turism

“Untold” trip (3)

E oficial: adaug Clujul pe lista (scurta) a oraselor din Romania unde m-as muta pentru restul vietii. :)

Si ma intreb daca si altii de varsta mea incep sa se simta bizar atunci cand lumea din jurul lor de la festivaluri de muzica electronica devine din ce in ce mai tanara – in timp ce noi doar imbatranim.

Oricum, ieri am avut cea mai bizara auditie de la un festival din viata mea. Pe la 20 de ani imi placea mult Silent Strike. Prima data am ajuns sa-l aud live… abia acum. Atata doar ca a fost foarte putina lume la el. Cred ca au fost mai putin de 50 de oameni. Probabil strangea mai multi oameni intr-un club de pe oriunde din tara. Well, cui ii pasa? S-a auzit misto.

Put your hands up for Cluj, a lovely city!
Put your hands up for Cluj, a lovely city!
Clar!
Clar!
La doar 15 minute de centrul orasului.
La doar 15 minute de centrul orasului.

20150801_182508

Un lucru de respectat la Ardeal: nu le plac neo-comunistii.
Un lucru de respectat la Ardeal: nu le plac neo-comunistii.
turism

“Untold” trip (2)

Am plecat din Bucuresti de la 38 de grade, aici au fost cam 20 si un pic. Placut. Atata doar ca am venit o țâră nepregatit pentru ploaie si 20 de grade. Asta se intampla cand nu il mai crezi pe Busu, care tot zicea ca va fi racoare aici. Oare madam Ortansa Jude mai lucreaza pe undeva? :)

Am vazut si castelul Banffy. 30 de minute din Cluj. Un pic dezamagitor – e incredibil cum a putut fi lasat o cladire (si o mosie) atat de frumoasa in paragina. Pot doar sa-mi imaginez costurile si durata unei munci de restaurare pentru niste cladiri de dimensiunea asta. Oricum, daca vreodata se vor gasi bani pentru a se termina lucrarea, va arata excelent. Pentru moment, e doar un loc foarte linistit.

Clujul in sine e invadat de oameni. Cu toate astea, tot e mai curat decat Bucurestiul intr-o zi buna. Sunt si ceva straini (parca mai multi decat la alte festivaluri din Romania), dar e foarte foarte multa lume in oras. Ca impresie pur observationala (deci posibil gresita), parca localnicii par mai putin tristi ca ai mei concetateni de Bucuresti.

Festivalul in sine e destul de ok organizat in opinia mea (desi cu siguranta vor fi voci carcatoase). Singura mea problema ar fi: cum sa ma impart sa ajung in mai multe locuri diseara? Si de unde mai gasesc energie pentru inca 2 nopti? La naiba, la 31 de ani nu mai treci asa usor peste cateva seri nedormite si cu zbantuiala ca la 20.

20150731_131034 20150731_131114 20150731_131610 20150731_142335 20150731_210227 20150801_025725

turism

“Untold” trip (1)

De la prea mult invatat te iau durerile de cap. Deci era cazul de-o mini-vacanta inainte de examene.

Festivalurile de muzica electronica au o anumita valoare aparte pentru mine si sotia mea – acum multi ani prima iesire a noastra “impreuna” a fost la primul Dance Weekend. De atunci am tot mers la tot felul de festivaluri si evenimente muzicale. Nu numai de muzica electronica, eu am dus-o si la Rammstein 1 data – si i-a placut; ea m-a dus la muzica clasica si mi-a placut. Pe cale de consecinta, Untold era un festival la care clar trebuia sa mergem.

Cu ocazia asta vedem din nou Clujul (care e un oras foarte misto, pe care l-am vizitat prea putin pana acum) si ne mai oprim si in cateva locuri unde vroiam de ceva vreme sa ne oprim.

Printre ele si castelul Corvinilor din Hunedoara, care era pe lista mea “de vazut” de ceva ani, cum tot sunt eu fan al vizitarii castelelor. Sotia nu prea e, dar imi tolereaza pasiunea pentru “pietre”.

Mie mi-a placut castelul, dar nu e prea bine exploatat turistic (si un pic cam mult in paragina in anumite parti).

So… cateva poze:

Prima data in viata mea cand vad Valea Oltului pe soare si caldura (nu iarna, adica)
Prima data in viata mea cand vad Valea Oltului pe soare si caldura (nu iarna, adica)
Castel de poveste
Castel de poveste
Sala deciziilor
Sala deciziilor
"grifoni", ca sa citez niste vizitatori :)
“grifoni”, ca sa citez niste vizitatori :)
Asta e de pe vremea cand existau jderi in Romania
Asta e de pe vremea cand existau jderi in Romania

20150730_174615

Transilvania e frumoasa
Transilvania e frumoasa
In sfarsit am ajuns
In sfarsit am ajuns
medicina

Ce legatura exista intre o instructoare de fitness si cel mai nou medicament anti-colesterol

Si alte informatii despre medicamente revolutionare bazate pe mutatii genetice rare

Ati vazut Unbreakable, unde Bruce Willis juca rolul unui om ale carui oase erau practic indestructibile si el era foarte puternic? Unul dintre filmele lui M. Night Shayamalan de pe vremea cand nu producea porcarii. Ei bine, exista oameni cu mutatii genetice care le ingroasa oasele foarte mult. Am scris si eu un pic despre un caz de genul asta si tratamentul sau.

Singura problema? Oamenii acestia nu au superputeri, ba chiar ingrosarea oaselor le provoaca mult mai multe probleme decat micul avantaj al “rezistentei la fracturi”. Sunt mai multe tipuri de mutatii genetice care duc la cresterea excesiva a oaselor si masa osoasa mai densa. Din fericire, sunt foarte putini (cateva sute de cazuri cunoscute la nivel mondial).

Ei bine, o companie farmaceutica incearca sa foloseasca un om care sufera de acest tip de mutatie genetica pentru a obtine un medicament impotriva osteoporozei, o boala care afecteaza foarte multi oameni la nivel mondial.

Dar cum vi s-ar parea sa aveti o mutatie genetica ce va permite sa nu simtiti durerea? Puteti sa va taiati la mana si sa nu simtiti nimic. Puteti sa puneti mana in foc si sa nu simtiti nimic (dar sa simtiti mirosul si sa vedeti ce se intampla cu mana). E evident ca acest “dar” este, de fapt, foarte periculos, fiind de fapt o boala: insensibilitate congenitala la durere.

Oamenii de stiinta incearca sa exploateze si acest tip de mutatie genetica, pentru a obtine niste analgezice lipsite de efectele secundare periculoase ale antiinflamatoarelor nesteroidiene sau ale opioidelor.

Si acum despre colesterol:

Cu aproximativ 10 ani in urma, noi cercetari au stabilit legatura fiziopatologica intre nivelul crescut al colesterolului LDL (low-density-lipoprotein, numit popular “colesterol rau“) si secretia crescuta de catre celulele ficatului a unei proteine (PCSK9). Aceasta supraexpresie a proteinei era legata de catre niste mutatii ale genei care o codeaza.

Niste cercetatori din Dallas (Helen Hobbs si Jonathan Cohen, de la University of Texas Southwestern Medical Center) s-au gandit sa caute si oameni care ar putea avea o mutatie genetica inversa, care ar produce o subexprimare a acestei proteine, ceea ce ar putea echivala cu un nivel foarte scazut al colesterolului LDL.

Au gasit 3 participanti intr-un studiu pe 3500 de pacienti al spitalului (Dallas Heart Study) care indeplineau aceste conditii. Alte cercetari cu mai multi subiecti au gasit o legatura intre aceste mutatii, nivelul scazut al colesterolului LDL si  un risc puternic scazut de boli cardiovasculare.

Apoi au gasit o instructoare de fitness de 32 de ani, cu 2 copii sanatosi, care avea 2 copii ale genei-mutant PCSK9, care practic nu exprima deloc proteina codificata de aceasta gena. Nivelul colesterolului sau LDL? 14 mg/dL. Nivelul optim la tinerii sanatosi este intre 25 si 50 mg/dL. Nivelul considerat la limita “sanatatii” este de sub 100 mg/dL.

Exista si o boala genetica, numita Hipercolesterolemie familiala, unde pacientii sub 20 de ani au nivele de peste 200 mg/dL ale LDLc – si exista si cazuri de 600 mg/dL. Evident, acesti oameni (estimati la aproximativ 10 milioane la nivel mondial) au riscul cel mai mare de boli cardiovasculare. Fara interventii foarte puternice pentru a scadea LDLc, supravietuirea peste varsta adultului tanar este foarte rara.

Ei bine, de la descoperirea pacientului cu mutatia ambelor gene care codificau proteina respectiva si pana la realizarea unui medicament care sa imite acest efect a fost o cale mica.

FDA (SUA) si EMA (EU) tocmai au aprobat primul medicament din noua clasa a inhibitoarelor PCSK9 – Praluent.

praluent

Este vorba de un medicament biologic, de tip anticorp monoclonal. Am mai scris cate ceva despre acest tip de medicamente. Pe scurt, e vorba de niste anticorpi  creati prin obtinerea unor limfocite B hibride (secretoare de anticorpi) din limfocite B care produc un anticorp anume de la soareci, combinate cu celule de mielom multiplu (cancer al sangelui care presupune o multiplicare necontrolata a limfocitelor B).

Acesti anticorpi monoclonali se leaga de proteina PCSK9, care nu se mai leaga la randul sau de receptorul LDL, pastrand astfel (aproape) constant numarul de receptori LDL de pe hepatocite, ceea ce pastreaza un nivel circulant al LDL-ului mult scazut. Explicatii un pic mai jos.

producere anticorpi monoc

Tratamentul pare sa fie sigur si bine-tolerat la oameni (neexistand pana acum efecte adverse importante in testele clinice ce au precedat punerea sa pe piata). Se obtin reduceri de 50-70% ale nivelului LDLc.

Singura problema? Pretul!

Praluent este un medicament injectabil, care va fi (si) autoadministrat la 2 saptamani si vine in 2 tipuri de doze. Pretul de lista pe injectie (indiferent de dozaj) e 560$, sau 40$ pe zi, sau 14.600$ pe an. Spre comparatie, in SUA, cel mai cunoscut medicament din clasa statinelor (anticolesteromiantele actuale) – CRESTOR-ul, costa mai putin de 3.000$/an.

In Romania, 28 de pastile de Crestor costa (compensat) 93 lei (aprox. 23$). 28 de pastile sunt de ajuns pentru 28 de zile (sau 14 sau mai putin, la anumiti pacienti). Pe an, asta ar insemna minim 310$. Pastrand ratia intre Crestor si Praluent din SUA (4,8 ori), asta ar insemna un cost de aproximativ 1500$ pe an. 6000 lei. Compensat!

Scaderea nivelului colesterolului din sange cu statine ofera in mod consistent beneficii in privinta bolilor cardiovasculare. O reducere a colesterolului de tip LDL cu doar 1 mmol/L (aprox. 38.7 mg/dl) este asociata cu aproximativ 33% mai putine probleme cu arterele coronariene (ale inimii) si 20% mai putine AVC-uri.

Cu toate acestea, in ciuda terapiei optime cu statine, exista in continuare un risc rezidual de evenimente nefaste cardiovasculare.

Exista temeri in legatura cu scaderea colesterolului la nivele prea mici, ceea ce ar putea duce la evenimente neprevazute periculoase. Aceste ipoteze sunt contracarate cu studii observationale pe societatile mai putin expuse la dietele de tip “vestic” (cu multe grasimi, alimente procesate, prajeala multa, calorii multe etc.) care au un nivel scazut al colesterolului – si sunt relativ sanatosi. Alta contra-teorie este cea statistica, in care se arata ca pacientii cu cele mai mici nivele ale colesterolului par sa aiba cele mai mari reduceri in rezultatele nefaste cardiovasculare.

Ajungem acum la PCSK9 (proprotein convertase subtilisin kexin type 9) si la noua clasa de medicamente, inhibitori ai PCSK9.

Pe suprafata celulelor ficatului (hepatocite) exista un receptor pentru LDL, cu un rol important in homeostaza (echilibrul) colesterolului de tip LDL.

Colesterolul LDL circulant se leaga de acest receptor, complexul (LDL-receptor) rezultat fiind apoi absorbit in hepatocit (in niste vezicule), fiind apoi degradat enzimatic intracelular. Receptorul pentru LDL este reciclat si reexprimat pe suprafata hepatocitului, mentinand un fel de ciclu, prin care hepatocitele absorb LDL-ul circulant.

PCSK9 este o proteina sintetizata de hepatocite, care se leaga de portiunea receptor de LDL din complexul LDL-receptor, formand un complex mai compus. Acest nou tip de complex este degradat lizozomal (enzimatic) diferit, NEMAIPERMITAND reciclarea receptorului si reexprimarea sa pe suprafata hepatocitului. Pe cale de consecinta, mai putin LDL circulant se leaga de mai putini receptori, ceea ce duce la cresterea cantitatii de LDL seric. Mai mult PCSK9 produs => mai putin colesterol-LDL absorbit (si prelucrat) de ficat => mai mult LDL circulant.

ldl pcsk9Mai multe despre stiinta din spatele PCSK9 si a inhibitorilor acestei proteine in acest articol gratuit BJCardiology. Tot acolo gasiti si citate pentru afirmatiile de mai sus.

Informatii in plus despre medicamentele pe care companiile farmaceutice incearca sa le sintetizeze, folosindu-se de pacienti cu boli genetice foarte rare in acest articol foarte interesant Bloomberg.

AMG, scoala

Recapitulare pentru examen (5) – 5 boli

Pancreatita acuta, Epilepsie, AVC, DZ tip 1, HTA esentiala.

1 Pancreatita acuta

pancreatita acuta

Def: Inflamatia acuta (necrotico-hemoragica si/sau edematoasa) pancreatica, manifestata prin autodigestia pancreatica si peripancreatica.

Manif. de dependenta:
– durere in bara violenta, debut brusc
– greturi, varsaturi
– retentie de gaze (meteorism) si fecale (constipatie)
– febra, tahicardie
Probleme de ingrijire
– disconfort abdominal
– alterarea eliminarii intestinale
– hipertermie
– deshidratare
– risc de complicatii (formele necrotico-hemoragice)
– deficit de cunostinte (regim dietetic inadecvat)
– stare de anxietate (spital/interventie chirurgicala)
Obiective de ingrijire: Pac. sa prezinte
– stare de confort fizic si psihic (mediu, durere)
– echilibru hidro-electrolitic
– eliminari intestinale normale
– temperatura in limite normale
– cunostinte despre boala (cauze, investigatii, tratament, preventie igieno-dietetica)
Interventii proprii si delegate:
– asiguram repaos la pat (odihna + somn) si punga cu gheata in zona hipocondrului drept / epigastrica
– nil per os; PEV: G5%, s. Ringer
– administrare tratament: antialgic, antihemoragic, antiinflamator, ANTIENZIMATIC
– monitorizare F.V.
– introducem SNG – aspiratie duodenala continua
– raport ingesta/excreta
– recoltare sange (hemoleucograma – LEUCOCITOZA, amilazemie, lipaza, Ca, bilirubina, ALP, AST, LDH, TAG), urina (biochimie, Clearance-ul Amilazei)
– explicarea procedurilor medicale si acompanierea sa (radiografie, CPER, CT)
– pregatesc pacientul pentru interventii chirurgicale
– educarea pacientului (excludem -mese copioase, -grasimi, -alcool)
– 3-5 zile dupa incetarea durerii (prin reducerea vol. secretiei gastrice/pancreatice): lichide (ceai de tei, sucuri diluate usor indulcite), fainoase (gris cu lapte), paine prajita
– 2 saptamani: proteine (treptat: lapte smantanit, br. de vaci, albus de ou, carne slaba fiarta)
Tratament:
– mialgin + nitroglicerina sublingual (anuleaza efectele spastice ale M)
– papaverina, atropina
– PEV: Xilina, ser, G5%-G10% + insulina
– fentanil i.m.; HHC
– antienzimatice (Trasylol)
– antibioterapie
– Mg, Ca
– O2

2. Epilepsie

epilepsie
Def: sindrom clinic paroxistic, cronic, cu debut si sfarsit brusc, caracterizat prin pierderea constientei si insotit de convulsii tonico-clonice. Se manifesta si cu tulburari respiratorii si sfincteriente, automuscarea limbii (sputa cu sange in jurul gurii) oboseala, dezorientare.

3 tipuri de epilepsie: Criza majora generalizata (Grand Mal); Criza minora (Petit Mal); Starea de rau epileptic (Status Epileptic Major)
Criza epileptica are 3 etape: aura epileptica, faza de pierdere a constientei (faza de convulsii), faza post-criza
Manif. de dependenta:
– CADERE (5-10 minute) post-aura sau brusc: pierdere de constienta
– FAZA TONICA (20-30 secunde): contractii musculare generalizate, apnee, cianoza a fetei, maxilar inclestat, reflex cornean abolit, muscarea limbii
– FAZA CLONICA (1-2 minute): inspiratie prelungita, zgomotoasa (sfarsit apnee), contractii musculare generalizate, sincrone; incontinenta urinara/fecala; semn Babinski prezent
– musculatura se relaxeaza; resp. + culoarea fetei revin la normal; somn profund; oboseala, mialgii, cefalee, amnezia crizei
Probleme de ingrijire (inainte / dupa):
– Respiratie dificila (apnee) din cauza convulsiilor
– disconfort din cauza miscarilor involuntare
– alterarea perceptiei senzoriale si senzitive + pierderea de constienta
– eliminare inadecvata (incontinenta urinara/fecala) din cauza relaxarii sfincteriene necontrolate
– risc de accidentare din cauza caderii, miscarilor necontrolate
– tulburari emotionale
– perturbarea adaptarii sociale/familiale
– tulburari de comportament
– perturbarea activitatii profesionale
– degradarea respectului de sine (probleme de personalitate)
Obiective
– evitarea traumatismelor prin cadere
– P sa nu-si puna viata sa sau a altora in pericol
– educatia pacientului si a familiei
– echilibrare emotionala/comportamentala
Interventii
– Pac. este scos din mediul periculos (DD); indepartarea obiectelor din jur
– protejam capul cu materiale moi in timpul crizei
– fixarea limbii (prevenim inghitirea) cu un obiect moale, fara a forta
– desfacere guler, centura, cravata, esarfa
– supraveghere permanenta a FV si veg.
– observarea felului si duratei crizei
– igiena cav. bucale
– protectia pac. in spital (ridicarea barelor laterale, captuseala patului)
– administrare anticonvulsivante, antiepileptice (Acid Valproic, Clonazepam, Diazepam, Fenobarbital)
POST CRIZA:
– aspiratia secretiilor; verific permeabilitatea cailor respiratorii
– toaleta regionala (incontinenta…)
– verificarea integritatii limbii, int. corporala
– combat tulburarile de comportament, starea confuzionala, dezorientarea
– hipotermie – sticle cu apa calda; hiperpirexie – impachetari reci
Educatie pacient+familie:
– interzicerea unor profesii cu risc fata de sine si altii
– reorientare profesionala
– interzicerea excesului de sare, lichide, alcool, excitanti (cafea, tutun, ciocolata, cacao), neurotoxice
– tratament individualizat, luat continuu, fara variatii; ORA, DOZAJ, REACTII ADVERSE (familie!)
– alimentatie bogata in fructe, legume, carbohidrati
– control periodic obligatoriu
– cunoasterea bolii, efectelor, tratamentului
– evitarea starilor conflictuale, cresterea respectului de sine, acceptarea bolii si gasirea unui nou “normal”
– evitarea eforturilor intelectuale, fizice mari, odihna adecvata

3 . AVC ischemic/hemoragic

avc
Def AVC ISCHEMIC: deficit neurologic focal, instalat brusc la un pacient cu risc vascular. Risc crescut pentru cei cu: ateroscleroza cerebrala, boli cardiace emboligene (FiA), HTA, DZ, fumat, consum de alcool, dislipidemii, obezitate
Def AVC HEMORAGIC: tulburare grava a circulatiei cerebrale, instalata brusc, din cauza hemoragiei arteriale cerebrale

Manifestari de dependenta
– tulburari de deglutitie
– incontinenta urinara
– hemiplegie pe partea opusa celei unde s-a petrecut ischemia
– parestezii fata/membre
– deficit motor
– afazie, disartrie
– neliniste, agitatie, anxietate
– reducere in perceptia senzoriala
– reducere in tonusul muscular – urmata de spasticitate (crestere in T.M.)
– probleme de balanta (vertij)
– probleme de respiratie si de circulatie
– pierderea constientei
– cefalee
Probleme de ingrijire
– alterarea mobilitatii fizice (deficit motor)
– deficit de autoingrijire/deplasare
– eliminare inadecvata (incontinenta)
– risc de alterare a integritatii pielii (imobilizare la pat)
– alterarea imaginii de sine
– incapacitatea de a comunica
– risc de alterare a nutritiei – tulburare de deglutitie
Obiective: pe cat posibil, pacientul
– sa aiba FV in limite normale
– sa comunice (non-verbal) cu personalul de ingrijire
– sa efectueze miscari cu membrele neafectate, sa pastreze o pozitie comoda in pat
– sa aiba tegumentele curate si integre
– sa pastreze un echilibru hidro-electrolitic
– sa mentina un grad de autonomie
– sa poata fi alimentat (SNG)
Interventii
– repaos la pat (DD); aparatori la pat; pozitie fiziologica a membrelor; semisezand; cu suport pentru picioare/brate (in special cele afectate de hemiplegie)
– mobilizare pasiva la 2 ore (DL st/dr)
– miscari pasive ale membrelor (flexie, extensie, rotatie 3 x 5 minute/zi)
– mobilizarea mainilor
– efectuez igiena pacientului (+ educare pentru autoingrijire partiala)
– alimentare pe cale orala (SNG sau alimente lichide)
– sondaj vezical la nevoie (Foley) sau plosca
– monitorizarea FV si vegetative (T, P, R, TA, diureza, scaun)
PEV: G5-20% (tamponata), cerebrolysine, Manitol 20% (lent, 30-60m), diuretice (Furosemid), fibrinolitice/anticoagulante (in functie de tip de AVC), sedative
– aspiratie secretii faringiene
– O2 la cianoza, SpO2 scazut
regim alimentar: legume si fructe, carne usoara, fiarta, fara grasimi saturate/trans, hiposodat, fara zahar, alcool, cafea
– toaleta pe regiuni, tegumente curate, uscate, protejate
– recoltare sange/urina pentru date de laborator
– pregatirea pentru investigatii (IRM, CT, EEG, EKG, oftalmoscopie, TACR = tensiunea arterei centrale retiniene; PL – LCR)

4. DZ tip 1

DZ tip1
Def: Sindrom metabolic caracterizat prin valori crescute ale glucozei in sange (hiperglicemie) si dezechilibre metabolice (polifagie, polidipsie, poliurie), din cauza distrugerii autoimune (autoanticorpi) a celulelor beta din pancreas. Descoperit de regula in tinerete.

Manif. de dependenta:
– senzatie accentuata de sete si foame
– poliurie; senzatie de gura uscata
– astenie fizica si intelectuala
– lipotimii
– scadere inexplicabila in greutate
– vedere neclara
– crampe musculare
– prurit
– vindecare lenta a ranilor
Probleme de dependenta
– alimentatie inadecvata (exces)
– deshidratare
– intoleranta la activitati fizice/intelectuale
– anxietate
– risc de alterare a integritatii tegumentelor si mucoaselor
– risc de complicatii acute/cronice
– vulnerabilitate
– refuz de a se conforma tratamentului
– refuz de a accepta schimbare regimului de viata
– cunostinte insuficiente despre boala
Obiective de ingrijire: Pacientul sa
– se alimenteze si sa se hidrateze adecvat cu nevoile sale
– isi respecte conditia fizica si intelectuala
– aiba confort psihic/sa se simta in siguranta
– prezinte tegumente si mucoase integre
– nu prezinte complicatii acute/cronice
– accepte si urmeze tratamentul
– prezinte interes fata de schimbarea regimului de viata
– prezinte suficiente cunostinte despre boala, tratament si efectele sale adverse (HIPOGLICEMIE!)
Interventii:
– comunicarea cu pacientul: informare despre cauze, simptome, evolutia bolii, regimul igieno-dietetic si importanta respectarii sale
– educatia pentru sanatate: administrarea insulinei (orar, tehnica, riscuri), calcularea ratiei glucidelor admise, monitorizarea glicemiei (glucotest), recunoasterea semnelor hipoglicemiei/cetoacidozei diabetice, controlul greutatii.
– monitorizarea FV si Veg (TA, P, T, R, diureza, scaun)
– asigurarea conditiilor de mediu si igiena
– alimentare si hidratare
– asigurarea pozitiilor in pat, mobilizare
– prevenirea complicatiilor
– recoltarea produselor biologice
– sange: glicemie, HLG, Hb1Ac, colesterol, TAG, proteine, ionograma, acid uric, VSH
– urina: glicozurie, ionograma, corpi cetonici, proteine, urocultura
– administrarea medicamentelor: insulina (sc), medicatie adjuvanta

Locuri electie insulina
INSULINA:
– preprandiala: in regiunea abdominala (absorbtie mai rapida)
– bazala: regiunea anterioara a coapselor.
– NU se schimba zona generala, se variaza doar locatia stanga/dreapta cu 2 degete (cu atentie la ombilic la I.p)
– rapida, normala (R) intermediara (NPH), lenta (lente, ultralente: LANTUS, LEVEMIR) + premixate
– i.v.: come hiperglicemice, stari hiperglicemice; perfuzie continua, infuzomat, injectii repetate – numai i. cu durata scurta de actiune
– i.m.: alternativ la i.m. neabordabila; disconfort = nerecomandabil
– seringi speciale (unitati); pen-uri (“stilouri” cu cartuse)

5. HTA esentiala

HTA esentiala
Def: O crestere a valorilor tensiunii arteriale peste limita normala, bazata pe media intre cel putin 2 determinari in 2 sau mai multe vizite dupa un screening initial. HTA esentiala (aprox. 90-95% din cazuri) este cea fara o cauza clara (fata de restul de cazuri, HTA secundara = boala renala, ingustarea aortei, arterelor renale, probleme endocrine, tumori).

Manifestari de dependenta
– val. TA mai mari de: S>140 mm Hg; D>90 mm Hg
– cefalee occipitala, pulsatila, frecvent dimineata
– ameteli, oboseala, astenie
– palpitatii, varsaturi
– dispnee de efort
– dureri precordiale
– tulburari de vedere
– acufene (zgomote in urechi)
– vertij
– epistaxis
Probleme de ingrijire
– disconfort general
– alternarea perfuziei tisulare (scaderea DC)
– scaderea tolerantei la efort
– potential de acidente (tulburari de vedere)
– potential de complicatii
Obiective de ingrijire
– scaderea val. TA in limite acceptabile
– prevenirea accidentarilor si complicatiilor
– asigurarea confortului fizic si psihic
Interventii
– repaus fizic si psihic
– combaterea factorilor d erisc
– monitorizare TA, P, R, diureza
– monitorizare bilant hidric ingesta/excreta
– alimentatie echilibrata in raport cu nevoile existente (atentie la depletia de K => aritmii)
– reducem anxietatea
– recoltari sange/urina
– EKG, ecografie doppler
educatia pacientului:
– regin de viata echilibrat (6-8 h de activitate/zi)
– evitare stres
– fara fumat, alcool, cafea
– combaterea surplusului ponderal
– regim hiposodat, hipolipidic (grasimi trans)
– respectarea medicamentelor prescrise + control medical periodic
administrarea medicamentelor: Tratament complex (medicaments, igieno-dietetic, individualizat, spital/ambulator)
antiHT/sedative/vasodilatatoare: calciu blocante, betablocante, IECA, Blocante ale receptorilor angiotensinei, alafablocante
diuretice: Furosemid, tiazide
combinatii mai noi (IECA + tiazid, ex: Co-Prenessa = Perindopril/Indapamide, inhibitoare ale reninei – Aliskiren)

  • atentie la scaderea tensiunii: se face lent, pentru a nu aparea accidente grave (miocard, rinichi, creier)

Atentie: nu garantez calitatea informatiilor de aici, asta e recapitularea mea, daca sunt tampenii, sunt ale mele. Adica eu am curaj sa ma duc la examen cu cunostintele astea (sunt limitate, o spun de pe acum) – dar asta nu inseamna ca le consider informatii 100% corecte sau exhaustive.

seriale TV

“The Missing” – cum influenteaza pierderea unui copil familia sa si o comunitate

A auzit cineva de cazul Madeleine McCann? In 2007, fetita britanica de 4 ani dispare din apartamentul unde isi petreceau vacanta ea si familia sa, din Praia da Luz, din Algarve, Portugalia.

A fost cea mai mediatizata rapire a tuturor timpurilor, cu nenumarate dezvaluiri, acuze, investigatii jurnalistice lipsite de etica, o carte care vrea sa “spuna adevarata poveste”, procese pentru defaimare, un politist corupt si… fata tot negasita a ramas pana in ziua de azi.

Ei bine, scenaristii pentru The Missing au luat niste elemente din acel caz, au schimbat the-missingtara (in Franta), au micsorat numarul de turisti implicati, au adaugat o banda de criminali romani (cu Dragos Bucur printre ei), pedofili, un om bogat, un politist cu probleme si altele, au pozitionat pierderea copilului in timpul semifinalei campionatului european de fotbal din 2006 (cand Franta a castigat si a ajuns in finala) si au creat o mini-serie de 8 episoade care te tine cu sufletul la gura.

Pentru a pune capac, actiunea se petrece pe doua planuri, 2006 (apoi 2009) si “in prezent” (2014). Drama se descopera incetul cu incetul. La fiecare pas avem o noua pista si o noua dezvaluire si noi suspecti.

Singura problema a serialului (pentru mine) este faptul ca totul se petrece intr-un ritm mult prea lent pentru gustul meu. Da, nu e chiar un crime-mistery-thriller, incearca mai degraba sa prezinte felul in care viata oamenilor este influentata de o pierdere de genul acesta. Dar tot ma asteptam sa se petreaca lucrurile un pic mai putin lent.

Per ansamblu, un serial de urmarit intr-un week-end (sau 2).

La final, ma intreb cine va mai ramane cu un gust amar din cauza finalului nu foarte clar. :)

AMG, scoala

Recapitulare (4) – Plan de nursing (sau de ingrijire)

In primul rand, multa lume va incepe cu “nu se foloseste asa ceva in practica” si “trebuie sa stii lucrurile astea pe de rost“. Relativ corect, atata doar ca:

  1. In anumite tari (vazut de mine – in Elvetia, dar presupun ca se foloseste si in anumite conditii in SUA si UK si nu numai) se folosesc sisteme informatice in care ingrijirea pacientului se face pe baza diagnosticului de nursing. Practic, evaluarea activitatii tale cu pacientul poate fi facuta pe baza lucrurilor pe care le scrii ca le-ai facut. Desigur, asta presupune existenta timpului si neincarcarea cu 1000 de activitati si 50 pacienti pe tura.
  2. Corect, doar ca noi pornim cu cunostinte alandala. Pentru a ajunge de la un Gigel care stie cate ceva despre 100 de boli la un Gigel care stie ce sa faca pentru a ajuta 100 de pacienti cu 100 de boli diferite e o cale lunga. Cale pe care te ajuta un plan de ingrijire standard pentru fiecare boala in parte.

Bun. Ce am inteles eu din procesul de nursing dupa 3 ani de zile de scoala?

Inainte de toate, trebuie sa gandesti mai degraba ca un om care incearca sa IMBUNATATEASCA viata unui alt om (pacientul). Ce inseamna asta?

Pacientul are o problema. De la ce vine (cauza)? Cum se manifesta? Ce pot face ca sa o rezolv sau sa-i imbunatatesc starea? Cum evaluez efectele interventiilor mele? Apoi repetam.

In primul rand avem CULEGEREA DATELOR. Asta poate sa insemne anamneza (pe care ar trebui s-o faca si AM, dar in Romania nu prea se face) sau pur si simplu interpretarea datelor din anamneza (fisa pacientului) facuta de doctor (in realitatea din Romania). Ca exemplu, mai departe voi folosi adenocarcinomul de prostata (cancerul de prostata). Sa presupunem ca pacientul este diagnosticat tardiv (ceva ce in ziua de azi ar trebui sa se intample foarte rar) – deci luam in calcul simptomatologia de cancer ceva mai avansat.
Apoi identifici PROBLEMELE pacientului. Problema NU INSEAMNA diagnosticul medical. Problema este strict legata de nevoile omului (cele 14, dupa Virgina Henderson). Adica un pacient cu cancer de prostata nu are problema “cancer de prostata”. Are: dificultati in a elimina adecvat, are dificultati de a isi pastra postura adecvata, are dificultati in a dormi, are probleme in a comunica cu altii si probleme de imagine de sine etc.

14 nevoi

Identifici nevoile (din cele 14) pe care boala le influenteaza si spui CUM sunt alterate si iese problema (problema de dependenta). E partea usoara, dar complicata. In scoala aveam tendinta de-a pune semnele problemelor la probleme si problemele la sursa samd.

Tine minte: PROBLEMELE le exprimi in functie de cele 14 NEVOI (de mai sus).

Apoi identifici Etiologia = SURSA PROBLEMEI. Etiologia e strans legata de semnele de dependenta. Desigur, totul se poate reduce la “are cancer, deci…”. Dar nu e suficient. Urineaza des pentru ca tumoarea apasa pe vezica si ii reduce volumul. Dificultati in a dormi are pentru ca se trezeste des sa urineze. Are dureri de oase pentru ca tumoarea a metastazat la oase. Disfunctii erectile are din cauza tratamentului hormonal PENTRU cancer de prostata.
Repet: Etiologia o identifici pe baza SEMNELOR. Semnele sunt echivalente, in mare, cu semnele si simptomele bolii… Pacientul urineaza des, urineaza noaptea, e anxios, are dureri de oase, are disfunctii erectile samd corespund cu etiologia problemei.

Daca ai ajuns pana aici, iti dai seama ca, de fapt, pornesti de la interpretarea datelor (de cele mai multe ori simptomele), iti formezi o ipoteza “pacientul are o problema de eliminare” si apoi pur si simplu enunti cauza si simptomele. E mai degraba un mod de-a gandi logic.
Ok, de ce ai facut toate astea? Ca sa ii imbunatatesti viata pacientului. Cum facem asta? Pai incercam sa ii rezolvam problemele. Pentru asta stabilim OBIECTIVE.

OBIECTIVUL este (de multe ori) inversul problemei. Pacientul are probleme in a dormi. Ne dorim sa il ajutam sa doarma mai bine (in X zile). Obiectivul trebuie sa fie clar, precis si limitat in timp.

Pentru a indeplini obiectivul trebuie sa faci niste ACTIUNI. Le numim Interventii. Pot fi delegate sau independente.

In cazul de mai sus, trebuie sa educam pacientul: sa bea mai putine lichide dupa o anumita ora (seara), sa urineze stand jos (asa isi ajuta vezica sa urineze mai mult decat daca sta in picioare), sa ia eventualele medicamente la ora corecta (pentru a-si face efectul), il invatam metode de relaxare pentru a adormi/readormi mai usor daca se trezeste sa urineze samd.

E evident ca NU toate probleme au interventii simple. Daca ai un pacient cu metastaze la coloana vertebrala, il inveti sa isi ia medicamentele, il inveti pozitii de stat in pat si incerci sa-i scazi anxietatea, dar e clar ca vor exista si interventii delegate (pregatire pentru operatie, recoltare analize etc.). In principiu, scoala (si practica) ne-a invatat in astia 3 ani sa face ceva in orice situatie. Cand facem un plan de ingrijire, trebuie sa punem acel “ceva” in scris si apoi sa-l si facem.
Apoi avem EVALUAREA: pacientul doarme mai prost dupa 2 saptamani (sa zicem). Daca a facut totul asa cum i s-a spus, poate ar fi cazul sa il sfatuim despre UTILITATEA eventualelor alternative medicale (radioterapie, chirurgie) si sa il indreptam catre un doctor.

Pe scurt:

Culegerea Datelor.

Probleme – Etiologie – Semne

Obiective

Interventii – Evaluare

Evident, ajuta foarte mult cunostintele de patologie a bolilor, semnele si simptomele lor si tratamentul lor. De asemenea, o carte cu diagnostice de nursing NANDA e utila pentru cineva care se gandeste sa plece in strainezia. Majoritatea cartilor sunt structurate pe diagnostic – manifestari – interventii.

Daca te uiti intr-un tabel NANDA, te apuca durerea de cap. Avem 13 domenii principale, fiecare structurat pe maxim 6 nivele de clase (47 clase in total) si minim 216 diagnostice de nursing. Nu stiu cine le stie pe toate pe de rost si are timp fizic sa faca un plan de nursing cu 5-6 diagnostice la fiecare pacient, mai ales daca are 5-10-20 pacienti.

Cum pentru moment vorbim despre incepatori, ca mic mod de-a trisa, se pot invata niste diagnostice principale din fiecare domeniu mai important pentru specializarea medicala unde lucrezi si apoi se pot adauga altele ulterior, pe masura ce iti cresc cunostintele (si vezi ingrijiri mai multe).

Un pachet de baza ar fi Anxietate, Risc pentru glicemie instabila, Risc pentru temperatura corporala dezechilibrata, Disconfort (durere), Comunicare deficitara, Confuzie, Risc de contaminare, Risc de Infectie, Risc de ranire (cadere, sufocare, trauma), Risc de dezechilibru electrolitic, Oboseala, FricaDisfunctie a Motilitatii gastrointestinale, Protectie ineficienta a integritatii tesuturilor, Deficit de autoingrijire, Disfunctie sexuala, Dificultati in a dormi, Perfuzie tisulara ineficienta, Eliminarea urinara afectata, Stil de viata sedentar.

Si ajungem la Risc de complicatii, care pot fi Cardiovasculare, Respiratorii, Metabolico-imune-hematopoietice, Renale-urinare, Neurologice, Gastrointestinale, Musculare, Reproductive.

Plus Riscul de complicatii cauzate de efectele adverse ale terapiei.

Ultimele 2 paragrafe la un loc includ, in mare, toata medicina :))

Erori de evitat in scrierea unui diagnostic de nursing:

  • nu scriem activitati directe sau observatii despre constante fiziologice (ex. nivelul hemoglobinei, țipă des)
  • nu folosim doar numele unui simptom medical (nicturie, disurie, dispnee). Anxietate sau Insomnie sunt, totusi, acceptate.

  • nu folosim obiectivele pentru pacient (trebuie sa se poata misca neajutat) sau cele pentru asistenta (schimb pansamentul)

  • de asemenea, afirmatiile sunt mai impersonale, nu folosim detalii personale “are anxietate din cauza ca e batuta de sot”.

  • IMPORTANT: Sunt departe de a fi un expert – am mai multe colege care par sa fi inteles mai bine procesul cu pricina. La mine problema vine mai ales de la faptul ca gandesc in termeni de “anamneza” – “diagnostic medical” – “investigatii” – “tratament”. Acest mod de gandire probabil ca i-ar fi util unui medic, dar un asistent medical trebuie sa gandeasca altfel.