pentru materiale din polietilen).

Solutia Dakin = Cloramina solutie = hipoclorit de sodiu diluat. Concentratie 1-2%.

Reactii imunologice ID: IDR la tuberculina – testul Mantoux, pentru TBC, nu e foarte util daca ai fost vaccinat BCG. Reactia Cassoni – pentru hidatidoza (Taenia echinococcus); Reactia Dick – infectie streptococica (scarlatina) mai ales la copii; Reactia Schick – anticorpi (antitoxina) de difterieReactia la brucelina pentru bruceloza. Reactia ramane pozitiva toata viata la persoanele care au suferit de aceasta boala; Reactia la trichinelina – trichineloza.

Pacientul operat de 6 zile va avea (in general) o alimentatie completa.