Birocratie gasesti peste tot in lume

Si unde e birocratie, ai drumuri facute degeaba si timp pierdut.

Si elvetienii au oameni mai lenesi sau incompetenti. Singura diferenta e ca birocratii din Elvetia sunt platiti foarte bine.
Pe de alta parte, ca regula simpla, atata timp cat vii in timpul programului si-ti respecti interlocutorul, toata lumea va incerca sa-si faca munca (si sa te ajute), politicos si fara nervii si aglomeratia standard din Romania.

Eeniuei. De ce postul asta?

Pe facebook am povestit acum vreo 8 luni cum am descoperit brusc ca am fost “convertit” la crestinism de administratia locala din satucul-suburbie unde am locuit 4 luni, pana am gasit un apartament in oras.

In Elvetia (ca in Romania de altfel, dar ca acolo regulile nu-s respectate atat de strict) esti obligat sa te inregistrezi la autoritatile locale din orasul sau comuna unde te-ai mutat, fie ca ai venit din strainatate, fie ca ai venit din alta parte a Elvetiei. Daca stai intr-un oras mai mare, impartit in mai multe sectoare, atunci trebuie sa-ti faci transferul de domiciliu inclusiv in acelasi oras.

Ca emigrant, la fiecare asemenea inregistrare ti se elibereaza un nou act de identitate care este in acelasi timp si permis de sedere/munca. Evident, fiind Elvetia, fiecare inregistrare/eliberare te costa – cam 65 franci in cantonul meu.

La prima eliberare a unui act de identitate/permis de munca/sedere, de regula completezi un formular, unde esti intrebat de religia ta. Trebuie sa fii atent ce scrii acolo, pentru ca in Elvetia membrii a 4 confesiuni crestine sunt taxati suplimentar – pentru a permite bisericilor sa supravietuiasca.

La fiecare schimbare de domiciliu ti se transfera gratuit prima inregistrare electronic, atata timp cat ti-ai anuntat administratia locala precedenta ca te muti. Daca nu ii anunti, e posibil sa ti se dea o amenda.
Toata povestea asta e facuta pentru a se asigura buna finantare a autoritatilor locale si cantonale – taxele se colecteaza la nivel local si apoi se impart – partial catre oras/sector, partial catre canton.

Ei, cand la salariul din iulie anul trecut am observat ca mi-au luat si taxa pentru biserica (pentru iulie si iunie), am dat urgent niste telefoane (intai la HR, apoi la administratia locala), pentru a clarifica faptul ca o don’soara de la administratia locala m-a crestinat in mod eronat in acte, chit ca eu am trecut “ateu” in formularul de inregistrare.
Don’soara a modificat, apoi a trimis un e-mail de clarificare la HR-ul spitalului. La urmatorul salariu mi-au returnat toti banii de “taxa de biserica”.

Toate bune si frumoase, la mutarea de domiciliu am fost atent sa mentionez asta, mi-au garantat ca sunt inregistrat corect, n-am mai fost taxat pentru biserica.

 

Pana anul asta, cand am ales sa depun echivalentul lor pentru declaratia pe venit global (Steuererklärung), pentru a primi cateva sute de franci inapoi. Explicatii la finalul articolului.

Agitatie peste agitatie.

Sunt vreo 9 formulare, totalizand cam 14 pagini (cu tot cu un formular-rezumat si un formular-chitanta.
Poti sa le completezi on-line si sa le incarci on-line (daca ai permis C sau esti elvetian),
poti sa le completezi on-line si apoi trebuie sa trimiti formularul-chitanta semnat la administratia financiara (cu posta sau in persoana),
sau poti sa le completezi de mana si sa le trimiti la administratia financiara (cu posta sau in persoana).
Sau poti sa platesti o firma sa faca asta pentru tine (pentru 100 franci sau mai mult – depinde de cat de mari sunt veniturile tale).

Oricum ar fi, ai nevoie intai de numarul tau central de administrare (zentrale Personenverwaltung, sau ZPV-Nummer), pe care ti-l da administratia financiara cantonala. Dar daca nu ai permis de tip C, nu il primesti automat, trebuie sa completezi intai un formular (pentru care ai nevoie de numarul de asigurari sociale – AHV-Nummer, pe care il gasesti pe fluturasul de salariu sau pe cardul de asigurari de sanatate) in care spui de ce ai nevoie de el.
Formularul poate fi trimis on-line (e-mail), dar raspunsul se primeste DOAR prin posta (in cam 2-3 saptamani).

Dupa ce ai ZPV-Nummer, poti sa completezi formularele de Steuererklärung.

Dar daca esti/erai casatorit, declaratia trebuie sa includa si veniturile sotului/sotiei, chit ca persoana NU traieste in Elvetia. Mare bucurie sa calculezi brutul fostei sotii din Romania, sa il transformi in CHF, apoi sa-l inmultesti cu 7 luni.

Eniuei, informatiile astea le-am aflat dupa ce am dat un e-mail cu intrebari, in primul rand pentru ca am observat ca in interfata on-line, la date de baza extrase din registrele lor, eu apaream ca romano-catolic.
In e-mailul raspuns mi-au zis ca in declaratia de impunere (care vine ulterior depunerii Steuererklärung) nu voi fi impozitat cu taxa de biserica.

Atata doar ca la finalul formularelor pe care le-am completat aparea faptul ca, de fapt, va trebui sa platesc 450 franci pentru biserica in 2018.

So… drum pana la administratia financiara cantonala. Explica situatia. Aia mi-au spus ca n-au ce face, trebuie sa merg la administratia locala si sa ii conving pe aia sa comunice administratiei financiare ca NU sunt inregistrat ca romano-catolic si ca datele din registrul financiar trebuie schimbate.

Cu ocazia asta am aflat si ca o parte din informatiile primite in e-mailul-raspuns erau, de fapt, gresite. Cum, un birocrat mi-a dat un raspuns gresit? Nu credeam (sarcasm). Dar ca totul se rezolva. Eram deja in punctul “nu-mi mai pasa, vreau doar sa scap de prostia asta”.

Drum pana la administratia locala. Astia lucreaza doar de la 10 la 16, cand eu INTOTDEAUNA lucrez. Doar joia lucreaza pana la 18:00, atunci mi-am rezolvat eu intotdeauna problemele – dupa o asteptare de aproape 2 ore, de fiecare data, pentru ca-s intotdeauna multi emigranti care au probleme de rezolvat… Asta e Elvetia, tara cu 8,6 mln de locuitori, dintre care 2,5 milioane sunt emigranti (sau urmasi de emigranti).
Dupa o asteptare prea lunga, am vorbit cu un nene, care imi arata ca sunt inregistrat drept “fara confesiune”, si ca a fost o singura modificare facuta, candva anul trecut in iulie, dar ca era retroactiva oricum, deci ar trebui sa fie totul in regula.
Ii arat formularul de Steuererklärung, care zicea negru pe alb ca-s “römisch-katholisch”.

Pana la urma, a adaugat el o mentiune in dosarul meu electronic si a promis ca va trimite un e-mail catre administratia financiara ca sa fiu oficial “excomunicat”.

 

Chestia era ca am facut toata tevatura cu declaratia asta de impozit global pentru a primi inapoi cateva sute de franci. Daca ramaneam in mod eronat “crestin”, de fapt urma sa ies drept dator cu aproximativ o suta si ceva de franci.

 

Cum sa nu iubesti birocratia? 🙂

Oricum, cred ca intr-un final se va rezolva totul ok.

 

Explicatii:

In Elvetia, pana nu primesti permis de sedere de tip C (dupa minim 5 ani), platesti impozit pe venit ca in restul lumii, prin oprire la sursa (Quellensteuer), din fiecare salariu.

Cu permis de tip C sau ca cetatean elvetian, poti plati impozitul pe venit fie 1 data pe an, fie in 3 rate aproximative anuale, urmate de o regularizare in primavara anului viitor. Toata lumea are incredere ca elvetienii isi platesc impozitele la timp. Daca nu o fac, primesc amenzi usturatoare.

Cum ar fi daca in Romania orice angajat ar avea posibilitatea sa isi plateasca impozitul pe venit 1 data pe an? In primul rand, ar fi dificil sa vezi atatia romani ca-si pastreaza cam 1 salariu pe an neatins, doar pentru a plati statul candva “la anul”. Apoi… cand statul nostru functioneaza cum functioneaza, ar fi usor sa refuze lumea sa plateasca impozitele. Oricum, am divagat.

 

Atata timp cat platesti impozit la sursa (Quellensteuer), NU trebuie sa depui declaratie de venit global… Adica pana nu ai permis tip C, Steuererklärung nu e obligatorie.

Dar daca pui niste bani deoparte pentru pensie intr-un depozit special de tip “pilonul 3” (avem si noi in Romania), statul elvetian iti garanteaza ca nu-ti impoziteaza o suma maxima anual. Daca ai pensie de tip “pilonul 2” platita prin angajator (ca peste 90% din angajatii elvetieni), cam 6888 CHF sunt neimpozabili anual – daca sunt depusi intr-un cont de tip “pilonul 3”.

Un cont de economii normal elvetian iti ofera o dobanda anuala de 0,05%. Adica daca depui 10.000 franci, vei primi dobanda 5 franci pe an (5 franci impozabili!).

Un depozit de tip pilonul 3 iti ofera 0,2% pe an, deci 20 franci pe an dobanda (neimpozabila), nu e mare diferenta. DAR statul iti ramburseaza taxele colectate pentru pana la 6888 franci din astia. In functie de canton, asta inseamna cam 10-15% din suma respectiva, adica vreo 700-1000 franci. Care nu-s de colo.

Dezavantajul e ca nu poti folosi suma din pilonul 3 decat in 3 ocazii: daca te pensionezi, daca pleci din Elvetia sau daca cumperi o casa.

 

Eniuei, pentru ca m-am dus la snowboard si in drumetii asa de des anul trecut, mare lucru n-am pus deoparte. Am fost departe de a economisi ca in Anglia. Acolo am pus destui bani deoparte 3 ani, si s-au dus toti pe ceva ce acum regret. Mai bine sa-mi traiesc viata cat de cat si sa economisesc doar cat sa am o rezerva pentru zile negre.

Ei, pentru cat am economisit, merita sa depun declaratia de impozit global.

Mituri despre munca in Anglia ca Asistent Medical

Cand esti in Romania (sau poate in alta tara) si vrei sa vii sa lucrezi in Marea Britanie ca asistent medical, de multe ori nu prea ai acces la surse de informatie corecte. Daca te iei dupa ce zice unul sau altul, de multe ori ajungi sa crezi tot felul de prostii.

Multe prostii din astea sunt chiar raspandite printre potentialii viitori emigranti in tara lui Shakespeare, ajung la nivel de mit.

Despre aproape toate am tot scris pe aici sau pe facebook, dar e improbabil ca cineva chiar sa citeasca toate postarile mele pe tema asta. Asa ca voi face o lista, pe care o voi mai completa pe masura ce mai intalnesc asemenea idei.

Poti lucra ca Asistent Medical in Marea Britanie fara sa fi luat examenul IELTS Academic – majoritar incorect

Cererea de Asistenti Medicali ramane foarte mare aici. Din 2016, examenul IELTS Academic e obligatoriu. Nu il iei cu minim 7 la fiecare categorie, nu primesti PIN-ul. NU primesti PIN-ul, nu poti lucra ca Registered Nurse (RN).
Poti lucra ca Healthcare Assistant (HCA), dar acesta face o munca asemanatoare cu cea a infirmierului din Romania, nu vei putea face o gramada dintre lucrurile pe care un RN le poate face.
Deci poti lucra fara IELTS (chiar si in spitale), tu fiind asistent medical in tara ta, dar vei lucra ca HCA si nimic mai mult – pana iti obtii PIN-ul (pentru care, repet, e obligatoriu IELTS-ul).
Desigur, exista si generatiile de emigranti veniti aici inainte de ianuarie 2016, care au prins ultimul tren, cand nu se cerea IELTS. Iar de la 1 noiembrie 2017 NMC-ul ia in considerare si Occupational English Test.

Nu poti lucra in Marea Britanie daca nu ai vechime/nu ai facut voluntariat in Romania – fals

In formularul de inregistrare la NMC e o portiune in care declari vechimea in meseria de asistent medical – pe care trebuie sa o probezi si cu adeverinte de vechime. Dar nu e obligatorie. Atata timp cat ai o diploma care iti permite sa lucrezi in Romania ca Asistent Medical, esti membru al OAMMR, esti apt pentru munca si nu ai cazier sau abateri disciplinare in meseria ta, esti bun pentru a te inregistra la NMC. Vechimea nu are nici un rol la inregistrare. La angajare aici – atata timp cat nu aplici pentru vreun post care cere experienta 5-10 ani si diferite cursuri suplimentare absolvite aici, nimeni nu va pune mare valoare pe experienta ta (sau lipsa ei).

Nu poti lucra in Marea Britanie daca ai terminat “doar” o postliceala de Asistent Medical – fals (dar cu mentiuni)

Repet: atata timp cat ai o diploma care iti permite sa lucrezi ca Asistent Medical in Romania, esti membru OAMMR, nu ai abateri, nu ai cazier, esti apt pentru munca, NMC-ul nu are nici o problema sa te inregistreze la ei si sa-ti dea PIN-ul, pe baza caruia poti apoi sa lucrezi oriunde in UK.
Trebuie mentionat ca, pentru cei care au studii terminate inainte de 2010, exista diferite proceduri de echivalare suplimentara (“Adaptation” – care e posibil sa ceara inclusiv un examen de tip OSCE). Daca insa au continuitate in munca si pot produce dovezi ale educatiei medicale continue, e posibil sa fie un pic simplificata procedura, dar asta doar NMC-ul poate clarifica “on a case by case basis”. In special colegele care au terminat inainte de 1990 liceul sanitar, desi ar avea experienta foarte mare, presupunand ca stiu si engleza (si iau IELTS-ul), e probabil sa aiba anumite dificultati in a primi PIN-ul.

Toti asistentii medicali din Marea Britanie sunt absolventi de facultate – fals (dar iar avem mentiuni)

In UK au introdus destul de tarziu conceptul de Bachelor’s of Science (BSc) in Nursing. Multa vreme se facea doar un tip de educatie similar cu colegiul sau postliceala de la noi. Inclusiv azi mai exista cazuri in care unii RN termina doar 3 ani de scoala (facuta la o facultate, totusi), dar nu isi dau examenul de licenta si termina cu Diploma of Higher Education (DipHE). Este un tip de diploma un pic peste cea de postliceala de la noi. Dar nu e licenta (BSc).
Mai ales printre asistentii medicali cu peste 10 ani vechime, majoritatea nu prea au BSc, sau, daca il au, l-au obtinut printr-un top-up course terminat ulterior absolvirii studiilor. Oricum, trebuie mentionat ca asta se schimba, majoritatea celor care si-au terminat studiile in ultimii ani termina cu BSc.

In Marea Britanie castigi mult mai bine doar daca esti absolvent de facultate – incorect

Exista numeroase posturi de “specialist nursing” care cer absolvirea unor cursuri suplimentare, dar aceste cursuri sunt de scurta durata, ori de tip postgraduate (dar care nu cer neaparat BSc) – de 1 semestru, ori mai scurte, “de specializare”. Aceste cursuri dau acces la niste posturi platite mai bine, dar nu e obligatoriu sa ai BSc in Nursing pentru ele.
La astea se adauga si asistentii medicali ultraspecializati, Advanced Care Practitioners – care lucreaza in diverse domenii (Oncologie, Chirurgie, Neurologie sa), au responsabilitati extinse, vechime mare si, aproape invariabil, au absolvit un numar mai mare de cursuri-modul postgraduate (echivalent cu un master – MSc).
Dar, din nou, nu e obligatoriu sa fii absolvent de facultate (ciclu de licenta), ci, mai degraba, sa ai anumite cursuri suplimentare terminate. Si, oricum, diferenta in bani nu e chiar asa de mare.
Si poti castiga foarte bine facand doar agency sau bank shifts – asta fara nici un fel de diplome suplimentare. Ok, nu ai avantajele unui angajat full-time, dar castigi binisor…

In Marea Britanie mori de foame/esti sarac daca lucrezi in spitalele de stat (NHS) – fals

In sudul Angliei costul vietii e mai mare ca in nord. In zona Londrei chiria este extrem de scumpa, iar transportul nu e deloc ieftin. Intr-adevar, in zona Londrei nu vei ramane cu foarte multi bani in mana dupa ce iti platesti chiria si transportul si bills si mancarea. Dar chiar si daca locuiesti in zona 2 si platesti singur chiria pentru un apartament cu 2 camere (numit aici 1 bedroom appartment), dupa toate bills tot ramai cu minim 300 lire la final de luna pentru distractie. Sigur, nu e cine stie ce, dar NU mori de foame. Iar in restul tarii… daca iei 1500 lire/luna si cheltuiesti 6-700 pe cazare/masa/transport, ramai cu o suma care poate fi numita oricum, dar nu “saracie”.
Si lucrezi 37,5 ore pe saptamana. 14 ture/luna. Daca lucrezi doar 1 singura tura in plus in fiecare luna (si in NHS intotdeauna sunt ture bank disponibile), asta inseamna minim 135 lire in plus la final de luna.
Oricum, salariul de incepator din NHS (22.803 lire/an brut, nivelul din 2017), si nu e decat cu cateva mii de lire (brut, anual) sub salariul mediu pentru toata tara. Cum naiba traiesc britanicii medii cu 26-27.000 lire/an, dar un roman e brusc sarac daca e sa castige 24-25.000/an (cu week-enduri si nopti ajungi usor chiar si la 26-27.000 pe an in NHS).

In Marea Britanie, TOATE azilele de batrani isi platesc asistentii medicali cu 16-18-20-25 lire/ora. – incorect

E adevarat ca in azile de batrani (NH) vei primi un salariu orar sensibil mai mare ca-n NHS. 16 lire/ora e o suma foarte des intalnita. Se poate obtine si mai mult, nu foarte greu. Dar asta nu inseamna ca toate NH ofera salarii ok. Romanii tind sa discute mult despre salarii, si generalizeaza de la situatia lor. Daca faci o cautare simpla pe internet (payscale, glasdoor, carehome etc.), vei vedea ca media e pe la 16 lire/ora, ceea ce inseamna ca pe undeva pe la 30-50% dintre RN care lucreaza in NH, lucreaza pe salarii orare mai mici de 16 lire/ora. Sigur, nu e la fel de mica plata ca in NHS (unde incepe de la 11,68), dar nu umbla cainii cu lire-n coada nici in NH.

In Marea Britanie poti lucra ca Agency Nurse imediat cum ai coborat din avion. – partial incorect

Romanii care vor sa vina aici aud povesti despre “lucrezi agency pentru 25 lire/ora imediat cum vii“. In primul rand depinde de cerintele agentiei respective de plasament. Unele sunt mai stricte, altele sunt mai relaxate.
POATE unii iti vor cere doar hartia ca esti membru NMC, poate dovada ca esti membru RCN sau Unison, eventual niste referinte mici si gata, esti bun de trimis pe oriunde, pentru o plata orara babana.
Mai aproape de realitate e faptul ca ti se vor cere referinte (in engleza) pentru ultimii 3 ani vechime, DBS, diploma tradusa in engleza, certificate de BLS si Manual Handling, poate ti se va lua si un mini-interviu si altele. Cati romani au sau pot face rost rapid de tot ce am enumerat eu, imediat cum au ajuns aici?
Plus ca… ok, poate ai fi trimis pe colo si pe dincolo, dar daca vii aici si ai experienta 0 sau foarte mica in sistemul lor, oricat de descurcaret ai fi, ai sanse foarte mari sa faci o porcarie care poate avea repercusiuni nefaste. Daca esti agency, o sa primesti suport mult mai putin ca un angajat regular, deci trebuie sa te astepti sa stii sa rezolvi orice probleme ar aparea.

In Marea Britanie, ca Asistent Medical “doar speli batrani la cur” – fals

Sa mi se ierte limbajul, doar reproduc ceea ce spun alti romani. De prea multe ori alti romani care sunt chiar… asistenti medicali. Oameni care isi desconsidera munca lor proprie.
In primul rand, nu e nici o rusine sa cureti un alt om de materii fecale. E una dintre nevoile de baza ale omului, pe care te-ai angajat sa incerci sa ajuti pacientul sa si le indeplineasca, atunci cand ai devenit asistent medical. Nu vrei sa faci asta, du-te casier la Lidl, primesti cam acelasi salariu.
In al doilea rand, ai HCA care ar trebui sa faca singuri treaba asta, tu ar trebui sa ii supervizezi si sa ii ajuti la nevoie. Sau sa o faci tu daca nu e nimeni disponibil.
Realitatea e ca nu trebuie sa o faci chiar asa de des, cel putin nu daca ai personal auxiliar suficient. Dar daca o faci, e o parte mica a indatoririlor zilnice.
Nu in ultimul rand, in functie de unde lucrezi, e posibil sa nu fie nevoie sa faci asta aproape deloc. Daca pe sectie o faceam macar 1 data la 2 ture sau mai des, la teatre am facut asta de 2 ori in 16 luni. 16 luni in care am lucrat in medie 23 ture/luna, ca sa se inteleaga.

In Marea Britanie ai intotdeauna in grija DOAR X (aici pot fi 5/8/10/12/15/25, in functie de cine ce-a auzit) pacienti – incomplet

Exista niste recomandari de safe staffing – mai ales dupa un numar de incidente intr-un spital din centrul Angliei (faimosul Midstaffordshire scandal). Recomandarile nu se rezuma la o cifra bruta, ci dau un instrument cu care se pot calcula numarul de activitati de baza pentru un pacient mediu intr-o sectie anume (sau intr-un NH). Apoi se ia in calcul si asa-numitul skill-mix (nu pui doar incepatori cu incepatori, avansati cu avansati) si iese un numar maxim de pacienti pe care o RN il poate avea in grija. Exemplu. Acest intedend staffing level trebuie afisat vizibil la intrarea in sectie/NH si e datoria fiecarui RN (dar in special a celor care sunt in charge) sa ceara suplimentarea personalului in caz de nevoie – pentru a se evita orice incident nedorit.
In afara faptului ca la Terapie Intensiva e aproape tot timpul vorba de 1on1 nursing, nu exista o cifra magica in restul spitalelor sau azilelor de batrani. In functie de zi, disponibilitatea de personal suplimentar (in spitalele mari exista un asa-numit pool de agency nurses la inceput de tura), poti avea grija de 5 pana la 15 pacienti in orice tura intr-o sectie de spital, iar intr-un NH… God cu mila. 🙂

Nu are sens sa lucrezi (ca Asistent Medical) in Londra, este imposibil de trait acolo – partial corect

Cel mai scump in Londra este sa iti inchiriezi un apartament (sau casa). Daca nu esti dispus sa imparti baia sau bucataria cu altii, chiar si un studio (un fel de garsoniera) poate sa te coste 1000 si ceva lire sau mai mult cu tot cu bills si council tax. Daca adaugi transportul lunar (care e si asta pe la 60-80 lire sau mai mult), o masa calda pe zi, un abonament la telefon, internet, mancare, poate sala de fitness, ajungi rapid la 1400-1600 lire. Si nu mai ramane mare lucru din salariul tau. Daca e vorba de un cuplu, unde amandoi castiga un salariu pentru munca full-time, atunci situatia devine acceptabila. Costurile vietii se impart la doi, diferenta fata de scenariul de mai sus e de maxim 350 lire (chirie si council tax mai mari, transport in plus, mai multa mancare si un abonament in plus de platit).
Plus ca, in doi, poti sa te inhami la un credit pentru un apartament/o casa. Costul e astronomic (350-500.000 lire pentru o casa micuta prin suburbii), dar e o investitie aproape sigura in viitor – preturile nu vor scadea prea curand, cel putin nu atata timp cat toata lumea va vorbi engleza in lumea asta.

Daca ai lucrat in Marea Britanie dar vrei sa pleci in alta tara (sau inapoi in Romania), poti sa-ti ceri TOATE TAXELE (din toti anii de munca aici) inapoi – FALS

Dintr-un venit anual de 30.000 lire (brut) platesti cam 3.700 lire taxa pe venit (income tax). Daca lucrezi aici 10 ani, asta ar insemna minim 37.000 lire platite doar in income tax (plus multe alte zeci de mii in National Insurance, Council Tax, Value Added Tax). Cum ar fi sa primesti toti banii aia inapoi daca pleci din UK? Cum ar fi sa plece 100.000 oameni intr-un an si sa-si ceara toti 37.000 lire inapoi? 3.700.000.000 lire de platit intr-un an sunt o suma considerabila, inclusiv pentru bugetul UK. Oricum, NU, NU POTI PRIMI INAPOI taxele platite in UK.
Acest mit s-a perpetuat din cauza intelegerii incorecte a 2 idei:
Daca pleci din UK, poti (si ar fi normal sa o faci) sa iti ceri inapoi banii bagati intr-o pensie privata pana atunci. Daca ai fost angajat in NHS, asta inseamna intre 7 si 9% din veniturile tale de-a lungul anilor (daca nu optasei sa renungi la NHS Pension deja). Dupa doar 2-3 ani se poate strange o suma maricica. Pe care o primesti inapoi – dar numai dupa ce este impozitata cu 20% (sau mai mult, daca in anul in care pleci ai obtinut venituri brute anuale peste 43.000 lire.
De asemenea, daca pleci din UK inainte de aprilie, e posibil sa fi platit prea mari taxe in anul fiscal in curs (anul fiscal in UK dureaza intre 6 aprilie al unui an si 5 aprilie al anului viitor). Ai dreptul la asa-numita personal allowance (un venit de 11.500 lire anual din care NU platesti deloc taxe). Daca pleci inainte de finalul anului fiscal, e foarte probabil sa nu fi consumat toata aceasta “personal allowance”, ceea ce inseamna ca ar trebui sa platesti mai putine taxe, deci poti primi niste bani inapoi.
Din cauza felului in care sunt platite taxele aici (pay as you earn), de multe ori esti suprataxat (mai rar sub-). Daca ai fi ramas in tara, in aprilie ai fi primit o regularizare, ti s-ar fi spus cat ai de primit inapoi sau cat ai de platit. De asta se completeaza un formular in momentul in care pleci, ca sa poti primi o decizie de regularizare – prin care e posibil sa primesti niste bani inapoi.
Oricum, e o mare diferenta intre asta si “primesti toate taxele inapoi”. Taxele, odata platite, sunt consumate de statul britanic pentru a oferi servicii (aparare, politie, curatenie, drumuri, sanatate, administratie etc.), servicii de care se presupune ca ai beneficiat ca rezident in tara asta. Explicatii aici si aici.

Orice mica greseala rezulta AUTOMAT in pierderea PIN-ului (si, automat, a dreptului de-a profesa aici ca Asistent Medical) – incorect

Am mai scris despre asta.
E adevarat, sunt destul de multe cazuri de suspendare temporara a dreptului de munca si ocazionale eliminari din registrul NMC. Dar daca stai sa citesti deciziile comisiilor de investigatie, vei vedea ca majoritatea cazurilor care se incheie cu suspendare sau eliminare din registru (ie pierderea pinului)  sunt rezervate pentru erori repetate, moartea evitabila a unui pacient si comportament combativ al asistentului investigat (lipsa empatie, lipsa remuscari, nu a demonstrat ca a invatat ceva din eveniment, nu s-a prezentat la audieri). Dar asta nu inseamna ca orice greseala ai face, iti vei pierde automat PIN-ul.
La mine in spital, doar in ultimii 2 ani am avut cateva evenimente care sunt total evitabile (asa-numitele never events). Intamplarea face ca am cunoscut personal toti asistentii medicali implicati in evenimente. Un italian a administrat morfina (formularea orala) intravenos. Am avut 2 operatii la ginecologie in care asistentele medicale au facut numaratorile incorect – niste fase au fost lasate in pacient (al doilea eveniment e un pic diferit, dar cam asta s-a intamplat). La naiba, chiar si eu am avut un incident, in urma caruia un pacient a avut nevoie de o noua operatie.
Toate incidentele au fost investigate, in anumite cazuri asistentele medicale au fost suspendate pe durata investigatiei, pana la urma totul a fost categorisit drept “eroare umana” – NMC-ul nici macar nu a fost implicat. Asta a fost si din cauza ca era vorba de o prima eroare, nu de ceva repetat, pentru ca cei investigati au aratat remuscari si pentru ca nu s-a lasat cu vreo moarte de om (sau urmari de durata).
Pierderea PIN-ului e o sperietoare des folosita, cu oarecare eficienta. Dar trebuie tinut cont de faptul ca, daca iti faci meseria cat de bine poti, chit ca vei face o greseala grava, asta nu inseamna automat pierderea dreptului de-a profesa, inchisoare samd. Nici nu inseamna ca poti face orice, nu ti se va intampla nimic, evident.

Examenul IELTS Academic este imposibil de luat cu minim 7,0 – incorect

Recunosc, examenul nu e deloc banal. Ok, l-am luat (cu nota mare) cu pregatire minima, dar lucram deja de 20 luni in Anglia cand l-am dat, cunostintele mele de engleza erau chiar bune cu mult timp inainte de-a pleca din tara si tot am avut ceva temeri la partea de scris. Nu e un examen foarte corect pentru evaluarea cunostintelor de limba engleza, nu toata lumea care vorbeste bine engleza il va lua, nu toata lumea care-l ia vorbeste bine limba engleza.
Dar, cu un pic de ajutor, cu pregatire facuta pe materiale speciale pentru IELTS (e plin internetul de ele) si cu macar 1-2 evaluari ale unor materiale scrise / a nivelului de engleza conversational al/ale viitorului examinat, facute de un profesor care face asa ceva in mod regulat, examenul se poate lua.
Asta si mare atentie la primele doua portiuni ale examenului (listening si reading).
Pentru evaluari exista mock-up IELTS tests care pot fi date si apoi cineva ofera feedback. Evident, costa bani.
Reversul medaliei e ca e putin probabil sa-l iei din prima fara sa te pregatesti absolut deloc in prealabil, indiferent cat de bune sunt cunostintele tale de limba engleza.

 

Cum iti sunt impozitate veniturile in Marea Britanie

daca lucrezi mai mult, platesti impozite mult mai mari, deci castigi (mult) mai putin

O afirmatie des intalnita la mine in spital (si la localnici, dar si la emigrantii veniti de ceva vreme aici) si foarte usor raspandita si la italieni si romani (care au venit de ceva mai putin timp aici) este ca “daca lucrezi mai mult, platesti impozite mult mai mari, deci castigi mai putin“.

Daca ar fi asa, atunci de ce ai mai munci (sa zicem) 50-60 ore pe saptamana, daca vine statul si-ti ia toti banii in plus peste cei primiti pentru orele tale standard?

Explicatia simpla este:

• nu, nu castigi mai putin daca muncesti mai mult. Dar platesti taxe mai mari pe o parte din banii castigati, pentru tot ce castigi peste 3590 lire brut intr-o luna.

• statul te impoziteaza in fiecare luna in functie de cat ai castigat luna aia. Daca in aprilie, iunie, iulie si tot asa pana in martie castigi cate 1000 lire si doar in luna mai castigi 4000 lire, in luna mai vei plati taxe mai mari, ca si cum ai castiga 12 x 4000 lire (48.000 lire/an). Desi in restul anului ai castigat putin, mult sub 43.000 lire. Asa se explica simplist PAYE (Pay As You Earn).

• platesti impozit pe venit (income tax) dar si un fel de asigurari sociale (national insurance). Ambele au praguri diferite de plata (platesti 0 pana la o suma/an, mai mult intre suma x si suma y, si mai mult peste suma y etc.)

• platesti 0% income tax pentru primele 11.500 lire castigate, platesti 20% income tax pe veniturile intre 11.500 lire/an si 43.000 lire/an. 40% pentru orice castigi peste 43.000 lire/an

• platesti 0% NI pentru veniturile sub 8187 lire/an, platesti 12% National insurance pentru veniturile intre 8187 lire/an si 45.161 lire/an, respectiv 2% NI pentru veniturile peste 45.161 lire/an

 

• la final de an fiscal (anul fiscal e aprilie-martie) ti se face o recalculare si vei fi instiintat de HMRC daca trebuie sa platesti sau sa primesti bani (adica “ai platit prea multe sau prea putine taxe”)

pentru cei care lucreaza cu un contract de munca (fie cu ore fixe, fie ore variabile = bank), in mod normal tax code-ul ar trebui sa fie 1150L si ar trebui sa plateasca NI A. Orice valoare diferita la tax code sau NI merita investigata cu un telefon la HMRC (trebuie avut NINO la indemana).

 

Explicatia un pic mai complicata:

Ai 2 tipuri de “taxe” pe care le platesti direct din venituri: impozit pe venit (income tax) si sa le zicem asigurari sociale (national insurance). Ele depind de suma castigata anual, dar diferenta simtita in buzunar nu este imensa, atata timp cat nu castigi mult peste 43.000 lire/an.

Income tax este 0 pentru veniturile pana la 11.500 lire/an, 20% pentru veniturile intre 11.000 si 43.000/an, 40% pentru veniturile intre 43.000 si 150.000/an (si mai mult peste, dar nu e cazul).
National Insurance este 0 pentru veniturile sub 8187 lire/an (157 lire/saptamana), 12% pentru veniturile intre 8187 si 45.161 lire/an (866 lire/saptamana) si 2% pentru ce depaseste 45.161 lire/an (>866 lire/saptamana).

Exemplu1:

Salariu orar de 16 lire/ora (nursing home sau spital privat), la 37,5 ore/saptamana, castigi aprox. 31.300 lire/an.
Daca faci overtime platit cu 22 lire/ora (sa zicem) cam 1 tura pe saptamana (sa zicem 12 ore), inseamna 264 lire pe saptamana, adica 13.800 lire in plus pe an.
In total, castigi aprox. 45.050 lire/an. Brut.
Daca nu platesti si pensie privata, la 45.050 lire/an vei primi in mana cam 2800 lire net. In functie de numarul de ore suplimentare sau ture de noapte/week-end facute, suma creste, evident.
Daca NU FACI overtime, la 31.300 lire/an (brut) vei castiga lunar cam 2040 lire net/luna.

Exemplu2:

Salariu orar de 11,2 lire/ora (NHS, band 5a). 37,5 ore/saptamana => 21.909 lire brut/an.
Presupunem 1 tura de overtime/saptamana, platita cu 50% in plus = 16.8 lire/ora. 193 lire in plus pe saptamana, 10.070 lire in plus (brut) pe an. Total anual: 31.982 lire. Brut.
Asta presupunand ca nu se fac ture de noapte/week-end si ca tot overtime-ul e doar in timpul saptamanii (cel din week-end e platit mai bine).
In NHS avem si NHS pension (7,1%), care se plateste doar la salariul de baza (NU si la overtime). Salariul net lunar este 1401 lire (fara ture de noapte sau week-end, nu luam in considerare high cost area bonus din zona Londrei).
Cele 10.070 lire brut in plus pe an se traduc intr-un bonus de aproximativ 650 lire net pe luna – un venit TOTAL de aproximativ 2050 lire net lunar.

Concluzia: castigi mai mult daca faci overtime (si plata in NHS e foarte mica, fata de cea de la privati).

Deci nu, nu castigi mai putin daca muncesti mai mult, doar platesti taxe mai mari pe ce castigi peste 43.000 lire/an.
Explicatie simpla: in loc sa primesti 8 lire (inainte de a deduce si NI) pentru fiecare 10 lire castigate (brut), primesti doar 6 lire (inainte de a deduce si NI). Asta NUMAI pentru fiecare 10 lire castigate in plus peste 43.000. Desigur, puteam sa explic si cu “fiecare lira castigata peste 43.000 lire/an”, dar era mai greu de inteles.

Surse:
https://www.gov.uk/income-tax-rates/current-rates-and-allowances
https://www.gov.uk/national-insurance/how-much-you-pay
http://www.thesalarycalculator.co.uk/salary.php

 

Completari:

Fraza de la inceputul articolului e o afirmatie doar partial corecta. Pentru ca toata lumea crede ca, daca face “prea mult” overtime, vine statul britanic si ii ia toti banii munciti in plus, ba si mai mult, per total tu ramanand “mai sarac”.

Plus, e o afirmatie pe care o intalnesti cel mai des la cei care castiga oarecum normal (25-35.000 lire/an cu tot cu niste overtime). Ei isi dau cu parerea, desi nu sunt printre cei care sunt taxati mai mult (cei care castiga peste 43.000 lire/an).

Problema e complicata de felul in care aplica ratele de impozit pe venit HMRC (Her Majesty’s Revenue and Customs – Fiscul britanic). Intai ai o suma de bani neimpozabila (personal allowance), apoi o suma de bani impozabila la rata minima de impozit (diferenta in bani intre personal allowance si o limita maxima de 43.000 lire/an), apoi tot ce castigi peste 43.000 lire/an este impozitat cu mai mult, apoi ce castigi peste 150.000 lire/an este impozitat cu si mai mult. Calculele astea se fac la nivel de an, dar tu castigi (de cele mai multe ori) o suma variabila in fiecare luna.
Aici intervine PAYE (pay as you earn), un sistem in care statul zice “ai castigat 2000 lire brut in aprilie, eu cred c-o sa castigi 2000 lire x 12 luni (24.000) in tot anul, deci te impozitez luna asta ca si cum ai castiga 24.000 lire impartit la 12”. Daca in luna mai castigi 4000 lire, e posibil ca statul sa zica “aoleu, tu o sa castigi 4000 x 12 = 48.000 lire, deci o sa-ti impozitez salariul din luna asta ca si cum tot anul o sa castigi la fel de mult”. Un pic mai complicat decat ar trebui sa fie.

La fel, National Insurance este calculat pe venitul saptamanal, dar, cu exceptia lunii februarie, nu exista nici o luna care are un numar intreg de saptamani.

Ca sa fie totul si mai frumos, ca asistent medical lucrezi ture variate, iar in NHS poti lucra de multe ori 3 ture de 12h30m intr-o saptamana, dar 4 ture de 12h30m in alta saptamana. Si fiecare tura din asta are cate 1 h neplatita. Spitalele rezolva asta platindu-te in fiecare luna cu a 12a parte din venitul contractual anual, la care adauga eventualele bonusuri pentru ture de noapte/week-end/bank holidays (lucrate cu 1 luna in urma, ca sa te incurce si mai tare). Deci exista o deconectare intre “cat muncesti” si cati bani castigi efectiv.

In plus, fara avertizare, HMRC cateodata schimba brusc tax code-ul.
Te trec de la 1150L la 600L, nu iti dai seama si brusc platesti taxe mult prea mari. In cazul ala, trebuie sunat la ei si cerut revenirea la tax code-ul corect (1150L). Daca suni la ei, trebuie sa ai un payslip la indemana, vei fi intrebat NINO, nume, adresa, data nasterii etc.

Recomand din toata inima inregistrarea pe www.tax.service.gov.uk face viata mai usoara si permite oricarui angajat aici sa isi urmareasca veniturile si taxele platite.

Pentru asistente medicale merita mentionat faptul ca se poate face (telefonic, prin posta sau foarte usor prin site-ul HMRC de 4 randuri mai sus) o revendicare pentru scutirea unei sume de bani anual de la plata impozitului pe venit. “Claim tax relief for employment expenses“. Nu e o avere, primesti inapoi intre 40 si 70-80 lire, dar sunt bani primiti, nu dati.

Putem face claim pentru: taxa anuala la NMC (120 lire), costuri cu spalarea si intretinerea uniformei (pana la 125 lire), costuri cu incaltamintea (pana la 100 lire), costul anual de apartenenta la UNISON sau RCN (120 lire). Plus abonamente la reviste de specialitate pentru meseria noastra sau costuri cu scolarizarea (daca exista si sunt platite din buzunarul nostru). Info suplimentare la RCN sau direct la HMRC.

Fiscul, plata taxelor, corectitudinea si raspunsul Guvernului

Am citit acum cateva zile articolul adresat lui Victor Ponta pe jumatate trist, pe jumatate amuzant al Redactorului-Sef de la Gandul, Florin Negrutiu. Articol care ilustreaza capacitatea romanului de a face haz de necaz. O picatura in marea articolelor din ziare, emisiunilor de radio/TV, posturilor de blog si discutiilor fara finalitate pe tema platii taxelor la romani.

Sunt de acord cu opinia generala (evident): platim prea multe taxe pentru ce servicii primim, organizarea sediilor ANAF aminteste mai degraba de fanarioti, nu de democratie din secolul XXI, institutiile Statului care colecteaza taxele au ramas intr-o stare profunda de blocaj, nu exista deloc bunavointa fata de contribuabilii persoane-fizice, angajatii de la Administratiile Fiscale par de cele mai multe ori prea multi pentru munca pe care o fac (munca prea guvernata de hartogaraie, desi toti dispun de calculatoare), cu toate acestea tot timpul dureaza orice procedura simpla MULT prea mult, iar nesimtirea este larg raspandita in aparatul birocratic.

Ca platitor de taxe in sectorul 2 al Capitalei, cunosc prea bine cele 2 sedii ANAF (si problemele de acolo) la care face referinta FN in articolul sau. Pot spune ca in afara de cele 2, mai exista inca 2 sedii pentru colectarea taxelor (de data aceasta pe proprietate) in acelasi sector 2, unde mi-am pierdut ore bune din viata. Toate aranjate la fel. Multe ghisee, multi angajati, toti par extrem de ocupati, (pana te uiti la ecranul calculatoarelor pe care zboara cartile de Solitaire). In cele 2 nepomenite in articol exista bilet de ordine emis electronic. N-am inteles niciodata cum pot ajunge inainte de ora 9 la un birou din asta ANAF, vad doar 2 persoane in fata mea, 10 ghisee ocupate cu 10 persoane care stau de vorba si vad ca doar cate 1-2 ghisee lucreaza cu publicul. Ma rog, incep sa deviez de la subiect.

Ce vroiam sa subliniez era ca, la fel ca domnul Negrutiu, si eu sunt platit pe drepturi de autor sau PFA + carte de munca. Daca nu am mai fi platiti asa, nu ar mai exista drumuri anuale/semestriale/lunare la ANAF.

Este o practica de mult utilizata in majoritatea agentiilor de publicitate (si in mass media), pentru a evita plata unor parti importante din impozite pentru o parte din salariile platite angajatilor. N-o sa ma apuc sa combat acest gen de plata “la gri”. As fi ipocrit. Recunosc ca e un mod de evaziune fiscala “legala” (stiu, e un pleonasm). Recunosc, n-am cum sa condamn aceasta masura. As vrea sa vad cati romani ar insista sa primeasca mai putini bani pentru munca lor ‘pentru a plati toate taxele pe care Statul le cere’ = pentru a fi 100% corecti. As vrea sa vad cati romani, odata ajunsi in pozitia de-a plati niste angajati, ar alege sa plateasca pentru fiecare 1000 de euro care ajung in final in buzunarul angajatilor cate 834 euro statului. 54,5% net, 45,5% impozite si contributii <=> +83,4% de plata la fiecare 100 euro din buzunarul angajatului. Da, stiu, la firmele mari se face asta. Multinationalele platesc angajatii legal. Multe firme din diverse domenii cu cifre de afaceri mari platesc totul 100% legal. Bravo lor. Sa lucreze acele firme cu marjele de profit din agentiile mici de publicitate si mai vorbim de corectitudine in plata taxelor.

Da, inteleg consecintele pe care acest mod de-a plati (si primi) salariul le produc in economie. Bugetul Sanatatii este vesnic subfinantat (aici problemele nu vin numai de la sumele incasate, in opinia mea), Pensiile sunt si vor ramane mici (si o constanta gaura neagra a Bugetului) samd. Un om ingust la minte ar zice ca problema Bugetului Romaniei vine in primul rand de la romani, care nu-si platesc corect taxele. Eu as zice ca n-am vazut inca un Guvern al Romaniei care sa-si echilibreze Bugetul DACA reuseste sa colecteze mai multe taxe. Sau sa cheltuiasca banii mai eficient. In anii de crestere economica n-am avut aproape nici o investitie majora in infrastructura, dar am avut o crestere cu cateva sute de mii de angajati a aparatului birocratic. Taxele nu trebuiesc colectate doar pentru a plati angajati si dobanzi la obligatiuni de stat. Fara investitii utile in infrastructura vom ramane vesnic o tara inapoiata, in care faci 12 ore din Capitala pana in Maramures (de exemplu), trenurile au intarzieri de ore (iar SNCFR-ul pierde bani multi anual) samd.

Ei, care a fost “raspunsul” Guvernului (doar coincidenta a facut ca masurile sa fie anuntate la cateva zile dupa articolul mentionat)? Cel mai probabil va cere aceleasi contributii (procentual) si de la venturile din drepturile de autor si din cele obtinute ca PFA. Adica de la 1 ianuarie nu mai avem de ce sa mergem pe la ANAF asa de des. Ori vom fi platiti 100% pe cartea de munca, ori vom fi platiti la negru. 🙂

Cine va pierde, cine va castiga? Ramane de vazut.

Bineinteles, nimic nu se va schimba la ANAF sector 2. Aceleasi angajate acre vor ramane in aceleasi posturi, cei care vor mai avea treaba pe acolo tot la fel vor trebui sa se cocoseze pentru a plati o taxa samd.