Viata cu reflux acid (sau boala de reflux gastroesofagian)

IMPORTANT: Intrebati un medic sau un farmacist inainte sa incepeti sa luati orice medicament! Nu va auto-diagnosticati si nu luati medicamente pentru ca ati citit pe net (inclusiv aici) despre ele. Chit ca e vorba de medicamente care se elibereaza fara prescriptie, e important sa cereti opinia unui specialist!

(La fel de) IMPORTANT: Nu am scris acest post pentru a ma juca de-a medicul pe internet. In caz ca nu e clar, NU sunt doctor si abia in 2015 o sa devin un amarat de asistent medical. Nu fac decat sa relatez prin ce am trecut eu cu aceasta boala si sa ofer cateva sfaturi pentru altii. Comentariile sunt libere, e un loc unde oricine poate sa-si impartaseasca povestea si, eventual, sa gaseasca o explicatie si un sfat.

Dar NU sunt in masura sa diagnostichez nimic, oricum acest lucru NU se face “pe internet” si, repet, nu de asta am scris acest post.

N-o sa incerc sa rescriu unul dintre miile de articole scrise pe tema asta. O sa-mi prezint GERDdoar un pic cazul meu si cateva actiuni pe care le-am luat pentru a-mi scadea numarul de crize de BRGE si intensitatea lor.

Daca ai deja boala asta, stii in mare ce e. Daca nu o ai, nu-ti doresc sa o faci. Pe scurt: sub actiunea unor factori externi (exces de antiinflamatori nesteroidieni, mancare cu multe grasimi, exces de cafea/bauturi carbogazoase, mese prea mari, bauturi fierbinti si diferite alimente crude) sfincterul care se inchide la capatul de jos al esofagului, la jonctiunea cu stomacul, nu se mai inchide corect. Exista si alti factori care influenteaza acest proces (hernii, traumatisme, alte afectiuni etc.). Adica nu mai e etansa inchiderea esofagului, permitand patrunderea acidului din stomac (sau chiar al chimului gastric) si urcarea pe esofag. Multumita miscarilor peristaltice, acidul poate urca pana in gat. Acidul din stomac ataca mucoasa esofagului, a gatului, limba si chiar dintii, cu diverse rezultate neplacute.

Tratamentul are 3 componente:

  • schimbarea stilului de viata
  • tratament medicamentos (antagonisti ai histaminei H2, inhibitori ai pompei de protoni si Imageantiacide)

  • tratament chirurgical – doar in cazuri grave – (fundoplicatura Nissen sau procedura Stretta), tratamente care au rate diferite de succes la diferiti pacienti.

Pana la 20 de ani n-am avut vreo problema cu stomacul. In afara de cate o raceala ocazionala, un oreion (luat de la o colega in scoala generala) si o cazatura mai grava in copilarie, n-am avut DELOC probleme de sanatate.

In sesiunea de iarna din anul 2 am racit mai rau. Sau poate a fost o gripa, cine stie? Constient ca nu trebuie sa iau prea multe pastile si cu siguranta nu antibiotice, m-am tratat cu coldrex + aspirina + strepsils + lichide fierbinti. 2 greseli mari: am luat prea multa aspirina si am baut ceaiuri fierbinti (nu caldute/cel mult calde – asa cum e de fapt recomandat). Pana la sfarsitul sesiunii imi trecuse raceala (nu mai aveam febra, nas infundat, frisoane etc.) dar nu imi trecea infectia la gat (mai precis, senzatia de arsura in gat). Si o aveam toata ziua. Orice faceam (strepsils/gargara cu sare/propolis/ceaiuri calde), nu-mi trecea.

Refluxul gastric este un act fiziologic care poate aparea la majoritatea oamenilor din multe cauze. Bebelusii sufera de asa ceva destul de des in primele 12 luni din viata. Nu pot sa zic ca reflux acid am avut prima data la 19 ani, doar ca atunci a fost prima data cand am avut un episod lung si dureros si ca a aparut ajutat de faptul ca am luat medicamente de capul meu.

Dupa o vizita la medicul de familie si o radioscopie (asa-numitul “tranzit baritat”) am fost diagnosticat cu BRGE (Boala de reflux gastroesofagian). Tin minte si acum ca prima reteta m-a costat aproape 1.500.000 lei vechi (150 lei). 4 medicamente (controloc, ranitidina, venter + motilium). Plus mi s-au dat niste sfaturi generale de dieta si postura: fara bauturi carbogazoase, fara mese copioase, sa nu ma aplec dupa ce mananc, sa nu ma intind in pat la mai putin de 30 de minute dupa o masa.

Sfaturi destul de bune si tratament standard. Doar ca medicul de familie nu mi-a spus cat trebuie sa dureze tratamentul. Recomandarea lui a fost sa le iau pana-mi trece. Problema ar fi ca medicamentele in sine au si ceva efecte adverse, unele de scurta durata, altele de lunga durata. Pentru a evita tratarea unei boli, doar pentru a o inlocui cu alta, poti sa iei cateva masuri simple.

Sfatul meu ar fi sa incepi orice tratament al unui caz de reflux acid cu identificarea factorilor-declansatori. Pentru mine, astia ar fi:

  • stresul
  • efortul fizic la mai putin de 1 ora dupa mese

  • diferite alimente: ceapa verde, rosiile, varza, lamaile, bananele VERZI, cafeaua, bauturile carbogazoase, mancarea ultraprocesata (sosuri din comert), mancarea piperata/iute, ceaiurile de menta/ceaiul negru/verde

  • somnul pe spate/burta sau pe partea dreapta

  • antiinflamatoarele nesteroidiene clasice (aspirina, ibuprofen, naproxen samd)

  • Majoritatea (cu exceptia stresului) sunt niste factori pe care-i poti elimina relativ usor. Din experienta proprie (peste 9 ani de la prima criza de BRGE), am descoperit ca anumite lucruri functioneaza si altele nu:

    Dormitul pe partea STANGA (dar atentie – fara prea multe perne sub cap) si pe un pat caruia i-ai ridicat capul cam cu 10-15 cm (cam cu 2-4 carti mai groase de care nu ai nevoie) sunt destul de eficiente pentru a scadea cantitatea de acid care ajunge in esofagul superior si in gat – noaptea.

    Respecta cele 3 mese ale zilei. La 3 ore distanta de la ultima masa poti lua si o gustare. Hidrateaza-te corespunzator.

    Nu te culca noaptea la mai putin de 3 ore de la ultima masa. Nu te intinde in pat (daca poti) la mai putin de 1 ora dupa o masa din timpul zilei. Daca ai un episod extrem de acid – nu te intinde deloc. Daca ai burta, incearca s-o “dai jos” (prin exercitii fizice si dieta semirelaxata, NU PRIN INFOMETARE). 🙂

    L.E.: • Am incercat si Gaviscon-ul de curand si am fost placut impresionat. E relativ eficient pentru a trata un pic de reflux acid in gat (combinat sau nu cu pirozis). Totusi nu-l folositi in exces (NU mai mult de 3, maxim 4 pe zi) si mai ales nu-l folositi daca suferiti de insuficienta cardiaca, insuficienta renala sau litiaza renala cu calculi bazati pe calciu (asta e valabil si la majoritatea antiacidelor – care contin CaCO3).

    Fereste-te de alimentele pe care le-ai identificat drept declansatoare a unei crize. In special fereste-te de cafea, alcool, mancare piperata si ciocolata. Incearca sa nu mananci mese copioase Mai bine 4 mese pe zi, decat sa mananci de 3 ori, dar cu cate 2-3 feluri la o masa.

    Mesteca bine de tot mancarea (mai ales carnea). Cu cat intra o bucata de mancare mai mestecata si maruntita in stomac, cu atat va sta mai putin acolo. Cu cat sta mai putin acolo, cu atat mai putin acid va fi secretat pentru a o digera chimic (asta e in special adevarat pentru proteine, care sunt majoritar digerate in stomac).

    • Cateodata, cand simti doar putin acid in gat dupa o masa, mestecarea pentru o perioada foarte scurta a unei gume de mestecat poate ajuta. Prezenta gumei in gura duce la secretie de saliva. Saliva are un pH foarte slab acid, neutru sau chiar slab bazic (variaza intre 6,2 si 7,4, in functie de alimentele ingerate sau de diverse stari medicale). Oricum ar fi, ajuta la curatarea esofagului si a limbii de acid. Il dilueaza. Nu exagera cu asta, totusi! Adica nu mesteca niciodata mai mult de 10-15 minute guma de mestecat. In primul rand, mestecarea duce la stimularea nervului vagal, care duce la stimularea secretiei de acid in stomac. Deci corpul va crea si mai mult acid, care e posibil sa-ti ajunga apoi in gat. In plus, mestecarea cronica de guma de mestecat poate conduce la lezarea cartilagiilor maxilarului, dureri de cap (din cauza tensionarii cronice a unora dintre muschii masticatori). Daca guma e indulcita cu aspartam, nu e bine. Aspartamul este un indulcitor ce poate crea probleme la ingestia pe o perioada indelungata. Daca e indulcita cu zahar, e si mai rau (pentru dinti).

    • Fereste-te de mancarea prea rece sau fierbinte. Ceaiul fierbinte, de exemplu, arde mucoasa esofagului. Daca apare si niste acid pe acolo, iti dai seama ca nu va fi deloc bine. Ceaiul de menta nu e bun pentru o problema cu BRGE. Menta irita putin mucoasa gastrica.

    • Mancarurile piperate, iuti, cu usturoi irita mucoasa gastrica. Fereste-te de ele.

    • Daca te apleci dupa ceva, intotdeauna fa-o lasandu-te pe genunchi, nu aplecand soldurile.

    • Sportul e bun, dar incearca sa-l faci ori cu ceva timp inainte de a manca o masa principala, ori la o distanta bunicica de la ultima masa.

    • Nu folosi imbracaminte prea stramta (in special in zona abdominala/toracala), pe cat posibil.

    • Daca iei medicamente, incearca sa NU le combini la gramada, pe cat posibil. E adevarat, un tratament combinat de Ranitidina + Nexium e teoretic (mai) eficient. Dar e foarte posibil sa fie la fel de eficient si doar Nexiumul singur.

    • Daca tot iei medicamente, incearca sa gasesti o scara a gravitatii crizelor de reflux acid si ia medicamente pe masura ce iti dai seama ca situatia e din ce in ce mai grava. Pentru un pic de acid in gat, niste antacizi (cum ar fi Rennie, de exemplu) pot fi suficienti (combinati cu atentie la ce mananci si cum dormi). Un medicament cu Sucralfat (Venter, Gastrofait) e relativ eficient, de asemenea, in anumite cazuri usoare.

    • La crize de lunga durata (1 saptamana) se recomanda tratamentul cu IPP-uri (pentru cateva zile pana la cateva saptamani, in functie de persistenta simtpomelor). Din ce am mai discutat cu niste gastroenterologi, IPP-urile (inhibitoarele pompei de protoni) au si ele grade diferite de eficienta. La mine Omezul (varianta generica, relativ ieftina a Omeprazolului) functioneaza destul de ok, dar, din ce mi-au spus ei, Losecul (tot Omeprazol, dar varianta brand-name) ar fi mai bun. Apoi ar mai fi si Controloc-ul sau Nexiumul, care sunt niste IPP-uri de generatie mai noua. Teoretic, Nexiumul, desi e cel mai scump (de la 40 la 150 lei!), ar fi cel mai bun. Orice IPP iei, atentie la efecte secundare pe termen lung: daca scade aciditatea in stomac, anumite bacterii pot scapa mai jos pe tractul digestiv, creand diverse probleme digestive. Mai exista si probleme cu absorbtia de Ca, care pot duce la osteoporoza si altele. Sindromul Colonului Iritabil este des intalnit la persoane care se trateaza cu IPP-uri. De asta trebuie sa iei medicamentele progresiv, nu sa arunci IPP-uri in tine la primul semn de aciditate.

    • Daca tot suntem la medicamente, preventia e mult mai eficienta decat tratamentul medicamentos. Exista mai multe produse naturiste care ajuta digestia si scad doar partial aciditatea in stomac. Ceaiurile (folosite cu masura) de galbenele/sunatoare/coada-soricelului/lemn dulce sau produse cu extracte din diferite combinatii de plante sunt bunicele. Orice tratament homeopat luati, recomandarea mea ar fi sa nu le luati la nesfarsit, deoarece isi vor pierde din eficienta lor in cazul unei crize mai puternice. Printre cele mai eficiente ceaiuri intr-o criza de reflux acid (dar pe care nu e chiar bine sa le bei dupa ce trece criza) ar fi ceaiurile de Lemn dulce (licorice) si de Fenicul. Lemnul dulce are (teoretic) actiune steroidostimulanta, de asta nu e chiar bine sa bei (sau sa iei suplimente cu el) pentru mai mult de cateva saptamani.

    Daca vi se suprainfecteaza gatul, o combinatie intre gargara cu sare (DA, e destul de eficienta), ceaiuri caldute si Tantum Verde e destul de eficienta. Nu sariti la antiinflamatoare imediat. Daca trebuie sa luati, nu le luati pe burta goala.

    • Nu uitati sa mergeti la doctor in cazul unor crize mai lungi, care nu scad in intensitate, orice medicament ati lua. Exista niste complicatii neplacute ale BRGE-ului cronic, de durata lunga, pe care nu vi le doresc.

    Nu va stresati SI din cauza bolii. Stresul genereaza si mai mult stres. Veti intra intr-un cerc vicios. Daca va dati seama ca, cu un tratament eficient, o criza mai rea va trece in cateva zile… problema nu e asa grava.

    La final: (in caz ca nu am fost clar pana acum) boala de reflux gastroesofagian poate fi, in mod normal, gestionata cu dieta, medicamente si niste modificari de stil de viata. Dar boala poate evolua. Anumite medicamente inrautatesc simptomele ei. Inclusiv medicamentele standard pentru BRGE pot avea efecte adverse. Anumite boli se asociaza cu BRGE. In cazul in care apar simptome noi si/sau tratamentul de pana acum nu isi mai face efectul – MERGETI LA DOCTOR!

    Drepturi imagine: JAMA; Wikimedia commons.

    Observatie: Atentie la Motilium (Domperidone), mai ales la cei care au peste 60 de ani. Desi nu prea mai este prescris, ar fi bine de stiut avertizarea in privinta lui. Link catre Agentia Europeana a Medicamentelor (agentie UE), echivalentul canadian si un scurt articol Medscape.

    “poate continua sa fie folosit in UE pentru managementul simptomelor de greata si varsaturi, dar doza recomandata trebuie redusa la 10 mg de pana la 3 ori pe zi oral pentru adulti si adolescenti care cantaresc 35 kg sau mai mult… Domperidone nu va mai fi autorizat sa trateze anumite conditii, cum ar fi balonarea sau pirozis (reflux acid). Nu trebuie prescris  pacientilor cu insuficienta (afectare) hepatica, sau celor care au deja anormalitati in activitatea electrica sau aritmii sau sunt la risc crescut pentru a avea asemenea efecte.”

    Cine va mai oferi servicii medicale in Romania?

    Scoala la care merg ofera niste burse pentru un schimb de experienta cu alte scoli de asistenti medicali din alte tari europene, in cadrul unui program pan-european. Le ofera in functie de note, activitate si dupa un interviu. Inainte de interviu am vorbit cu niste colegi si colege. Teoretic, unii dintre cei mai buni dintre elevii din anii 1 si 2. Pe langa niste povesti de groaza din ‘sistem’ pe care le-am impartasit, a tot fost adusa in discutie dorinta TUTUROR de a pleca din tara dupa ce-si iau diploma. Din 20 si ceva de elevi, unul singur a sustinut sus si tare ca el vrea sa ramana in Romania – si sa ajunga la SMURD.

    E cunoscut de multa vreme faptul ca ne pleaca medicii pe banda rulanta. De asemenea, exista intentii declarative de a pleca la aproximativ 2 treimi din medicii ramasi si printre studentii la Medicina. Si asistentele medicale pleaca. Cine mai ramane?

    Avem cel mai mic numar de medici specialisti/cap de locuitor din UE. Avem cel mai mic numar de angajati in sistemul sanitar de stat (adica si asistenti, infirmiere, brancardieri etc.) din UE. Doar la 6 oameni care ies din sistem (plecati, pensionati, morti etc.) se angajeaza 1 inlocuitor. Avem cea mai mica alocare pentru sanatate (procentual din PIB) dintre toate tarile UE.

    Cu toate acestea, avem multi studenti la Medicina si elevi la postliceale. Care se pregatesc cu spor pentru a trata pacienti din alte tari.

    Multi spun ca problemele mari sunt doar in ‘provincie’, ca spitalele judetene si cele din Bucuresti stau bine la personal. Din ce am vazut eu pana acum, nu exista spital in Bucuresti care sa aiba atat personal cat e prevazut in organigrama. Exista niste spitale (cum ar fi Floreasca) total subdimensionate relativ la numarul de pacienti. Aici vine problema si de la conceptia romanului ca ‘trebuie sa merg la spitalul unde cred eu ca sunt cei mai buni doctori’ – avem oameni care vin cu probleme ambulatorii din Berceni tocmai la Floreasca, pentru ca asa cred ei ca e mai bine, desi pana la Floreasca au in drum minim 3 spitale mari cu doctori la fel de capabili.

     

    Cand in 20 de ani se vor retrage majoritatea doctorilor batrani din spitalele mari si vor fi plecat majoritatea medicilor foarte buni… cine va mai trata romanii?Image

    Traiul langa drumuri aglomerate e periculos pentru sanatate!

    Cautam niste informatii pentru un referat si am gasit ca de obicei prea multe de citit si am prea putin timp sa ma documentez despre toate.

    Un nou studiu arata ca persoanele care traiesc langa un drum principal national/local poate rezulta in reducerea functiilor renale, ceea ce poate creste riscul pentru infarct sau comotii cerebrale. Studiul, publicat on-line pe 13/05/2013 in Jurnalul de Epidemiologie si Sanatate a Comunitatii, a implicat mai mult de 1100 adulti admisi intr-un spital din zona Imageorasului  Boston, dupa ce au suferit un accident vascular cerebral, intre 1999 si 2004. Jumatate dintre participanti au trait la o distanta de pana la 1 km de un drum important. Restul au trait la pana la 10 km distanta.

    Fiecare pacient a fost testat in 2 feluri pentru a i se verifica functionarea rinichilor. Mai intai, un test de sange a evaluat nivelul de creatinina din sange, un produs al metabolismului muschilor. Rata de filtrare glomerulara (cat de bine este filtrata creatinina din corp de catre rinichi) a fost de asemenea analizata. O rata de filtrare scazuta indica o functionare defectuoasa a rinichilor.

    Pacientii care au trait cel mai aproape de un drum aglomerat au avut cea mai scazuta rata de filtrare glomerulara, dupa ce s-au luat in considerare varsta, sexul, rasa, statutul de fumatori sau nu si daca aveau alte probleme de sanatate subiacente.

    Daca sunt cauzale, aceste rezultate sugereaza ca expunerea asociata cu trairea langa un drum principal contribuie la o reducere a functiei renale, un factor important pentru evenimente cardiovasculare” – scriu Dr. Murray Mittleman si colegii, de la unitatea de cercetare epidemiologica cardiovasculara de la Centrul Medical Beth Israel Deaconess din Boston.

    Poluarea cauzata de trafic poate duce la acumularea de placa de aterom si la schimbari in arteriolele periferice – spun cercetatorii. De aceea, sugereaza ei, trairea langa un drum cu trafic greu poate contribui negativ la starea noastra de sanatate.Image

    Autorii estimeaza ca traiul foarte aproape de un drum principal este asociat cu o rata mai mare cu 4% a mortii cauzata de un accident cardiovascular si cu 1% pentru a muri din orice alta cauza legata de sanatate – fata de oamenii care traiesc la cel putin 5 km distanta.

    Exista tot mai multe dovezi ca trairea langa drumuri principale contribuie la incidenta bolilor vasculare si ca aceasta are efecte nefavorabile printre pacientii cu probleme cardiovasculare prevalente” – scriu cercetatorii.

    Asta alaturat la studii mai vechi sau mai noi care demonstreaza ca poluarea aerului cu microparticule poate fi clar invinovatita pentru o crestere procentuala a deceselor cauzate de probleme de sanatate si in special de accidente vasculare cerebrale.

    Traiul asta intr-un oras mare te omoara in toate felurile posibile. Super!

    Referinte:

    http://jech.bmj.com/content/early/2013/04/26/jech-2012-202307.short?g=w_jech_ahead_tab

    http://jech.bmj.com/content/early/2013/05/08/jech-2012-201096.short?g=w_jech_ahead_tab

    http://www.medscape.com/viewarticle/412202

    http://www.nlm.nih.gov/medlineplus/news/fullstory_136807.html