Un banc care mi-am jurat ca nu se va mai aplica in cazul meu vreodata

Pe vremea lui Ceausescu, in urma incalzirii relatiilor bilaterale romano-chineze, a aparut un necesar de vorbitori de limba chineza. La nivelul conducerii de partid si de stat a fost creata o comisie de experti care sa determine cea mai rapida cale de a obtine fluenta in limba chineza.

Intr-o prima instanta, expertii au mers la profesorii de la facultatea de limbi straine, din cadrul Universitatii Bucuresti.  Le-au pus intrebarea:  “De cit timp credeti ca e nevoie pentru a obtine vorbitori fluenti de limba chineza?”.  Profesorii s-au consultat pentru o vreme, apoi au raspuns:  “Avem nevoie de circa 4 ani de studiu aici, apoi de 2 ani de specializare in China. In total, cel putin 6 ani“.

Membrii comisiei au notat, dar li s-a parut inacceptabil sa mearga cu termenul asta la Ceașcă, asa ca au mers pe holurile facultatii, pe considerentul ca studentii au memorie foarte buna si le-ar oferi un termen mai corect.  Au pus aceeasi intrebare studentilor. Au stat studentii, s-au gandit, au vorbit, apoi au trimis un reprezentant in fata:  “Daca e examen, 3 zile, daca-i partial, 1 noapte, iar daca-i colocviu, il dam acum”.

Am un curs de 105 pagini pe care l-am inceput de mai multe ori si de care n-am trecut niciodata de mijloc. E asa soporific ca ma tot gandesc sa-l iau cu mine in spital si data viitoare cand mai aud un pacient ca se plange de probleme de somn, sa i-l pun in poala.

Examenul e grila cu complement compus. Oare ce rezultat o sa iau? O sa ma trezesc asa dupa o vreme :)

Picture-11

P.S. Nu, nu asa am facut eu scoala, dar materia asta chiar nu-mi place, mai am de scris la lucrarea de diploma, am si serviciu si profesoara a refuzat cu abstinenta sa ne predea ceva. “Aveti suportul de curs, va descurcati”.

Cum arata o operatie pe creier in care pacientul este constient si vorbeste

Toata povestea lui Steven Keating este interesanta (dublu licentiat, in Arte si Stiinte, master in Robotica si Inginerie si acum doctorand in bioinginerie la MIT). E un exemplu fericit de om care a aflat intamplator ca are glioblastoma, doar pentru ca era curios sa vada cum ii arata creierul.

Glioblastoma este un tip de cancer al celulelor care formeaza creierul dar au rol de protectie, suport si hranire pentru neuroni (celulele gliale). Tipul sau de glioblastoma, cu o mutatie intr-o gena care codifica o anumita enzima (IDH1) este asociata cu o rata de supravietuire un pic imbunatatita.

Tratamentul presupune rezectie agresiva a tumorii, radioterapie plus chimioterapie adjuvanta (din cauza barierei creier-sange, numarul de agenti chimioterapeutici eficienti este redus). Oricum, rata medie de supravietuire (chiar cu tratament agresiv) este foarte scazuta.

Inlocuirea radioterapiei standard cu terapia cu fascicul de protoni (pe care o primeste si Steven Keating) pare promitatoare, dar este foarte scumpa si oricum va trebui ajutata de medicamente care sa moduleze (scada) rezistenta celulelor canceroase la radiatie.

Daca tot vorbesc despre glioblastoma, pot pune aici si 2 poze (1 de aici, alta de aici). Prin administrarea de acid aminolevulinic (5-ALA) se metabolizeaza niste compusi organici (porfirine) fluorescenti in celulele maligne, neurochirurgii putand astfel sa vizualizeze mult mai precis tesuturile canceroase, crutand cat de cat tesutul sanatos la operatie.

5ALA glioblastoma fluorescenta dupa injectie de ALA

Mai multe informatii si date medicale despre caz pe site-ul lui Steven Keating.

Cand te-ai uitat ultima data la cer noaptea?

cer si luna

cer si pestera cer si san marino cer si epava Awakening cer si oxford university cer si neuschwanstein cer si rasarit cer cer si san francisco cer si cascada cer si pietre cer si balon

Mai multe poze aici.

Drepturi imagini si surse:

https://500px.com/photo/55809992/on-the-beach-by-frank-olsen
https://500px.com/photo/53121866/san-francisco-unseen-night-2-by-ali-erturk
https://500px.com/photo/12083391/amid-myriads-of-stars-by-atomiczen-%29
http://www.mikkolagerstedt.com/#/edge/
https://500px.com/photo/93869249/fairy-tale-by-%C4%B0lhan-eroglu
https://500px.com/photo/55627558/oxford-university-under-the-winter-milky-way-by-yunli-song
https://500px.com/photo/75499635/awakening-by-mike-mezeul-ii?from=user
https://500px.com/photo/76679439/lost-in-time-by-andreas-athan
https://500px.com/photo/103960697/one-thousand-and-one-nights-by-%C4%B0lhan-eroglu
https://500px.com/photo/73578343/framed-milkyway-by-meshari-aldulaimi
https://500px.com/photo/38616242/road-to-nowhere-supermoon-by-aaron-j-groen

Pozele cu o proaspata mama cu mastectomie care-si hraneste bebelusul sunt “nepotrivite” pentru facebook?

Totul a inceput de la acest post de facebook al unei mici clinici care se ocupa cu nasterea asistata, din Niceville, Florida.

O femeie – pacienta a clinicii – a fost diagnosticata cu cancer la un san, in stadiul 3, in saptamana a 20-a de sarcina. A facut o mastectomie totala la un san, a fost tratata cu citostatice si a nascut un baiat sanatos la termen (36 saptamani). O femeie fotograf (Kate Murray) a facut niste poze cu noua mamica alaptandu-si copilul. 2 au fost share-uite pe pagina ei oficiala si (aceleasi 2) pe pagina clinicii. Pozele au facut ocolul internetului.

Simpatia generata de un caz de genul asta e imensa. Judecand doar dupa numarul imens de comentarii de la postarea clinicii si vezi cat de multe cazuri exista la nivel mondial de mame care sunt diagnosticate cu cancer fix cand sunt insarcinate.

2 1Postarea (si pagina fotografului) initiala a disparut, in schimb. Se pare ca facebook-ul a dat-o jos.

Problema de intimitate nu prea cred ca este – clinica cu pricina pare sa share-uiasca poze cu cliente in mod regulat. Fiind SUA, nu cred ca isi permite cineva sa faca asta fara sa ceara acordul persoanei. Oricum, prin mediatizarea pozelor intiale, acum toata planeta a “auzit” de acest caz, deci nu ai ce sa mai salvezi la intimitate.

Problema de nuditate deranjanta nu ar trebui sa fie – e o femeie care se bucura de un act extrem de natural: alaptarea unui copil. Oricum, nu inteleg de ce ar fi deranjant asa ceva si nu ar fi deranjanta o coperta de Sports Illustrated (de ex.), care arata mai multa piele decat pozele astea.

 

N-am o problema cu existenta facebook-ului. Ar fi o ipocrizie din partea mea – in conditiile in care din news feed-ul lui iau o gramada de informatii utile si multe linkuri catre site-uri de stiri care ma intereseaza. Inteleg necesitatea existentei unor reguli (pentru a proteja intimitatea si a nu incuraja comportamente periculoase sau criminale si cate si mai cate).

Dar mi se pare enervant faptul ca pozele cu mamele care alapteaza sunt de multe ori banate pe facebook (google “facebook takes down nursing mother pictures“) – dar orice starleta poate posta poze seminud fara nici o problema de “innapropriatedeness”.

Pana si jurnalele de medicina pe care le mai urmaresc (NEJM, JAMA) se tot plang ca nu pot pune poze din cazuri clinice – pentru ca “ar viola politicile facebook“, desi pacientii cu pricina tot timpul isi dau acordul pentru publicarea pozelor lor.

 

P.S. Fiind curios, am cautat mai multe informatii despre chimioterapie (si alte tratamente oncologice) in cursul sarcinii. Am gasit 2 studii mai noi free (e adevarat, nu din jurnalele cele mai bune) aici si aici.

Din cate inteleg eu, chimioterapia e exclusa in primul semestru al sarcinii si partial permisa (dupa evaluarea raportului risc/beneficii) pentru anumite clase de medicamente in urmatoarele semestre, pana cu ceva timp inainte de nastere. Radioterapia este exclusa aproape total (mai ales in primul semestru). Interventiile chirurgicale nu par sa creasca riscurile pentru fat (sau mama) – cel putin nu daca sunt facute de un medic experimentat.

Tratamentele adjuvante (antiemetice, antalgice, antiinflamatoare si chiar medicamente mai speciale, cum ar fi GCSF) sunt relativ sigure in semestrele 2 si 3. Desigur, exista un raport risc/beneficii si aici…

Ca imagistica, ecografia este baza, IRM-ul este utilizat (cu anumite retineri si nu e recomandat in semestrul 1), PET-CT-ul si radiografiile sunt interzise si CT-ul ar fi utilizabil doar in cazuri de extrema urgenta si cu respectarea anumitor protocoale.

Ambasada SUA la Bucuresti angajeaza o Asistenta Medicala. Cati bani ofera?

6471 lei brut/luna (maxim?) pentru un localnic cu diploma de AM (care indeplineste cerintele lor). Scrie negru pe alb in anuntul lor de angajare.

Salariul net ar fi 4539 lei. Nu inteleg de ce aplica si angajatorii romani transparenta asta la angajare. In spatele frazelor goale de genul “salariu motivant” se ascund intotdeauna niste salarii de mizerie (cu exceptia anumitor domenii). SI atunci cand ceri tu prea mult, tu esti considerat tampit.

Anuntul mai e valabil pana pe 29 aprilie 2015.

salariul oferit de ambasada SUA

In afara de diploma unei scoli care poate fi echivalata cu una din SUA care te “face” Registered Nurse, fluenta in limba engleza (si romana :) ) si 2 ani de experienta mai cer (sau prefera) ceva: experienta in urgente (“trauma management”), certificare actualizata in prim-ajutor (presupun ca ar fi cursuri de BLS/ALS, ce fac Crucea Rosie sau serviciile de ambulanta – sau anumite spitale) SI “experienta in educatie in cel putin 3 din urmatoarele activitati care promoveaza sanatatea“: lasarea de fumat, scaderea in greutate, prim-ajutor, managementul diabetului, prevenirea infectiei cu HIV, dependenta de alcool/droguri si cate si mai cate.

Asta nu e tot. Mai e nevoie de familiaritate cu “American nursing standards of care”. Hahaha. Pluuus: “Must have up-to-date nursing science and technology understanding, including the concepts of evidence-based practice… Must be able to administer adult and pediatric immunization program according to current CDC standards. A good working knowledge or experience of current health promotion recommendations in the U.S. population is desired. Experience in management and procurement of expendable medical supplies and equipment for ambulatory care clinic is preferred. Must be able to manage a small laboratory and perform all tests and quality checks. Strong math skills.”

Unul dintre cele mai des intalnite lucruri in spitale este numarul imens de asistente medicale de la noi care nu cred in vaccinare, nu stiu s-o explice sau sunt de-a dreptul anti-vaccinare, bazandu-se pe informatii… luate de pe la cate un absolvent al facultatii google.

Sunt curios cate asistente medicale din Bucuresti indeplinesc toate conditiile astea. Adica am intalnit asistente care vorbesc engleza foarte bine, ar avea experienta samd, dar nu prea le-am vazut intr-un rol educativ in oricare din activitatile alea de promovare a sanatatii. Pentru ca nu prea exista obiceiul la noi (din pacate) ca asistenta medicala sa faca asta.

Bine, la noi… romanul (inclusiv anumite asistente medicale) se “educa” pe teme medicale de pe surse dubioase de pe internet, de la Olivia Steer, despremamici.ro si alte site-uri de real succes (si 0 cunostinte medicale bazate pe stiinta sau dovezi).

Dispozitive care ajuta la ridicarea/miscarea pacientului

Am vazut un filmulet pe facebook. NU l-am gasit si pe youtube, dar am gasit altul mai clar (pentru ca prezinta mai multe ipostaze):

Nu stiu altii cum sunt, dar pe mine deja ma doare spatele de la ridicat pacientii prin spitale. E adevarat, am (sunt diagnosticat cu IRM si toate cele) si o degenerare a discurilor intravertebrale lombare, deci nu trebuie sa ridic prea multi pacienti ca sa ma ia durerile de spate.

Ei bine, cand vad un filmulet de genul asta, imi sticlesc ochii. :)

Imi povesteau niste colege care au fost la un schimb de experienta in Danemarca ce usor mutau pacientii de colo-colo pe acolo (in locul unde au fost ele, cel putin), folosindu-se de sisteme de scripeti care cereau un consum minim de energie din partea asistentului medical (sau al pacientului).

E adevarat, intre timp am mai vazut eu mai multe sectii de spital, am vazut si paturi mai moderne, cu manere de care se poate prinde pacientul. Dar pentru mutatul din pat in scaun cu rotile… in mare, te bazezi pe spatele tau (si pe cea a unor eventuali colegi – daca exista).

So, un dispozitiv de genul asta ar fi foarte util, mai ales in locuri unde pacientii sunt semi-cooperanti (azile de batrani, sectii care nu presupun monitorizare intensiva / pacienti imobilizati). Implica si pacientul (ceea ce e aproape intotdeauna bine pentru el) si salveaza un pic coloana si-asa obosita a personalului medical.

Atata doar ca m-a pus dracul sa caut si preturi.

Dispozitivul din filmulet costa intre 1330 si 1600 de dolari (in SUA) si 780 lire (UK).

De ce trebuie sa coste 2 roti, un schelet de metal, o bucata de plastic, cateva suruburi (care erau cu probleme la un model mai vechi) si o bara turnata intr-o anumita forma… 1500 de dolari?

Asta in conditiile in care un pat modern de spital costa sub 9.000$ (la o cautare simpla – sunt sigur ca un spital poate obtine un pret mai bun). Cum poate costa un dispozitiv util DAR EXTREM DE SIMPLU cam cat 1/6 (sau mai mult) dintr-un pat de ICU?

Pat de spital modernMa rog, dispozitivul in sine poate economisi foarte mult in costurile cu sanatatea personalului medical.

So, am cautat alte dispozitive si preturi pentru ele. Deloc surprinzator, sunt greu de gasit preturi, producatorii si distribuitorii europeni inghesuindu-se sa ofere detalii cat mai multe, dar nu prea ofera preturile.

Cu chiu, cu vai, trecand prin site-uri din Danemarca, Belgia si Olanda, am ajuns la un distribuitor din Elvetia. Cu 4 produse similare cu cel din filmulet si cu preturi pe site. Preturi mai “umane”, sa zicem: 563/680/740/1150 franci elvetieni pentru urmatoarele produse:

Screen Shot 2015-04-25 at 11.17.40 Screen Shot 2015-04-25 at 11.17.32 Screen Shot 2015-04-25 at 11.17.26 AigoBine, sa nu uitam ca exista si cadrul de metal, care face cam acelasi lucru dar nu arata asa modern. SI costa 30$ la chinezi.

cadru metalic

Sau exista chinezarii electrice, care ofera functionalitati multiple (dar si multe componente care se pot strica sau rani pe cineva) dar fac, in mare, acelasi lucru – sit-to-stand pentru pacient. Si costa 490-650$.

Chinezarie de ridicat oameni