Marcile proprii din comertul romanesc

1. Principalul client al agentiei unde lucrez este unul dintre cei mai mari retaileri din piata.

2. La o cautare simpla intr-un motor de cautare poti gasi o gramada de stiri despre produsele ‘marca proprie’ vandute in supermarketuri / hypermarketuri / cash’n’carry-uri.

Vanzarile produselor de tipul asta au crescut incredibil de mult in ultimii 5 ani. In promotiile clientului nostru, produsele marca proprie au devenit majoritare. In curand nu vor mai promova decat marci proprii si cateva produse ‘ancora’. Si asta la un retailer care NU e hard-discounter si care se mandrea pana nu demult cu varietatea de produse disponibile in galantarele sale.

N-o sa ma apuc sa discut despre calitatea fiecarui produs in parte. 

Doar cateva observatii de-ale mele: produsele de tip ‘iaurt/lapte batut/sana/cascaval/branza’ au in majoritatea lor FOARTE MULTE ingrediente suplimentare (in afara de lapte si culturi de bacterii ‘bune’). Multe nici nu mai au suficient lapte in compozitie ca sa poata folosi denumirea corecta. Ca o mica paranteza, nu se intreaba nimeni de ce nu mai scrie pe multe dintre produsele Danone ‘iaurt cu…’? Va spun eu: pentru ca daca nu mai E DELOC iaurt ce vand ei acolo, de asta nici macar in Romania (tara tuturor posibilitatilor) n-au voie sa-l vanda drept ‘iaurt’.

Am vazut oferite spre vanzare ‘produs cu gust de unt’ si ‘bautura cu gust de lapte’. Pentru 1-2 lei diferenta la pretul total al produsului, romanul cumpara niste surogate absurde, care n-au nici o legatura organica cu originalul.

La preparatele din carne (semipreparate, afumate etc.) nu inteleg cum poate lumea sa cumpere produse care au in compozitie ceva de genul “60% carne” si in rest amidon, caragenan, nitriti etc. N-o sa ma apuc sa arunc aici studii care arata ca nitritii sunt cancerigeni, ca mucoasa intestinelor e atacata de caragenan samd. Cum poti sa cumperi o “pastrama de pui” in care puiul e doar 60% din ingrediente.

Apa marca proprie e de regula apa din retea – purificata. De ce ai da banii pe apa de la retea? Cumpara-ti un purificator cu osmoza inversa si ai rezolvat problema. Bauturile racoritoare imbuteliate sunt facute apa din retea + zahar + coloranti + CO2. Ciuciu ‘suc de fructe’. Ok, astea nu ma intereseaza, oricum nu cumpar, dar cand mai vad cate o cutie cu ‘suc natural’ marca proprie ma apuca scarba. Nici macar poza de pe eticheta nu e naturala.  Alta regula simpla aplicata si la noi: daca produsul denumit ‘suc de fructe’ nu are un procent minim de suc din fructul din denumire in compozitie, producatorul nu poate pune o poza cu fructul in cauza pe eticheta. Exemplu banal: Fanta “de portocale” nu mai are de mai multi ani portocale ‘reale’ ci doar niste desene pe etichete. Asta e motivul.

 

Cand in 10-20-30 de ani generatiile actuale de cumparatori ‘economi’ vor ajunge prin spitale, oare cine ii va trata si cum?

Advertisements

Problema de genetica de clasa a 12-a

Avem 2 parinti cu grupa de sange B. Copilul lor are grupa de sange 0. Tatal are vreun motiv sa creada ca nevasta l-a inselat?

R: Nu, sau cel putin nu neaparat din cauza grupei de sange a copilului. Este posibil (dar cu o probabilitate mai mica = 25%) sa ai un copil cu grupa 0 din 2 parinti cu grupa B (fenotip), atata timp cat amandoi au genotipul B0. Daca tatal are genotipul BB, atunci ar trebui sa aiba o discutie cu sotia 🙂

Tabel simplu explicativ:

Image

Mama lui de liceu. Daca eram doar un pic mai studios la biologie si chimie, poate nu mi se mai parea la 18 ani drept tampita ideea de a merge pentru 6 ani la Medicina. Mare prost am fost.

 

Copyright poza: deepakindra.blogspot.com

Scoala, scoala si iar scoala

Din diverse nelinisti personale, am cautat si eu informatii despre cursurile pe care le face un student la Medicina, in Bucuresti, in primii ani. Am gasit un blog al unor studenti, care din pacate n-a mai fost updatat de 2 ani. 

E incredibil cata materie se inghesuie in mintile unor tineri adulti de 18-20 de ani. Practic, in primii 2 ani inveti materie cat n-ai invatat in 12 ani de scoala preuniversitara la un loc. Cei care scapa cu viata mai au “doar” 4 ani de invatat, dupa care se pot numi licentiati. Urmeaza minim 3 ani de rezidentiat (pentru medicina generala) sau mai multi (pana la 7 ani pentru chirurgie) pana pot fi numiti medici specialisti. Dupa inca niste ani, pot sa-si dea examenul pentru a deveni medici primari.

Toate astea pentru a putea primi un salariu de mizerie. Pentru ca mai apoi toti neghiobii sa-i injure pentru ca ‘iau spaga’. Ma intreb cine injura un frizer pentru ca ia spaga. Sau o cosmeticiana. Ma intreb daca cei care dau bacsis dupa un tuns dar fac scandal daca aud ca un doctor a primit spaga fac vreo diferenta intre cele doua servicii. Intre pregatirea necesara pentru a deveni frizer si cea necesara pentru a deveni doctor. Ma rog, stiu ca e o comparatie fortata intre cele 2 situatii, dar ideea nu e gresita.

Nu arunc cu pietre in nici o meserie. Romanii nu par capabili sa discearna intre pregatire generala pentru o meserie si pregatirea specializata pentru medicina. Oare asta vine de la faptul ca in majoritatea facultatilor (de stat sau nu) nu inveti mare lucru, sau nu inveti prea multe lucruri care sa aiba legatura cu meseria reala de la finalul facultatii? Din generalizare in generalizare ajungem sa nu mai fim in stare sa judecam corect nimic.

“Ce, domne’, oricine poate sa-mi prescrie un medicament”. “Să mori tu?”

Angajarea la romani – salariul (continuare)

Continuare de aici.

In ultimii 4 ani am fost la peste 20 de interviuri. Tot timpul m-am enervat din cauza faptului ca nu exista feedback la sfarsitul “procesului de recrutare”. Ori nu te mai contacteaza nimeni, ori primesti un mesaj tampit, copiat cuvant-cu-cuvant din vreo carte. Cel mai enervant este faptul ca nu stii precis daca cerintele tale salariale au fost prea mari sau pur si simplu nu le-a placut comportamentul tau sau fata ta.

De partea cu salariul poti scapa foarte usor: pune compania in anunt un salariu aproximativ oferit la angajare, deci potentialii angajati stiu din start daca are sens sa isi piarda vremea cu un interviu. In tarile cu apa calda (Anglia, Luxemburg, Austria, Elvetia) pe unde am mai studiat eu piata muncii si am tot rasfoit anunturi de pe portalurile de joburi, in majoritatea cazurilor de pozitii entry/mid-level stii din anunt cat ofera angajatorul. Sau stii cam cat ofera piata pentru o pozitie similara, fara sa te iei dupa informatii care pot fi alterate (portalurile de recrutare ofera niste estimari bazate pe inputul vizitatorilor – deci pot fi gresite sau invechite informatiile).

In ultima vreme s-au mai desteptat si angajatii de la noi, au inceput sa adauge si salariul oferit in anuntul de angajare. Anunturi de genul asta sau asta primesc mult mai putine aplicatii decat unul care adauga doar fraze vagi, gen “salariu motivant“. Pariu ca si ultimii ofera maximum 1500 lei/luna?

Cat despre negocieri salariale la interviu… sunt o bataie de joc. Te intreaba cat vrei tu, noteaza si cam atat. Niciodata nu vor sa-ti spuna cat ofera ei si nu exista nici un fel de negociere.

Mi se pare incredibil cat de mare este foamea din piata. Oameni care (teoretic) lucreaza de mai mult de 3 ani in domeniu se bat pentru un post in care ti se spune din start ca vei lucra 12 ore pe zi, program zi/noapte, pentru 1500 lei/luna la inceput si 2000 mai apoi.

Oare pe cati bani lucreaza oamenii astia de 3 ani de zile? Ultima data cand am avut 350 euro pe luna aveam 21 de ani. N-aveam chirie de platit, intretinerea era mult mai mica si in general costurile vietii erau mai mici acum 8 ani. Cum durerea mea traiesti in 2013 cu banii astia in Bucuresti “pe picioarele tale“?

Oferte ca aia de anul trecut (pe care am respins-o) suna a “poveste de succes” in conditiile astea. Atunci m-am dus la Editura Galenus (adica editura in-house a farmaciei CATENA) si mi-au propus mai putin decat am cerut si in alte conditii: 2800 lei LA GRI (fara carte de munca, fara contract de drepturi de autor, dar platiti pe PFA prin chitanta lunara) – adica fara nici o “plasa de siguranta” daca vor sa ma dea afara pe motiv de ‘scadere de costuri’ sau mai stiu eu ce alt motiv. Ma rog, in conditiile actuale ale pietei, suma nu e deloc mica, dar ma intreb cati oameni se gandesc la ce inseamna sa muncesti fara vreun contract de munca de orice fel. La o mica verificare, experienta mea din primii 2 ani de munca in domeniu nu poate fi probata cu nimic altceva decat cuvantul meu si eventual al fostilor angajatori – daca mai exista si au chef sa se oboseasca sa vorbeasca despre mine.

Bine, eu vorbesc aici de venituri lunare (primite mai mult sau mai putin legal de la un ‘angajator’) de 2800 de lei – in timp ce un asistent medical primeste cam 1200 lei si un doctor rezident tot cam atat (in primii ani). Toate sunt sume mici (in opinia mea), dar salariile din Sanatate sunt niste mizerii, un mod in plus de a scuipa romaneste intre ochi niste oameni care au o gramada de responsabilitati si care invata o gramada (aici ma refer la Medici) pentru a ajunge sa primeasca “salariile” astea.

3 prostii cat mine de mari pe care le credeam acum 9 luni

La prima lucrare data in primul semestru la Bioanatomie am luat un 6 ‘cu indulgenta’. Asta dupa ce toata vara am citit de vreo 3 ori cartea de Biologie de a 11-a. Combinat cu faptul ca mie chiar mi-a placut dintotdeauna sa aflu cum functioneaza corpul uman – si chiar am citit pe cat posibil multe lucruri despre orice subiect care ma interesa (boli/probleme ale rinichilor, ochilor, stomacului, inimii, oaselor etc.). La ce bazaconii am bifat drept corecte, 6 ala a fost o nota prea mare.

  1. Diabetul este o boala a (sau cauzata de o disfunctie a) ficatului. – toata viata am vazut filme cu alcoolici care aveau SI probleme cu ficatul SI diabet. Deci am facut o conexiune directa intre cele doua. Gresit!
  2. Insulina este secretata de ficat. – stiam ca diabetul e in general o problema legata de insulina, dar nu stiam exact ce face insulina asta si cine o secreta. Daca diabetul e o boala a ficatului, atunci insulina e secretata de ficat, nu? Trist.

  3. Bila este secretata de vezica biliara. – acuma… de ce as fi crezut ca ar fi secretata de altceva, nu? Nici macar nu m-am gandit ce inseamna cuvantul vezica. Idiot.

Concluziile mele:

  • degeaba citesti ceva daca nu esti atent la legaturile dintre produsul organului x si actiunea lui asupra tesuturilor/organelor y/z
  • o persoana care e in stare sa-ti explice pe intelesul tau anumite lucruri merita! Poti fi autodidact, si poti realiza conexiuni, dar daca nu esti atent, inveti prostii si ramai cu ele drept stiinta (de fapt pseudostiinta).

  • Ia sa vedem daca am inteles si retinut bine:

    1. Diabetul este o boala metabolica in care o persoana are o glicemie ridicata (nivel ridicat al glucozei in sange) – ori din cauza unei deficiente de insulina, ori din cauza lipsei raspunsului celulelor corpului la insulina (combinata cateodata cu o scadere a productiei de insulina). Adica diabet de tip 1 si 2. Primul apare in special la copii, al doilea in general la adulti. Prevalenta este de 10% vs. 90%.

    Mai avem si diabet gestational si alte tipuri de diabet (prediabet, diabet latent autoimun la adulti). Mai exista si diabetul insipid, care prezinta efecte asemanatoare cu diabetul clasic (poliurie, polidipsie si polifagie), doar ca avem alte procese cauzatoare (asta e cauzat de probleme cu productia de hormon antidiuretic – vasopresina – sau cu raspunsul rinichilor la vasopresina) si alte efecte (nu avem crestere a glicemiei).

    1. Insulina este un hormon hipoglicemiant, secretat de pancreas (celulele beta din insulele lui Langerhans). Inhiba procesele metabolice care cresc glicemia in sange si intretine procesele metabolice care o scad. Procesul asta de inhibare/intretinere are efecte majore la nivelul organismului.
  • Bila este secretata de celulele hepatice (deci de ficat). Este doar stocata (intr-o forma intermediara) in vezica biliara, de unde este eliberata in canalul comun biliar, care se varsa in duoden dupa ce se intalneste cu canalul pancreatic (Wirsung).

  • Asta m-a facut sa-mi aduc aminte de o prostie pe care am auzit-o in liceu si pe care nu m-am gandit vreodata s-o verific, diseminand-o ca un bou:

    • taurina din Red Bull vine din sperma de tauri (de aici si numele) – de aia e Red Bull asa bun! Gresit! Desi a fost sintetizata prima data din bila de taur (de aici numele), n-are nici o legatura cu sperma – si nici nu este sintetizata din asta pentru a produce milioane si milioane de galoane de Red Bull anual.

    Trilogii

    Note to self: cand ai putin timp liber, ar fi bine sa alegi sa citesti carti
    image
    de fictiune care nu sunt parti ale unei trilogii, sau cvadrilogii, sau mai rau!
    A, ar fi de asemenea o idee buna sa fiu in stare sa abandonez cititul unei carti care nu-mi place sau ma enerveaza prea mult!

    Spaga pentru un post de Asistent Medical 2

    Aparent, criza a scazut nivelul spagii cerute. Adica suma vehiculata mai devreme, 1000 euro – ceruta acum 6 luni intr-un spital din Bucuresti – e mica fata de sume cerute in ultimii 5 ani in alte spitale.

    Dupa niste discutii cu niste asistente, am mai aflat urmatoarele sume:

    – 1500 euro ceruti pentru asigurarea unui post la un spital de stat din Targoviste acum aproximativ 4 ani

    – 1000 euro ceruti pentru asigurarea unui post la Spitalul Militar Central din Bucuresti acum  aproximativ 5 ani

    Din nou, salariile pe care le primesc asistentele astea la incadrare sunt pa la 1000-1200 lei pe luna. Apoi se mai aduna diverse sporuri, e adevarat. Dar in principiu li s-au cerut aproximativ 3-4 salarii (prin 2008-2009 euro a variat intre 3,7 si 4,1).

    Asta in conditiile in care toate posturile se ocupa prin concurs (scris + practica). Care concurs poate insemna fix 0, daca apare cineva cu o șpagă mai mare.

    Chit ca n-o sa muncesc niciodata intr-un spital de stat din Romania, daca o sa am ocazia, o sa fac tot posibilul sa ii duc DNA-ul pe cap unui șpăgar din asta nenorocit din spitale.

    Colegele mele spun prostii

    N-o sa incep sa ma prezint ca omul fara greseala. Pe langa faptul ca si eu fac greseli, mai si scriu foarte urat, deci din start ceea ce scriu este pasibil de a fi interpretat drept “gresit”.

    Ca o mica paranteza, n-am intalnit niciodata un doctor care sa scrie frumos. Toate prescriptiile, notele de diagnostic, intepretarile de investigatii pe care le-am vazut in viata mea au fost scrise cu picioarele. Tot respectul pentru farmacistii care pot descifra hieroglifele mazgalite pe fel de fel de retete scrise de mana. Poate cu “obligativitatea” retetei electronice o sa se mai schimbe lucrurile. Vom vedea.

    Ce vroiam sa spun e ca m-au traznit niste perle culese de prin lucrarile colegelor mele, lucrari la nursing, teoretic materia de baza a meseriei pe care o invatam. 

    Daca scrii multe lucruri repede, poate iti mai scapa cate o “BRACULĂ” in loc de branula. Asta mai inteleg.

    Dar sa aud despre “PERFUZIE IN ANUS” cand se refera cineva la clismă e destul de trist.

    ce sa mai zic despre “LOCUL DE ERECȚIE AL UNEI INJECȚII” in loc de elecție. In primul semestru am avut o lucrare in care trebuia sa descriem procedurile de ingrijire a unei rani postoperatoriu. In loc de degresarea ranii una a scris “DEȘIRAREA RĂNII”.

    Cea mai periculoasa prostie pe care am auzit-o a fost “soluțiile uleioase se injecteaza intravenos” – o greseala mare, deoarece aceasta produce rapid embolii si moartea.

    Teoria pe care o tot aud e ca majoritatea asistentelor invata sa fie mai atente dupa ce incep sa munceasca. Eu doar sper ca nu omoara pe nimeni pana invata.

    Gropile sapate de Dorel au devenit secret comercial

    Din ianuarie (da, de cand ningea) in cartierul unde locuiesc niste echipe de muncitori sapa gropi. Nu par sa aiba vreo logica anume. Gropi in gradini. Gropi in asfalt. Gropi in alei. Gropi in zone virane. Gropi langa calea ferata.

    Dupa ce sapa ditamai groapa (cam la 10 mp suprafata si de minim 3-4m adancime) apar cateodata (NU totdeauna) niste tevi lungi de PVC, cam la 40 cm diametru, care par acoperite cu un izolant (ceva in genul foliilor bituminoase cu care se reconditioneaza acoperisurile blocurilor). Pe care tevi le baga in pamant, sau nu (cateodata le muta de colo-colo de la o groapa la alta).

    Pe majoritatea gropilor le-au acoperit (in special alea care nu erau in asfalt). Pe cele pe care le-au facut in carosabil, le-au acoperit partial cu nisip sau le-au lasat doar imprejmuite de niste stalpi + plase. Adica poate cadea vreun sofer mai chior foarte usor in ele (1 e in curba).

    Cuprins de curiozitate, azi m-am dus la o echipa de Dorei. 1 dadea cu tarnacopul, 1 il consilia, 2 se uitau. Cand i-am intrebat ‘buna ziua, ma scuzati, de ce sapati toate gropile astea in cartier?’, aia 2 care nu faceau nimic au disparut brusc, sapatorul a continuat sa sape iar ‘consilierul’ mi-a raspuns:

    – “Cu respect, am semnat un contract de confidentialitate la firma in legatura cu asta”

    – “Adica nu-mi puteti spune nimic-nimic?”

    – “Pai daca e contract de confidentialitate semnat, asta inseamna ca nu va pot spune nimic, nu?”

    Mare secret! Mai investighez, zilele urmatoare ii intreb pe altii mai putin ‘consilieri’ si mai mult ‘muncitori’.

    Traiul langa drumuri aglomerate e periculos pentru sanatate!

    Cautam niste informatii pentru un referat si am gasit ca de obicei prea multe de citit si am prea putin timp sa ma documentez despre toate.

    Un nou studiu arata ca persoanele care traiesc langa un drum principal national/local poate rezulta in reducerea functiilor renale, ceea ce poate creste riscul pentru infarct sau comotii cerebrale. Studiul, publicat on-line pe 13/05/2013 in Jurnalul de Epidemiologie si Sanatate a Comunitatii, a implicat mai mult de 1100 adulti admisi intr-un spital din zona Imageorasului  Boston, dupa ce au suferit un accident vascular cerebral, intre 1999 si 2004. Jumatate dintre participanti au trait la o distanta de pana la 1 km de un drum important. Restul au trait la pana la 10 km distanta.

    Fiecare pacient a fost testat in 2 feluri pentru a i se verifica functionarea rinichilor. Mai intai, un test de sange a evaluat nivelul de creatinina din sange, un produs al metabolismului muschilor. Rata de filtrare glomerulara (cat de bine este filtrata creatinina din corp de catre rinichi) a fost de asemenea analizata. O rata de filtrare scazuta indica o functionare defectuoasa a rinichilor.

    Pacientii care au trait cel mai aproape de un drum aglomerat au avut cea mai scazuta rata de filtrare glomerulara, dupa ce s-au luat in considerare varsta, sexul, rasa, statutul de fumatori sau nu si daca aveau alte probleme de sanatate subiacente.

    Daca sunt cauzale, aceste rezultate sugereaza ca expunerea asociata cu trairea langa un drum principal contribuie la o reducere a functiei renale, un factor important pentru evenimente cardiovasculare” – scriu Dr. Murray Mittleman si colegii, de la unitatea de cercetare epidemiologica cardiovasculara de la Centrul Medical Beth Israel Deaconess din Boston.

    Poluarea cauzata de trafic poate duce la acumularea de placa de aterom si la schimbari in arteriolele periferice – spun cercetatorii. De aceea, sugereaza ei, trairea langa un drum cu trafic greu poate contribui negativ la starea noastra de sanatate.Image

    Autorii estimeaza ca traiul foarte aproape de un drum principal este asociat cu o rata mai mare cu 4% a mortii cauzata de un accident cardiovascular si cu 1% pentru a muri din orice alta cauza legata de sanatate – fata de oamenii care traiesc la cel putin 5 km distanta.

    Exista tot mai multe dovezi ca trairea langa drumuri principale contribuie la incidenta bolilor vasculare si ca aceasta are efecte nefavorabile printre pacientii cu probleme cardiovasculare prevalente” – scriu cercetatorii.

    Asta alaturat la studii mai vechi sau mai noi care demonstreaza ca poluarea aerului cu microparticule poate fi clar invinovatita pentru o crestere procentuala a deceselor cauzate de probleme de sanatate si in special de accidente vasculare cerebrale.

    Traiul asta intr-un oras mare te omoara in toate felurile posibile. Super!

    Referinte:

    http://jech.bmj.com/content/early/2013/04/26/jech-2012-202307.short?g=w_jech_ahead_tab

    http://jech.bmj.com/content/early/2013/05/08/jech-2012-201096.short?g=w_jech_ahead_tab

    http://www.medscape.com/viewarticle/412202

    http://www.nlm.nih.gov/medlineplus/news/fullstory_136807.html

    De ce facem anumite lucruri doar 1 data pe an?

    E foarte bizara mentalitatea colectiva romaneasca. Ok, sa nu generalizez, pentru ca nu Imagecunosc atat de multi romani din alte orase – care locuiesc in orasele lor (ca sa pot sa incerc sa trag o concluzie). Mentalitatea colectiva a bucurestenilor. Mergem 1 noapte pe an la muzee, pentru ca atunci e ‘cool’ si merge toata lumea (si e si gratis). Dar in restul timpului de ce nu merge nimeni la muzeu? N-am vazut coada la MnAR in week-enduri niciodata. La Antipa au fost cozi la deschidere, in primele week-enduri. Inca mai sunt grupuri mari in week-enduri, dar asta are legatura si cu The Human Body. In rest, la Muzeul National de Istorie sau la MnAC nu cred ca am vazut vreodata coada de orice fel (bine, la MnAC mai sunt ‘evenimente’ cu prezenta mai numeroasa, numite ‘happening-uri’ de mixul eclectic de tineri care de regula pierd vremea pe terasa MnAC si care stiu tot ce se invarte pe acolo). 

    Oricum, nu inteleg de ce sa te inghesui intr-o seara sa vezi cate o expozitie pe care o poti vedea in restul timpului pentru o suma modica. Oare mentalitatea de turma de ‘uite o coada, hai sa vedem ce se da’ n-a disparut dupa atatia ani si generatii de la comunism? Dupa un mic test, as putea zice ca nu. Sambata seara ne-am oprit pe Calea Victoriei sa citim o placuta despre o casa-monument, de curiozitate. Imediat s-a strans o mica gloata in jurul nostru, citind aceeasi placuta (total neinteresanta pentru 99,99% din oameni).

     

    Copyright poza: Cotidianul.ro

    Cum mai fac bani usor bancile din comisioane noi

    Image

    Trebuia sa platesc taxa pentru anul viitor de scoala, ca sa primesc o reducere de 400 lei. Da-i si cauta bani, imprumuta-te, ca de, suma nu e mica si trebuie s-o platesti cat mai repede, aceasta ‘facilitate’ nu e oferita decat primilor 50 de elevi care-si platesc taxa. Scoala are conturile deschise la BCR.

    La BCR nu mai poti face o depunere in contul unei persoane fizice/juridice cu contul la ei la ghiseu decat cu un comision de 4 lei. Sau la multimat – gratuit. Ma rog, mare filosofie nu e multimatul ala, se poate face operatia repede (desi are o fanta de bani foarte tampita – primeste doar cate o bancnota o data – noroc ca n-am venit cu hartii de 10 lei). Ideea e ca babuta care statea la coada habar-n-avea sa-l foloseasca si a fost sfatuita sa retraga intai bani de la ATM (comision de retragere) apoi sa plateasca la ghiseu (-4 lei). Asa a castigat BCR-ul vreo 8-9 lei fara sa faca nimic.

    Nu inteleg de ce nu se intoarce impotriva lor obsesia asta a bancilor de cere bani fara discriminare pentru toate operatiunile clientilor lor. Nu inteleg cum reusesc BCR si BRD sa aiba cele mai mari active din sistem si numarul cel mai mare de clienti, in conditiile in care ofera serviciile cele mai scumpe si de o calitate proasta, desi exista banci care au mai putine comisioane si/sau mult mai mici.

    Acum 6 ani, cand mi-am inchis un cont la BRD, m-am trezit dupa 20 de zile ca m-au descoperit cu sume restante (un comision de administrare anual de vreo 60 lei pe care mi l-au aplicat dupa ce am semnat pentru inchiderea contului). IN viata mea n-am mai calcat in vreo banca BRD. La BCR am avut cont in timpul facultatii, imi primeam bursa pe el. Din 1,5 milioane lunar, imi luau cam 100 mii lei ei – comision de administrare, comision de retragere, comision de interogare sold. In 10 ani de zile lucrurile nu s-au schimbat deloc in bine in bancile noastre cele mai mari. Sper sa crape toate.

    Drepturi imagine: banksarethieves.org

    Spaga pentru un post de asistent medical – 1000 euro

    Teoretic, posturile din sistemul medical sunt blocate.  

    Image

    Cu toate astea, se fac angajari. Cum? La niste discutii oneste cu o profesoara, s-a vehiculat suma asta – ceruta intr-un caz real, din ultimele 12 luni – la Spitalul Universitar Central din Bucuresti. Salariul de incadrare – in jur de 1200 lei net.

    Cum poti sa traiesti cu 1200 lei/luna in Bucuresti in 2013 la 20 si ceva de ani? Eu nu stiu si nu pot intelege asta. Cum poti sa platesti o suma atat de mare (practic salariul tau legal pentru 3 luni si ceva) ca sa te incadrezi pe un salariu de mizerie? Cum poti sa te gandesti la un viitor lipsit de murdaria spagii si atentiilor cand totul incepe cu o mare spaga?

    Primul meu job (cu carte de munca) l-am avut in anul 1 de facultate, la 18 ani. Aproximativ 2,9 milioane de lei vechi (290 lei noi). Nu plateam chirie, doar contribuiam la intretinere si-mi plateam internetul. Abonamentul lunar pe RATB imi lua aprox. 1/5 din salariu (era abonament + preorasenesti, de, lucram in Otopeni). Daca ar fi trebuit sa locuiesc singur, cu chirie, probabil ca nu mi-ar fi ramas atunci nici un leu dupa plata chiriei + intretinere + curent + internet. In momentul ala era salariul minim pe economie + 20 lei (200 mii vechi). IN momentul asta, 1200 lei NET este = 2,26 x salariul minim brut pe economie (750 lei). Salariile astea de mizerie nu creeaza decat generatii peste generatii de adulti care sunt intretinuti de parintii lor pana la 30-40 de ani. 

    Azi, daca as trai intr-o garsionera FOARTE ponosita sau as imparti un apartament cu 2 camere cu cineva, as cheltui aprox. 430 lei (chirie) + aprox. 100 lei (intretinere vara) + aprox. 100 lei (curent + internet) + aprox. 40 lei (abonament telefonie mobila) + 50 lei transport in comun (metrou + RATB la pret de elev). Cheltuieli minime: 720 lei. Raman 480 lei pentru a manca. Daca mananci zilnic la munca cate ceva de pranz de 10 lei, inseamna ca-ti raman 260 lei pentru mancarea de dimineata/seara + week-enduri. SI ATAT!

    Igiena? Medicamente? Consultatii la doctor? Haine? Distractie? Vacante? Ha! Alea-s pentru dăștepți, nu pentru fraierii care merg la o scoala de 3 ani.

    Asta ca sa nu mentionez ceilalti ‘fraieri‘, care fac 6 ani de Medicina + intre 3 si 6 ani de specializare. Care primesc tot pe undeva pe la 1000 si ceva de lei la inceputul perioadei de rezidentiat.

    Cum se propaga o greseala

    Image
    faci pliul, introduci acul la 45 de grade, injectezi

    Teoretic, in Romania, asistentele au voie legal sa faca 4 tipuri de injectii: IV (intravenoase), IM (intramusculare) si SC(subcutanate). +ID (intradermic). Ma rog, li se permite sa faca si alte tipuri de injectii, iar regulile nescrise din spitale spun ca un medic care are incredere 100% intr-o asistenta o poate pune pe aceasta sa faca sau sa ajute activ si in multe alte proceduri care presupun introducerea unui ac in pacient. Pe unde am facut pana acum practica am pus cat mai multe intrebari posibile in privinta tehnicilor de a face o injectie. Asta se intampla si din cauza ca procedurile nu le inveti (partea practica) decat pe la mijlocul semestrului 2 din anul 1 – si vroiam sa stiu cat mai multe, cat mai repede. Oricum, legal, n-ai voie sa injectezi pe altcineva fara diploma de Asistent Medical Generalist.

    Problema e ca, desi majoritatea asistentelor cu care am vorbit (si 2 asistenti) si-au insusit destul de bine tehnicile standard, ei le-au ‘adaptat’ de-a lungul anilor. Teoria mea este ca o parte dintre ele habar-n-au avut vreodata care este procedura ‘ca la carte’ – adica n-au invatat niciodata ceva teoretic -, doar au ‘furat’ tehnica de la altii, ceea ce poate duce la propagarea unor tampenii.

    De exemplu: unele asistente imi recomandau sa fac toate injectiile lent (ceea ce e corect – substantele injectate rapid pot duce la durere, ameteala si multe alte complicatii, unele chiar fatale, in anumite cazuri). Dar dupa aia le vedeam pe ele injectand unui pacient o seringa medie (peste 10 ml) in 2 secunde, ignorand aproape total gemetele lui/ei de durere.

    Unele imi recomandau sa tamponez cu dezinfectant si apoi sa masez zona unde s-a facut injectia – dupa injectie – desi la unele medicamente e imperativ sa nu se faca asta (de ex: la insulina). Altele sustineau ca nu tamponezi cu dezinfectant/masezi NICIODATA o zona unde s-a facut o injectie (indifierent de tipul ei: IV/IM/SC).

    La perfuzie, majoritatea spuneau sa fii foarte atent la absenta totala a bulelor de aer pe tubul dintre perfuzor si branula. Altele spuneau ca o bula de aer n-a omorat pe nimeni – din experienta lor. Doar pentru ca nu le-a murit nimeni de embolism, asta nu inseamna ca e total imposibil. L.E.: Dupa ce am mai citit un pic despre asta si am mai discutat cu asistente/1 medic, aparent ar trebui sa introduci o cantitate destul de mare de aer intr-o vena ca sa omori un om. Valorile minime vehiculate variaza intre 20 si 30 cm3 de aer… Totusi, atunci cand ti se spune ca ‘nu e mare problema’, poti ignora acest detaliu si poti provoca probleme mai tarziu. Multa lume nu se gandeste la cat de usor se propaga o tampenie usoara si poate ajunge chiar regula (periculoasa).

    Multi bolnavi de diabet insulinodependenti isi auto-administreaza insulina. Ma intreb aia cat de mult respecta indicatiile teoretice in administrare – in functie de cine i-a invatat si cum.

    O parte atat de mare din medicina romaneasca sa face ‘dupa ureche’ incat ma mir ca nu exista probleme si mai mari in domeniul asta!

    Cerința tâmpită de la client de azi

    “Am dori ca fundal pentru acesti mici si pentru acest sac de usturoi niste poze care sa emotioneze clientul”.

    La asemenea cerinte ma gandesc sa pun 2 poze cu niste caini vagabonzi emoționați si sa termin odata petru totdeauna cu meseria asta ‘creativă’.

    Respectul fata de un profesor

    Image

    La o ora de Farmacologie, profesoara ne-a citit (asa stie ea sa predea) ca citostaticele se administreaza parenteral NUMAI INTRAARTERIAL. La intrebarea mea (de, am o ruda directa cu cancer) “doamna, sigur se administreaza DOAR asa? Eu stiam ca se administreaza si intravenos” ea a balmajit ceva si a concluzionat “eu va zic cum se face in general“. La orice cautare (nu foarte complicata) pe internet poti afla ca citostaticele se administreaza si parenteral (intravenos, intraarterial, intramuscular etc.) dar si oral (in functie de tipul citostaticului si de organul/organele tintite). La alta ora se lauda ca ea “stie tot ce ne preda, doar preda de 24 de ani” si “ar fi bine s-o respectam pentru ce ne preda ea“.

    Cand toate cursurile ei sunt doar niste dictari monotone de informatii incomplete din caietele ei vechi de 20 de ani si de prin MemoMed (macar asta e din 2012) – cu ce ma ajuta cursul ei? Mai precis, de ce sa o respect, daca tot ce face ea este sa citeasca dintr-un suport de curs. Pot citi si eu materia, fara ajutorul ei. Explicatiile suplimentare ori nu exista, ori nu se refera la grupele de medicamente ci la ‘ce a facut ea candva, cand era in spitalul obscur X din urbea Y, ca s-o laude directorul spitalului’, sau ‘cum vin drogatii sa ceara droguri in farmacie’. Util?

    Teoretic, noi vom fi  Asistenti Medicali Generalisti si ea ne povesteste ce facea ea ca Farmacist – MARE DIFERENTA!

    La fel pot vorbi si despre profesoara de nursing, care ne citeste din niste manuale insipide scrise de niste somitati (multumesc, Florin Chiru), nu explica mai nimic practic si apoi se asteapta sa stim ceva din toata varza asta si sa fie si respectata.

    Alt profesor ne spunea cum si-a facut niste analize de sange si o asistenta (intamplator – fosta absolventa a scolii noastre) i-a spart vena si i-a produs un hematom. La intrebarile lui ‘cat se mai umfla asa ca un balon cu sange aici, ce trebuie sa fac, cat timp trebuie sa aplic presiune, cand si de ce se va opri sangerarea si apoi cat timp si de ce voi avea o vanataie mare in jurul venei sparte?‘ – desteapta a raspuns mormaind cate ceva, folosind un termen care se vroia ‘medical’ si apoi recunoscand in sfarsit ca nu stie. Asistenta promovata la gramada de niste profesori care au fost prea apatici ca sa-si predea materia cum trebuie, care a terminat 3 ani de postliceala si nu stie nimic despre cascada coagularii sangelui (informatie pe care o inveti, partial, din clasa a 11-a, oricum).

    Problemele din sistemul de invatamant vin in principal de la subfinantarea sa. Atata timp cat cei mai buni studenti nu sunt deloc incurajati sa intre intr-un sistem unde vor castiga extrem de putin, se creeaza un lant fara sfarsit al mediocritatii. Oameni slab pregatiti vor pregati altii si mai slab pregatiti si asa mai departe. Din toti profesorii sub 35 de ani pe care i-am avut de-a lungul a 12 ani de scoala + 4 de facultate + aproape 1 de postliceala, pot spune ca sub 10 mi-au castigat respectul. Ce mare importanta are respectul asta, oare? Are, pentru ca un profesor lipsit de respectul elevilor lui nu va reusi sa-i invete nimic.

    In primele clase (cel putin pe vremea mea), cel care te educa avea respectul elevului din cateva motive:

    • varsta + educatia de acasa (cand esti mic, de regula ti se spunea sa-i respecti pe cei mai batrani)
    • frica (la inceputul anilor ’90 inca mai vedeai batai la palma cu o rigla sau băț pentru diverse prostii facute de elev pe teritoriul scolii) – fie de bataie fie de o nota mica

    • presiunea colectivului (ceilalti il cam excludeau pe cel care iesea evident din normele de respect fata de unicul adult prezent in sala de clasa)

    Pe masura ce cresteam in varsta, profesorii isi castigau respectul mai mult cu stilul de a preda si cu cantitatea de cunostinte pe care aratau ca o aveau si pe care puteau s-o predea intr-un mod inteligent. Frica disparea. Notele mici nu mai aveau aceeasi valoare iar bataia era exclusa. Materia putea fi enervanta sau plicticoasa, dar un profesor putea sa-si impuna respectul si sa si predea in asa fel incat sa inteleaga si ultimul prostălău ceva.

    La facultate respectul si frica s-au separat de tot. Existau profesorii care te picau cum stiau ei mai bine (99% din cazuri – pentru ca NU invatasei suficient): de astia nu ti-era necesar “frica”, dar ti-era frica de restanta repetata (si scumpa). Ma rog, frica e un cuvant mare. Sa zicem ca nu comentai la cursurile lui stiind ca e posibil sa trebuiasca sa-l mai vezi de 2-3-4 ori de-a lungul anilor de studiu. Respectul adevarat il rezervam pentru profesorii care aratau ca au cunostinte extinse in domeniul lor si erau si in stare sa le impartaseasca (predea) studentilor. La ei nu era zgomot la ore si pentru ca incurajau discutiile cu studentii si pentru ca in general vroiai sa inveti ceea ce-ti predau.

    Dar atunci cand cel din fata ta nu e in stare sa te invete nimic, n-are nici un dram de spirit pedagogic in el, tot ce poate face e ori sa predea papagaliceste o lectie anosta asa cum a mai facut-o el de 100 de ori pana acum ori citeste ceva dintr-un caiet sau carte SI ATAT, cum sa se astepte sa inveti ceva la cursul/ora lui sau sa te faca sa fii interesat de materia cu pricina?

    Lipsa de respect fata de cel din fata ta, coroborata sau nu cu lipsa de interes pentru o anumita materie duce la absenteism, fosneala sau zgomot continuu, raspunsul cu indolenta la telefon in timpul orei (practic in fata profesorului) si la deranjarea si putinilor rataciti care chiar spera sa invete ceva in timpul orei de curs. Aici avem ca factor si nesimtirea inerenta a romanului tanar, care se manifesta din ce in ce mai puternic pe masura ce inainteaza in varsta. Am colege care vin la scoala pentru prezenta si ‘socializare’, dar se asteapta sa promoveze si fac scandal daca sunt date afara. Habar-n-au sa spuna ce e  un glomerul sau care e diferenta intre vene si artere. Dupa 12 ani de scoala si 7 luni de postliceala nu stiu, dar sunt foarte vocale in a-si apara nesimtirea. Trist.

    Daca adaugam si o rata aproape maxima de promovabilitate a tuturor, fara sa conteze ca la sfarsitul semestrului prostanul (sau proasta) habar-n-are 1 idee din cele vehiculate pe parcursul a 12-16 saptamani de cursuri si avem un tablou perfect al idiotului cu diploma, educat de alti idioti cu diploma.